Protejarea drepturilor de proprietate intelectuala

In domeniul drepturilor de proprietate intelectuala, autoritatea vamala actioneaza in baza dispozitiilor Regulamentului (CE) nr. 1383/203 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind interventia autoritatilor vamale impotriva marfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuala, precum si masurile care trebuie aplicate marfurilor care aduc atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuala a Regulamentului (CE) nr. 1891/2004 al Comisiei, din 21 octombrie 2004, de stabilire a dispozitiilor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 si a Legii nr. 344/2005 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire.

Domeniul de aplicare: Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 se aplica tuturor marfurilor suspectate a incalca un drept de proprietate intelectuala si care sunt:

1. introduse pe teritoriul Comunitatii Europene pentru a fi puse in libera circulatie, exportate sau reexportate,
2. descoperite, cu ocazia unui control vamal efectuat asupra marfurilor care intra sau ies de pe teritoriul vamal comunitar, cand sunt plasate sub un regim vamal suspensiv, sau plasate intr-o zona libera sau antrepozit liber, avand in vedere modul in care sunt definite aceste regimuri sau destinatii vamale in Regulamentul (CEE) nr. 2913/1992 al Consiliului, din octombrie 1992, de instituire a Codului vamal comunitar.

Tipurile de drepturi de proprietate intelectuala care intra sub incidenta Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 sunt: marca de produs sau de serviciu, indicatie geografica sau indicatie de origine, desen si model, brevet de inventie, certificat suplimentar de protectie, soiuri de plante, drept de autor si drepturi conexe.

Marfuri care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuala:

1. marfuri contrafacute
2. marfuri pirat
3. marfuri care aduc atingere drepturilor asupra unui brevet de inventie sau unui certificat suplimentar de protectie ori unei indicatii geografice sau unui brevet de soi.

Marfuri contrafacute:

1.  orice marfa, inclusiv ambalajul sau, care poarta, fara autorizare, o marca identica ori care nu se deosebeste in aspectele sale esentiale de o marca de produs sau de serviciu legal inregistrata pentru acelasi tip de marfa si care, din acest motiv, incalca drepturile titularului acestei marci;
2. orice simbol al unei marci de produs sau de serviciu (inclusiv logo, eticheta, autoadeziv, brosura, instructiuni de utilizare sau document de garantie care poarta un astfel de simbol), chiar daca este prezentat separat si care se afla in aceeasi situatie cu marfurile prevazute la lit. a;
3. orice ambalaj care poarta marci de produse contrafacute, prezentate separat, in aceleasi conditii ca si marfurile definite la lit. a);

Marfuri pirat: toate copiile fabricate fara consimtamantul titularului dreptului sau al persoanei legal autorizate de acesta in tara de producere si care sunt executate, direct ori indirect, dupa un produs purtator al dreptului de autor sau al drepturilor conexe ori al unui drept asupra modelelor si desenelor industriale, daca realizarea de astfel de copii ar constitui o incalcare a dreptului de proprietate intelectuala respectiv.

Titularii drepturilor de proprietate intelectuala au posibilitatea de a depune la Autoritatea Nationala a Vamilor o cerere de interventie a autoritatii vamale.

Cererea de interventie a autoritatii vamale se depune la sediul Autoritatii Nationale a Vamilor - Bucuresti, str. Matei Millo nr. 13, sector 1.

Documente care trebuie sa fie atasate cererii de interventie:

Declaratia solicitantului cererii, intocmita conform anexei IB sau a anexei II B la Regulamentul (CE) nr. 1891/2004, dupa caz:

1. Pentru drepturile de proprietate intelectuala care se inregistreaza, o copie a certificatului de inregistrare la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI) sau Oficiul de Armonizare a Pietei Interne (OHIM), dupa caz, sau dovada ca a fost depusa cererea de inregistrare;
2. Pentru drepturile de autor si drepturile conexe, orice dovada care atesta calitatea de autor;
3. Procura, atunci cand e cazul;
4.  Documentul in baza caruia orice alta persoana este autorizata sa utilizeze dreptul de proprietate intelectuala, daca e cazul.

Cererea de interventie, intocmita, dupa caz, conform anexei I sau II la Regulamentul (CE) nr. 1891/2004, se depune in 2 exemplare si trebuie sa contina toate informatiile necesare depistarii marfurilor care incalca un drept de proprietate intelectuala.

Pentru procesarea cererii de interventie autoritatea vamala nu percepe taxa.

Autoritatea vamala solutioneaza cererea de interventie in termen de 30 zile lucratoare si trimite titularului dreptului exemplarul 2 al cererii respective, mentionand decizia sa.

Daca cererea de interventie nu contine informatiile sau documentele obligatorii, autoritatea vamala poate refuza cererea de interventie.

In situatia in care cererea de interventie este acceptata, aceasta este valabila cel mult 1 an de la data depunerii la Autoritatea Nationala a Vamilor, cu posibilitate de prelungire.

Interventia autoritatii vamale:

1.  in baza unei cereri de interventie a autoritatii vamale, depuse de titularul dreptului;
2. din oficiu.

