Pretul neobisnuit de scazut si procedura clarificarii si completarii ofertei initial depuse

1. In principiu, cu privire la sfera de aplicare a procedurii prevazute de art. 209 din Legea nr. 98/2016, curtea de apel a retinut ca, in jurisprudenta sa, CJUE a conturat cerintele si circumstantele care delimiteaza posibilitatea autoritatii de a solicita ofertantilor clarificari ale ofertelor depuse.

In cadrul exercitarii puterii de apreciere de care dispune in ceea ce priveste posibilitatea de a solicita candidatilor sa isi clarifice oferta, autoritatea contractanta trebuie sa trateze candidatii in mod egal si loial, astfel incat sa nu se poata considera, la finalizarea procedurii de selectie a ofertelor si in raport cu rezultatul acesteia, ca solicitarea de clarificare a favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidatii carora le-a fost adresata.

Pentru a se circumscrie principiilor anterior enuntate, curtea de apel a apreciat, in acord cu jurisprudenta CJUE, ca o cerere de clarificare a unei oferte: poate interveni numai dupa ce autoritatea contractanta a luat cunostinta de ansamblul ofertelor, trebuie adresata in mod echivalent tuturor ofertantilor care se afla in aceeasi situatie, cererea trebuie sa priveasca toate punctele ofertei care impun o clarificare si ea nu poate conduce sub nicio forma la prezentarea de catre ofertant a ceea ce in realitate ar fi o noua oferta (a se vedea in acest sens Hotararea SAG ELVSlovensko si altii, pct. 40).

Prin urmare, sub aspect formal, textul art. 209 permite inclusiv ca, raspunzand la clarificarile solicitate, ofertantul sa completeze documentele initial depuse cu singura conditie ca prin aceasta completare sa nu fie modificate elementele esentiale ale ofertei initiale, respectiv ca aceste completari sa isi aiba izvorul bine determinat in oferta initiala si acestea sa fie menite sa clarifice o situatie preexistenta.

2. Cu titlu de principiu, curtea de apel a retinut ca aprecierea autoritatii contractante cu privire la pretul ofertat este inclusa intr-un act administrativ emis in procedura de achizitie, iar continutul sau poate fi dedus judecatii, in substanta sa, in lumina principiilor derivate din art. 126 alin. 6 din Constitutie. Stabilirea limitei dintre marja de apreciere a autoritatii si excesul de putere in emiterea actelor administrative reprezinta indubitabil o prerogativa a instantei de contencios administrativ in contextul in care conditia motivarii actului apare ca o conditie de legalitate, in sensul larg al termenului.

Faptul ca actualmente nu se mai prevede un criteriu matematic prin raportare la care pretul este calificat drept neobisnuit de scazut (80% din valoarea estimata a contractului, conform legislatiei anterioare) nu semnifica instituirea automata in favoarea autoritatii contractante a unei puteri de apreciere absolute cu privire la calificarea acestuia din moment ce aceasta este tinuta sa respecte: scopul Legii nr. 98/2016 definit in art. 2 alin. 1, principiul eficientei in cheltuirea fondurilor publice consacrat de Legea nr. 500/2002 si sa raporteze suma ofertata la pretul pietei.

Schimbarea opticii legiuitorului in privinta calificarii pretului ofertat ca fiind neobisnuit de scazut (din raportarea sa la un prag fix de 80% in raportarea sa la pretul pietei) implica urmatoarele consecinte: pe de o parte, simpla plasare a unei oferte sub nivelul valorii estimate, chiar si intr-o proportie semnificativa, nu declanseaza automat o obligatie a autoritatii de solicitare de clarificari, iar pe de alta parte, eventuala contestare a pretului ofertat de alt participant se impune a fi raportata la elemente componente de cost concrete si nu la valoarea total ofertata, eventual prin raportare la propria oferta.

Ofertarea salariului minim pe economie nu implica, per se, un indiciu ca pretul ar trebui calificat drept neobisnuit de scazut.