In cazul in care autoritatea vamala are suspiciunea ca bunurile prezentate la vamuire sunt susceptibile de incalcarea unui drept de proprietate intelectuala, va suspenda punerea in libera circulatie a bunurilor respective sau le va retine, pentru o perioada de 10 zile lucratoare, cu posibilitatea de prelungire, in cazuri intemeiate, cu inca 10 zile lucratoare. In cazul bunurilor perisabile, perioada va fi de trei zile lucratoare, fara posibilitate de prelungire.

Autoritatea vamala va informa titularul de drept si declarantul sau detinatorul bunurilor, despre interventia sa.

Procedura simplificata (art. 11 din Regulamentul (CE) nr. 1383/2003): marfurile care incalca un drept de proprietate intelectuala pot fi distruse dupa expirarea termenului de 10 zile lucratoare (3 zile lucratoare pentru marfurile perisabile) de la primirea notificarii de catre titularul dreptului, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

1.  titularul dreptului informeaza autoritatea vamala ca marfurile respective ii incalca drepturile de proprietate intelectuala
2.  titularul dreptului prezinta acordul scris al detinatorului / destinatarului / declarantului marfurilor ca abandoneaza aceste marfuri; acest acord de abandon poate fi prezentat autoritatii vamale direct de detinatorul/destinatarul/ declarantul marfurilor. Acest acord se va considera acceptat in cazul in care detinatorul / destinatarul / declarantul marfurilor nu se opune in mod expres, in scris, suspendarii operatiunii de vamuire si/sau retinerii marfurilor.

Daca nu sunt indeplinite conditiile necesare aplicarii procedurii prevazute la art. 11 din Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 (procedura simplificata) si daca titularul dreptului notifica autoritatea vamala ca a fost initiata o procedura judiciara (actiune

civila sau plangere penala) instanta de judecata va stabili daca marfurile respective incalca un drept de proprietate intelectuala. In acest caz, autoritatea vamala retine marfurile pana la data cand hotararea judecatoreasca ramane definitiva si irevocabila.

In perioada 1 ianuarie 2008 - 30 septembrie 2008, in cadrul operatiunilor de vamuire, lucratorii vamali au suspendat operatiunea de vamuire in 297 de cazuri pentru marfurile ce incalcau un drept de proprietate intelectuala.In urma controalelor efectuate au fost retinute 17.605.857 bucati articole dovedite a incalca un drept de proprietate intelectuala.

In perioada mentionata, autoritatea vamala a distrus 2.511.075 bucati articole contrafacute.

Au fost depuse, analizate si acceptate de autoritatea vamala 516 cereri de interventie depuse de titularii drepturilor de proprietate intelectuala, dintre care 169 cereri de interventie comunitare.

In data de 14.03.2008, la biroul vamal Otopeni, ca urmare a analizei de risc, lucratorii vamali au descoperit 6.000 buc. medicamente VGR 100 PFIZER dovedite a incalca drepturile de proprietate ale titularilor marcii VGR 100. Marfurile aveau ca tara de origine China si erau destinate unei persoane fizice cu domiciliul in Buzau. autoritatea vamala a notificat titularul dreptului de proprietate intelectuala in conformitate cu art.9 din Legea nr.344/2005.Titularul dreptului de proprietate intelectuala a informat in scris Autoritatea Vamala, conform art.10 din Legea nr.344/2005, ca marfurile retinute aduc atingere dreptului de proprietate intelectuala asupra marcii VIAGRA si urmeaza a fi distruse. Ca urmare a analize de risc, lucratorii vamali au descoperit 202.542 buc. articole cosmetice dovedite a incalca drepturile de proprietate ale titularilor marcilor Boss Hugo Boss, Chanel, Burberry, Acqua di Gio, Kenzo, Lancome, Maybelline, Nivea si Dove. Marfurile aveau ca tara de origine China si erau in tranzit catre Ucraina. Valoarea estimativa a marfurilor era de 2.025.420 EURO. Autoritatea vamala a notificat, in 14.03.2008, titularii drepturilor de proprietate intelectuala, cat si declarantul/detinatorul/destinatarul marfurilor asupra retinerii in conformitate cu prevederile. baza cererii de interventie acceptate si, cand este cazul, dupa consultarea titularului dreptului, autoritatea vamala retine marfurile susceptibile a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuala si/sau suspenda operatiunea de vamuire, notificand in scris aceasta masura atat titularului dreptului, cat si declarantului/detinatorului/destinatarului marfurilor.). In data de 25.03.2008, societatea x a contestat masura retinerii marfurilor conform art 10 alin. 5 din Legea nr.344/2005. Reprezentantul titularilor de drepturi de proprietate intelectuala Hugo Boss, Chanel, Burberry, Acqua di Gio, Kenzo, Lancome, Maybelline a formulat plangere penala impotriva persoanelor responsabile. In data de 25.07.2008, Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta a transmis autoritatii vamale rezolutia nr.314/P/2008, de neincepere a urmaririi penale. Pentru marfurile retinute au fost indeplinite conditiile cumulative prevazute la art.10 din Legea nr.344/2005, autoritatea vamala urmand a lua toate masurile ce se impun pentru distrugerea

Data de 26.05.2008, la biroul vamal Constanta Sud, ca urmare a analizei de risc, lucratorii vamali au descoperit 22.540 buc. articole de imbracaminte dovedite a incalca drepturile de proprietate ale titularului marcii PUMA. Marfurile aveau ca tara de origine Vietnamul si erau in tranzit.Valoarea estimativa a marfurilor era de 225.400 EURO.

Autoritatea vamala a notificat titularul dreptului de proprietate intelectuala, cat si declarantul/ detinatorul/destinatarul marfurilor asupra retinerii, in conformitate cu prevederile art.9 din Legea nr.344/2005 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire.

Titularul dreptului de proprietate intelectuala a informat in scris autoritatea vamala, conform art.10 din Legea nr.344/2005, ca marfurile retinute aduc atingere dreptului de proprietate intelectuala asupra marcii PUMA si urmeaza a fi distruse. A fost intocmit dosarul penal nr.637/P/2008, la sesizarea din oficiu a organelor de politie.

In data de 31.08.2008, Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta a transmis autoritatii vamale rezolutia nr.637/P/2008, de neincepere a urmaririi penale.

Pentru marfurile retinute au fost indeplinite conditiile cumulative prevazute la art.10 din Legea nr.344/2005, autoritatea vamala urmand a lua toate masurile ce se impun pentru distrugerea marfurilor.

 

In data de 09.05.2008, la biroul vamal Constanta Sud, ca urmare a analizei de risc, lucratorii vamali au descoperit 10.535 buc.articole de marochinarie dovedite a incalca drepturile de proprietate ale titularilor marcilor D&G, LEVI'S, DIESEL, ARMANI, GUCCI, VERSACE, HARLEY DAVIDSON. Marfurile aveau ca tara de origine China si erau in tranzit catre Ucraina. Valoare estimativa a bunurilor era de 105.350 EURO.

Autoritatea vamala a notificat titularurii drepturilor de proprietate intelectuala, cat si declarantul/ detinatorul/destinatarul marfurilor asupra retinerii, in conformitate cu prevederile art.9 din Legea nr.344/2005 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire.

Titularii drepturilor de proprietate intelectuala au informat in scris autoritatea vamala, conform art.10 din Legea nr.344/2005, ca marfurile retinute aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuala asupra marcilor D&G, LEVI'S, DIESEL, ARMANI, GUCCI, VERSACE, HARLEY DAVIDSON si urmeaza a fi distruse. A fost intocmit dosarul penal nr.551/P/2008, la sesizarea din oficiu a organelor de politie.

In data de 04.08.2008, Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta a transmis autoritatii vamale rezolutia nr.551/P/2008, de neincepere a urmaririi penale.

Pentru marfurile retinute au fost indeplinite conditiile cumulative prevazute la art.10 din Legea nr.344/2005, autoritatea vamala urmand a lua toate masurile ce se impun pentru distrugerea marfurilor.

 

In data de 09.05.2008, s-a prezentat in terminalul de marfa Albita un autocamion incarcat cu 29 de paleti placi carton ondulat, de la o societate comerciala din Chisinau pentru o societate din Romania- Buzau. Pentru marfa respectiva s-a depus declaratie vamala de tranzit la o vama din Buzau.La controlul vamal s-au gasit 204.500 pachete SUPERKINGS, inscriptionate pe exteriorul cartusului cu Made in England, ascunse in interiorul paletilor de marfa, prin decuparea interioara a acestora. Autoritatea vamala a notificat titularurii drepturilor de proprietate intelectuala, cat si declarantul/ detinatorul/destinatarul marfurilor asupra retinerii, in conformitate cu prevederile art.9 din Legea nr.344/2005 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire.

Titularul dreptului de proprietate intelectuala a informat in scris autoritatea vamala, conform art.10 din Legea nr.344/2005, ca marfurile retinute aduc atingere dreptului de proprietate intelectuala asupra marcii SUPERKINGS. A fost intocmit dosarul penal 493/P/2008, la sesizarea din oficiu a organelor de politie.

In data de 21.06.2008, la DJAOV Giurgiu, lucratorii vamali au descoperit 26.191 buc. cosmetice dovedite a incalca drepturile de proprietate ale titularului marcilor ARMANI, KENZO, BOSS, LACOSTE, CACHAREL, VERSACE, GUCCI. Marfurile

 

aveau ca tara de origine Turcia si erau destinate unei societati cu sediul in Bucuresti.Valoarea estimativa a marfurilor era de 261.910 EURO. Autoritatea vamala a notificat titularurii drepturilor de proprietate intelectuala, cat si declarantul/ detinatorul/destinatarul marfurilor asupra retinerii, in conformitate cu prevederile art.9 din Legea nr.344/2005 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire.

Titularii drepturilor de proprietate intelectuala au informat in scris autoritatea vamala, conform art.10 din Legea nr.344/2005, ca marfurile retinute aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuala asupra marcilor RMANI, KENZO, BOSS, LACOSTE, CACHAREL, VERSACE, GUCCI. si urmeaza a fi distruse.

 

In data de 09.07.2008, la biroul vamal Constanta Sud, ca urmare a analizei de risc, lucratorii vamali au descoperit 32.796 per.pantaloni dovediti a incalca drepturile de proprietate ale titularului marcii DIESEL. Marfurile aveau ca tara de origine China si erau in tranzit catre Ucraina. Valoarea estimativa a bunurilor era de 491.940 EURO.

Autoritatea vamala a notificat titularul dreptului de proprietate intelectuala, cat si declarantul/detinatorul/destinatarul marfurilor asupra retinerii, in conformitate cu prevederile art.9 din Legea nr.344/2005 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire.

Titularul dreptului de proprietate intelectuala a informat in scris autoritatea vamala, conform art.10 din Legea nr.344/2005, ca marfurile retinute aduc atingere dreptului de proprietate intelectuala asupra marcii DIESEL si urmeaza a fi distruse.

 

In data de 15.07.2008, la biroul vamal Constanta Sud, ca urmare a analizei de risc, lucratorii vamali au descoperit 29.315 buc. articole imbracaminte dovedite a incalca drepturile de proprietate ale titularului marcilor ADIDAS, PUMA si NIKE,. Marfurile aveau ca tara de origine China si erau in tranzit. Valoarea estimativa a marfurilor era de 439.725 EURO.

Autoritatea vamala a notificat titularurii drepturilor de proprietate intelectuala, cat si declarantul/ detinatorul/destinatarul marfurilor asupra retinerii, in conformitate cu prevederile art.9 din Legea nr.344/2005 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire.

Titularii drepturilor de proprietate intelectuala au informat in scris autoritatea vamala, conform art.10 din Legea nr.344/2005, ca marfurile retinute aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuala asupra marcilor ADIDAS, PUMA si NIKE si bunurile urmeaza a fi distruse.

In data de 04.08.2008, la biroul vamal Constanta Sud, ca urmare a analizei de risc, lucratorii vamali au descoperit 27.192 perechi incaltaminte sport dovedite a incalca drepturile de proprietate ale titularului marcilor NIKE, ADIDAS, PUMA, KAPPA. Marfurile aveau ca tara de origine China si erau in tranzit catre Germania. Valoarea estimativa a bunurilor era de 1.087.680EURO.

Autoritatea vamala a notificat titularurii drepturilor de proprietate intelectuala, cat si declarantul/ detinatorul/destinatarul marfurilor asupra retinerii, in conformitate cu prevederile art.9 din Legea nr.344/2005 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire.

Titularii drepturilor de proprietate intelectuala au informat in scris autoritatea vamala conform art.10 din Legea nr.344/2005 ca marfurile retinute aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuala asupra marcilor NIKE,

A DIDAS, PUMA, KAPPA si bunurile urmeaza a fi distruse.

Art. 128 CPI
prevede ca titularul unui drept poate solicita descrierea
(descrizione)
unui obiect care incalca dreptul sau. Descrierea include elementele de proba privind pretinsa incalcare si intinderea acesteia. Judecatorul competent pentru cauza principala decide, prin ordonanta definitiva, cu privire la dispunerea descrierii. Acesta stabileste masuri pentru protectia informatiilor confidentiale si poate autoriza si prelevarea de esantioane. Se poate renunta la ascultarea

 

^[1]


 Textul integral al hotararii poate fi accesat la
http ://curia.europa.eu/iurisp/c gi-

bin/form.pl?lang=ro&alliur=alliur&iurcdi=iurcdi&iurtpi=iurtpi&iurtfp=iurtfp&numaff=225/06&nomusuel=&docn

odecision=docnodecision&allcommio=allcommio&affint=affint&affclose=affclose&alldocrec=alldocrec&docor=d

ocor&docav=docav&docsom=docsom&docinf=docinf&alldocnorec=alldocnorec&docnoor=docnoor&radtypeord=

on&newform=newform&doci=doci&docop=docop&docnoi=docnoi&typeord=ALL&domaine=&mots=&resmax=1

00&Submit=Rechercher

^[2]


 Aranjamentul de la Lisabona, privind protectia denumirilor de origine si inregistrarea internationala a acestora, adoptat la 31 octombrie 1958, revizuit la Stockholm, la 14 iulie 1967, si modificat la 28 septembrie 1979.

^[3]


Tratatul privind protectia indicatiilor de provenienta, a denumirilor de origine si a altor denumiri ce indica provenienta produselor agricole si industriale, incheiat la 11 iunie 1976, intre Austria si Republica Socialista Cehoslovaca, inclus ulterior in legislatia Republicii Cehe.

[4]

Cu privire la
validitatea denumirii de origine „bud”, Tribunalul
precizeaza mai intai ca art. 8, alin. (4), din Regulament,
permite formularea unei opozitii impotriva unei cereri de inregistrare a unei marci comunitare pe baza unui alt semn decat o marca anterioara,
aceasta ultima situatie fiind prevazuta la art. 8, alin. (1)-(3) si (5). In al doilea rand, potrivit art. 8, alin. (4), din Regulament, conform legislatiei comunitare sau celei a statului membru, aplicabila semnului,
drepturile care decurg din acesta trebuie sa fi fost dobandite anterior datei de depunere a cererii de inregistrare a marcii comunitare sau datei prioritatii invocate in sprijinul cererii de inregistrare a marcii comunitare
. Tot potrivit legislatiei comunitare sau celei a statului membru, aplicabila semnului, acesta din urma
trebuie sa confere titularului dreptul de a interzice utilizarea unei marci mai recente.
In consecinta, sistemul creat de Regulament presupune
luarea in considerare de catre OAPI a existentei unor drepturi anterioare protejate la nivel national
, in baza carora poate fi respinsa cererea de inregistrare a unei marci comunitare. Cat timp protectia acordata denumirii de origine „bud” in Austria si in Franta este
valida
in temeiul legislatiilor nationale ale acestor state, OAPI este obligat sa tina seama de efectele acestei protectii.

^[5]


Textul integral al concluziilor poate fi accesat la

http://curia.europa.eu/iurisp/cgi-

bin/form.pl?lang=ro&alliur=alliur&iurcdi=iurcdi&iurtpi=iurtpi&iurtfp=iurtfp&numaff=175/06&nomusuel=&docnode cision=docnodecision&allcommio=allcommio&affint=affint&affclose=affclose&alldocrec=alldocrec&docor=docor&d ocav=docav&docsom=docsom&docinf=docinf&alldocnorec=alldocnorec&docnoor=docnoor&radtypeord=on&newfor m=newform&doci=doci &docop=docop&docnoi=docnoi &tvpeord=ALL&domaine=&mots=&resmax=100&Submit=R echercher

partii adverse in situatia in care un asemenea demers ar pune in pericol aplicarea ordonantei. Daca cererea de realizare a descrierii este formulata anterior introducerii actiunii in cauza principala, instanta va stabili un termen de maximum 30 de zile pentru introducerea actiunii.

Art. 130 CPI
prevede, printre altele, ca descrierea si sechestrul se realizeaza de catre un executor judecatoresc - in masura in care este necesar, cu sprijinul unui expert - cu utilizarea de echipamente tehnice precum aparate de fotografiat si alte instrumente. La realizarea masurilor, poate fi incuviintata prezenta solicitantului, a reprezentantilor acestuia sau a tehnicienilor de incredere.

^[7]


 Art. 4, din Regulament
, stipuleaza
conditiile de forma si continut
pe care trebuie sa le indeplineasca cererea instantei solicitante.

^[8]


Art. 7, din Regulament

Primirea cererii

1. In termen de sapte zile de la primirea cererii, instanta competenta solicitata trimite instantei solicitante o confirmare de primire (...). In cazul in care cererea nu indeplineste conditiile prevazute la art. 5 si 6, instanta solicitata mentioneaza acest lucru pe confirmarea de primire.
2. In cazul in care executarea unei cereri (...) nu intra in competenta instantei catre care a fost transmisa, aceasta din urma inainteaza cererea instantei competente a statului membru din care face parte si informeaza instanta solicitanta despre aceasta (...). ”

^[9]


Art. 68 TCE

1. Art. 234 se aplica prezentului titlu in situatiile si conditiile urmatoare: in cazul in care se invoca o chestiune privind interpretarea prezentului titlu sau validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile comunitatii in temeiul prezentului titlu, intr-o cauza pendinte, pe rolul unei instante judecatoresti nationale ale carei hotarari nu sunt supuse vreunei cai de atac in dreptul intern, instanta judecatoreasca respectiva, in cazul in care considera necesara o hotarare in acest sens, pentru a se pronunta, cere Curtii de Justitie sa hotarasca in legatura cu acea chestiune.

^[10]


Art. 234 TCE

(1) Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca, cu titlu preliminar, cu privire la: (a) interpretarea prezentului tratat; (b) validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile Comunitatii si de BCE; (c) interpretarea statutelor organismelor infiintate printr-un act al Consiliului, in cazul in care statutele respective prevad acest lucru.

2. In cazul in care o asemenea chestiune se invoca in fata unei instante judecatoresti dintr-un stat membru, aceasta instanta judecatoreasca poate, in cazul in care apreciaza ca o decizie in aceasta privinta este necesara pentru a pronunta o hotarare, sa ceara Curtii de Justitie sa decida cu privire la aceasta chestiune.
3. In cazul in care o asemenea chestiune se invoca intr-o cauza pendinte, in fata unei instante judecatoresti nationale ale carei hotarari nu sunt supuse vreunei cai de atac in dreptul intern, aceasta instanta judecatoreasca este obligata sa sesizeze Curtea de Justitie.

^[11]


Art. 1 din Regulament

„(1) Prezentul Regulament se aplica in materie civila sau comerciala, atunci cand instanta unui stat membru, in conformitate cu dispozitiile legislative ale statului respectiv, solicita: a) instantei competente a unui alt stat membru sa procedeze la un act de cercetare, sau b) sa procedeze direct la un act de cercetare, intr-un alt stat membru.

(2) Cererea nu trebuie sa vizeze obtinerea de mijloace de proba care nu sunt menite sa fie utilizate intr-o procedura judiciara angajata sau care urmeaza a fi angajata. (...)”

^[12]


 Esantioane ale sistemului de centuri, facturi de vanzare si cumparare, bonuri de livrare, ordine de plata, oferte comerciale, materiale publicitare, date stocate in arhive electronice si documente vamale in legatura cu acestea.

^[13]


Art. 7 din Directiva: „(1) Inainte chiar de introducerea unei actiuni pe fond, statele membre se asigura ca autoritatile judecatoresti competente pot, la cererea unei parti care a prezentat dovezi in mod rezonabil accesibile si suficiente in sprijinul pretentiilor sale privind incalcarea drepturilor sale de proprietate intelectuala sau iminenta unei astfel de incalcari, sa ordone masuri provizorii rapide si eficiente pentru a conserva dovezile pertinente referitoare la incalcarea mentionata, sub rezerva asigurarii protectiei informatiilor confidentiale (...).

^[14]


Art. 14 din Regulament

2.  (...) Executarea unei cereri nu poate fi refuzata decat daca: a) cererea nu intra in domeniul de aplicare a prezentului Regulament, conform art. 1; b) executarea cererii in conformitate cu legislatia statului membru a instantei solicitate nu intra in atributiile puterii judiciare (...).
3.  Executarea nu poate fi refuzata de catre instanta solicitata doar pe motiv ca, in conformitate cu legislatia statului membru, o instanta a statului membru respectiv are competenta exclusiva asupra cauzei respective sau ca legislatia statului membru respectiv nu admite dreptul de actiune prevazut in cerere.

^[15]


Art. 77, din Regulamentul de Procedura

In cazul in care, inainte de a se fi pronuntat Curtea, partile ajung la un acord cu privire la solutionarea litigiului si informeaza Curtea ca renunta la orice pretentie, presedintele dispune radierea cauzei si se pronunta cu privire la cheltuielile de judecata in conformitate cu prevederile art. 69, alin. (5), avand in vedere, daca este cazul, propunerile partilor in acest sens.

^[16]


 Textul integral al hotararii poate fi accesat la

http://curia.europa.eu/iurisp/cgi-

bm/form.pl?lang=ro&alhur=alliur&iurcdi=iurcdi&iurtpi=iurtpi&iurtfp=iurtfp&numaff=102/07&nomusuel=&docnodecision=do

cnodecision&allcommio=allcommio&affint=affint&affclose=affclose&alldocrec=alldocrec&docor=docor&docav=docav&docs

om=docsom&docinf=docinf&alldocnorec=alldocnorec&docnoor=docnoor&radtvpeord=on&newform=newform&doci=doci&d

ocop=docop&docnoi=docnoi&tvpeord=ALL&domaine=&mots=&resmax=100&Submit=Rechercher

[17]

Litigiul la nivelul instantelor nationale

Adidas AG si Adidas Benelux BV (denumite in continuare, impreuna, „Adidas”) au introdus la instanta olandeza Rechtbank te Breda o procedura privind masurile provizorii, precum si o actiune pe fond impotriva societatilor Marca Mode si C&A, solicitand sa se interzica acestor intreprinderi folosirea oricarui semn constituit din motivul cu trei benzi, inregistrat la cererea societatii Adidas, sau dintr-un motiv asemanator acestuia, precum motivul cu doua benzi paralele, utilizat de aceste intreprinderi.

Marca Mode, C&A, H&M si Vendex au formulat, la randul lor, cereri la Rechtbank te
Breda,
solicitand instantei sa declare ca aceste intreprinderi sunt libere sa aplice doua benzi cu rol decorativ pe articolele de imbracaminte pentru sport si activitati recreative.

Printr-o hotarare din 2 octombrie 1997, presedintele Rechtbank te Breda, pronuntandu-se cu privire la cererea de masuri provizorii, a obligat societatea H&M sa inceteze utilizarea in Benelux a semnului constituit din motivul cu trei benzi, inregistrat la cererea societatii Adidas, sau oricare alt semn asemanator acestuia, precum motivul cu doua benzi, utilizat de societatea H&M. Printr-o hotarare interlocutorie, din 13 octombrie 1998, Rechtbank te Breda s-a pronuntat in sensul ca s-a adus atingere

^[18]


Art. 3, alin. (1), din Directiva, intitulat „Motivele de refuz sau de nulitate ", prevede:

„(.1) Sunt refuzate inregistrarii sau pot sa fie declarate nule, daca sunt inregistrate: (a) semnele care nu pot constitui o marca; (b) marcile fara caracter distinctiv; (c) marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicii putand servi in comert, pentru a desemna felul, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, provenienta geografica sau data fabricatiei produsului sau a prestarii de servicii, sau alte caracteristici ale acestora; (d) marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicii devenite uzuale in limbajul curent sau in practicile bona fide si constante ale comertului; (e) semnele constituite exclusiv: - din forma impusa de chiar natura produsului; - din forma produsului necesar obtinerii unui rezultat tehnic; - din forma care da valoare substantiala produsului;[...]".

Art. 3, alin. (3), din Directiva, prevede:

„Unei marci nu i se refuza inregistrarea sau, daca este inregistrata, nu poate fi declarata nula, in conformitate cu alin. (1), lit. (b), (c) sau (d), daca, inainte de data cererii de inregistrare si dupa utilizarea ei, aceasta a dobandit un caracter distinctiv. In plus, statele membre pot prevedea ca prezenta dispozitie sa se aplice si atunci cand caracterul distinctiv a fost dobandit dupa cererea de inregistrare sau dupa inregistrare. "

^[19]


Hotararea CJCE din 4 mai 1999, Windsurfing Chiemsee, C-108/97 si C-109/97, Rec., p. 1-2779, pct. 25, Hotararea CJCE din 8 aprilie 2003, Linde si altii, C-53/01-C-55/01, Rec., p. 1-3161, pct. 73, si Hotararea CJCE din 6 mai 2003, Libertel, C-104/01, Rec., p. I-3793, pct. 53.

^[20]


Art. 12, din Directiva, intitulat „Cauze de decadere", prevede la alin. (2):

„Titularul unei marci poate fi decazut din drepturile sale [...] atunci cand, dupa data inregistrarii sale, marca: (a) a devenit, prin activitatea sau inactivitatea titularului sau, desemnarea uzuala in comert a unui produs sau a unui serviciu pentru care ea este inregistrata.

^[21]


Hotararea CJCE din 27 aprilie 2006, Levi Strauss, C-145/05, Rec., p. I-3703, pct. 19

^[22]


Art. 5, din Directiva, intitulat „Drepturi conferite de marca":

„(1) Marca inregistrata confera titularului sau urmatoarele drepturi exclusive. Titularul este indreptatit sa interzica oricarui tert sa utilizeze, fara consimtamantul sau, in cadrul comertului:

(b) un semn pentru care, din cauza identitatii sau a similitudinii sale cu marca si din cauza identitatii sau a similitudinii produselor sau a serviciilor aflate sub incidenta marcii si a semnului, exista in mintea publicului un risc de confuzie care contine riscul de asociere intre semn si marca."

^[23]


Hotararea CJCE din 22 iunie 1999, Lloyd SchuhfabrikMeyer, C-342/97, Rec., p. I-3819, pct. 17, precum si Hotararea CJCE din 6 octombrie 2005, Medion, C-120/04, Rec., p. I-8551, pct. 24 si 26.

^[24]


 Hotararea CJCE din 11 noiembrie 1997, SABEL, C-251/95, Rec., p. 1-6191, pct. 22, Hotararea CJCE din 22 iunie 2000, Marca Mode, C-425/98, Rec., p. I-4861, pct. 40, si Hotararea CJCE, Medion, citata anterior, pct. 27.

^[25]


 Art. 5, din Directiva, intitulat „Drepturi conferite de marca”:

(2) Orice stat membru poate, de asemenea, sa prevada ca titularul este indreptatit sa interzica oricarui tert sa utilizeze in comert, fara consimtamantul sau, orice semn identic sau similar marcii pentru produse sau servicii care nu sunt similare celor pentru care marca este inregistrata, atunci cand marca aceasta se bucura de renume in statul membru in cauza si cand, prin utilizarea semnului, obtine foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele marcii, ori aduce atingere acestora.”

^[26]


Hotararea CJCE, Davidoff, C-292/00, Rec., p. I-389, pct. 18 si 19.

^[27]


 Art. 6, alin. (1), din Directiva, intitulat „Limitarea efectelor marcii”, prevede:

„Dreptul conferit de marca nu permite titularului sau sa interzica unui tert utilizarea, in cadrul comertului:

1. a numelui si adresei sale;
2. a indicatiilor privind felul, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, originea geografica sau data fabricatiei produsului sau a prestarii serviciului, sau a altor caracteristici ale acestora;
3. a marcii, atunci cand aceasta se impune, pentru indicarea destinatiei unui produs sau unui serviciu, in special ca accesorii sau piese detasate, atat timp cat suntfolosite conform practicilor loiale, in domeniul industrial sau comercial.”

^[28]


 Hotararea CJCE, Windsurfing Chiemsee, citata anterior, pct. 28, si Hotararea CJCE din 25 ianuarie 2007, Adam Opel, C-48/05, Rep., p. I-1017, pct. 42-44.

^[29]


 Textul integral al hotararii poate fi accesat la

http://curia.europa.eu/iurisp/cgi-

bin/form.pl?lang=ro&alliur=alliur&iurcdi=iurcdi&iurtpi=iurtpi&iurtfp=iurtfp&numaff=533/06&nomusuel=&docnodecision=docno

decision&allcommio=allcommio&affint=affint&affclose=affclose&alldocrec=alldocrec&docor=docor&docav=docav&docsom=do

csom&docinf=docinf&alldocnorec=alldocnorec&docnoor=docnoor&radtvpeord=on&newform=newform&doci=doci&docop=doco

p&docnoi=docnoi&typeord=ALL&domaine=&mots=&resmax=100&Submit=Rechercher

[30]

 Litigiul la nivelul instantelor nationale

Reclamantii au introdus la High Court of Justice (England & Wales), Chancery Division, o actiune in contrafacere impotriva H3G, privind marcile acestora, marci constand in imaginea unor bule. In actiunea principala, acestia au admis ca respectiva comparatie a preturilor, efectuata in publicitatea in litigiu, era exacta si ca, in ansamblul sau, aceasta publicitate nu era inselatoare. In special, aceasta nu sugera existenta vreunei legaturi comerciale intre reclamanti, pe de o parte, si parat, pe de alta parte.

Aceasta actiune in contrafacere a fost respinsa prin Hotararea din 23 martie 2006. In esenta, High Court a considerat ca utilizarea imaginilor unor bule in publicitatea in litigiu intra in sfera de aplicare a art. 5, alin. (1), lit. (b), din Directiva 89/104/CEE, dar ca, intrucat aceasta publicitate era conforma cu art. 3a, din Directiva 84/450/CEE, o astfel de

^[31]


Art. 5, din Directiva mentionata, intitulat „Drepturi conferite de marca":

1. Marca inregistrata confera titularului sau urmatoarele drepturi exclusive. Titularul este indreptatit sa interzica oricarui tert sa utilizeze, fara consimtamantul sau, in cadrul comertului:

1. un semn identic marcii pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care aceasta este inregistrata;
2. un semn pentru care, din cauza identitatii sau a similitudinii sale cu marca si din cauza identitatii sau a similitudinii produselor sau serviciilor aflate sub incidenta marcii si a semnului, exista in mintea publicului un risc de confuzie care contine riscul de asociere intre semn si marca.

2.  Orice stat membru poate, de asemenea, sa prevada ca titularul este indreptatit sa interzica oricarui tert sa utilizeze, fara consimtamantul sau, in comert, orice semn identic sau similar marcii, pentru produse sau servicii care nu sunt similare celor pentru care marca este inregistrata, atunci cand marca aceasta se bucura de renume in statul membru in cauza si cand, prin utilizarea semnului, obtine foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau renumele marcii, ori aduce atingere acestora.

^[32]


Art. 3a, alin. (1),
din Directiva mentionata, prevede:

„Se permite publicitatea comparativa, in ceea ce priveste comparatia, in cazul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:

(a) nu este inselatoare, in conformitate cu art. 2, alin. (2), art. 3 si art. 7, alin. (1);[...]

4. nu creeaza confuzie pe piata intre persoana care publica reclama si un concurent, sau intre marci, denumiri comerciale, alte semne distinctive, bunuri sau servicii ale persoanei care publica reclama si cele ale unui concurent;
5. nu discrediteaza sau [nu] denigreaza marcile, denumirile comerciale, alte semne distinctive, bunuri, servicii, activitati sau situatia unui concurent;[.]

7. nu profita in mod neloial de reputatia unei marci, a unei denumiri comerciale sau a altor semne distinctive ale unui concurent, ori a denumirii de origine a produselor concurente;
8. nu prezinta bunuri sau servicii ca imitatii sau reproduceri ale bunurilor sau serviciilor purtand o marca protejata sau o denumire comerciala protejata.”

4. Hotararea CJCE din 25 ianuarie 2007, Adam Opel, C-48/05, Rep., p. I-1017, pct. 28.

5. Hotararea CJCE din 6 octombrie 2005, Medion, C-120/04, Rec., p. I-8551, pct. 24 si 25.

^[35]


 Hotararea CJCE, Arsenal Football Club, citata anterior, Hotararea din 16 noiembrie 2004, Anheuser-Busch, C-245/02, Rec., p. I-10989, Hotararile citate anterior, Medion, Adam Opel.

^[36]


 Hotararea CJCE din 22 iunie 1999, Lloyd Schuhfabrik Meyer, C-342/97, Rec., p. I-3819, pct. 17, si Hotararea Medion, citata anterior, pct. 26.

^[37]


Hotararea din 11 septembrie 2007, Celine, C-17/06, Rep., p. I-7041, pct. 17.

[38]

[39]

^[40]


 
ART. 83
din Legea 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice

Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de 15 milioane lei:

1.  contrafacerea, imitarea sau folosirea fara drept a unei marci in scopul inducerii in eroare a publicului asupra calitatii produselor sau serviciilor la care se refera marca;
2. punerea in circulatie, fara drept, a unui produs purtand o marca identica sau similara cu o marca inregistrata pentru produse identice sau similare si care prejudiciaza pe titularul marcii inregistrate;
3. punerea in circulatie a produselor care poarta indicatii geografice care indica sau sugereaza ca produsul in cauza este originar dintr-o regiune geografica, alta decat locul adevarat de origine, in scopul inducerii in eroare a publicului cu privire la originea geografica a produsului.

Savarsirea de catre un tert a oricarui act prevazut la
art. 35
alin. 2, fara consimtamantul titularului marcii inregistrate, constituie infractiune de contrafacere.

Niciun act din cele prevazute la
art. 35
alin. 2 nu constituie contrafacere, daca a fost efectuat inainte de data publicarii marcii.

O actiune in contrafacere poate fi pornita de titularul marcii numai dupa data inregistrarii marcii in Registrul National al Marcilor.
Alineatul 5
***
Abrogat

[41]

ART. 86
din Legea 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice Orice utilizare a marcilor sau indicatiilor geografice, contrara practicilor loiale in activitatea industriala sau comerciala, in scopul de a induce in eroare consumatorii, constituie un act de concurenta neloiala si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda de 15 milioane lei.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

ART. 35 Inregistrarea m arcii confera titularului sa u un drept exclusiv asupra m arcii.

Titularul marcii poate cere instan tei judecatore sti competente sa interzic a tertilor sa foloseasca, in activitatea lor comerciala, fa ra consim ta mantul titularului:

1. un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost inregistrata;