Curtea de apel Iasi, Sectia de Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 224/17 martie

2017

Temeiuri de drept relevante:

• Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice si normele sale de aplicare, aprobate prin HG nr. 395/2.06.2016;
• Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor

Cuvinte cheie:

Achizitie publica

Clarificarea ofertei depuse

Pretul neobisnuit de scazut

Prin plangerea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 24.02.2017, reclamanta SC „G” SA a formulat, in contradictoriu cu Comuna, in temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016, plangere impotriva Deciziei nr. 301/C2/15 pronuntate de Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor la data de 08.02.2017, solicitand sa se dispuna modificarea in parte a acestei decizii in sensul admiterii contestatiei sale nr. 2040/03.01.2017 in tot si, pe cale de consecinta, sa se dispuna: suspendarea procedurii de atribuire pana la solutionarea definitiva a cauzei, precum si obligarea autoritatii contractante la constatarea caracterului inadmisibil al ofertelor prezentate de asocierea „E” SRL - „GT” SA, „L” SRL, „A” SRL, „CR” SRL, Asocierea „S” SRL - „T” SA, Asocierea „C” SRL - „C” SRL, „M” SA si obligarea autoritatii contractante la solicitarea motivarii caracterului confidential al propunerilor tehnice si financiare depuse de Asocierea „E” SRL - „GT” SA si „L” SRL.

In motivarea plangerii sale, reclamanta a aratat ca, la data de 12.08.2016, Comuna a publicat in SEAP Anuntul de participare simplificat nr. X, prin care a adus la cunostinta operatorilor economici interesati organizarea procedurii simplificate pentru atribuirea contractului de achizitie publica de lucrari avand ca obiect „Executie lucrari pentru obiectivele „Alimentare cu apa potabila in satul B, comuna H, judetul Vaslui; Canalizare si statie de epurare in satul B, comuna H, judetul Vaslui”.

Fiind interesata de participarea la procedura de atribuire antementionata, reclamanta a indicat faptul ca a depus oferta in conformitate cu prevederile documentatiei de atribuire.

Ca urmare a evaluarii ofertelor depuse, oferta sa a fost declarata admisibila, dar necastigatoare, conform Comunicarii rezultatului procedurii nr. 468/19.12.2016.

Prin Adresele nr. 2035/19.12.2016 si nr. 2037/20.12.2016, reclamanta a solicitat accesul la dosarul achizitiei (inclusiv la ofertele depuse in cadrul procedurii de atribuire antementionate), in conformitate cu art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. A indicat reclamanta faptul ca Autoritatea Contractanta a refuzat accesul subscrisei la propunerile tehnice si financiare depuse de Asocierea „E” SRL - „GT” SA si de „L” SRL, motivat de faptul ca ofertantii au declarat informatiile cuprinse in aceste documente drept confidentiale.

S-a mai aratat ca, potrivit Raportului procedurii nr. 457/19.12.2016, oferta reclamantei a fost clasata pe locul nr. 8.

In opinia reclamantei, ofertele clasate pe locurile nr. 1 - nr. 7 sunt inadmisibile, in conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 101/2016, aspect care a determinat-o sa formuleze plangere la CNSC si ulterior sa urmeze procedura in fata instantei.

A aratat reclamanta faptul ca prin Decizia C.N.S.C. nr. 301/C2/15 din data de 08.02.2017, Consiliul a admis in parte Contestatia si a dispus,
inter alia,
anularea raportului procedurii de atribuire si a comunicarilor transmise ofertantului castigator si ofertantilor clasati pe locurile 2-7, precum si reevaluarea ofertei castigatoare si a ofertelor clasate pe locurile 2 - 7, cu respectarea prevederilor legale si a documentatiei de atribuire, conform celor precizate in motivare.

A aratat reclamanta faptul ca motivarea Consiliului incalca in parte legislatia achizitiilor publice, atat prin respingerea neintemeiata a unor critici ale subscrisei si dispunerea unor solutii contrare prevederilor legale, cat si prin nesolutionarea anumitor critici si capete de cerere.

In ceea ce priveste primul capat de cerere avand ca obiect suspendarea procedurii de atribuire, reclamanta a aratat ca, in speta, exista suficiente indicii de nelegalitate care sa justifice suspendarea procedurii, dat fiind ca retinerile C.N.S.C. cu privire la reevaluarea ofertelor incalca in mod flagrant legislatia achizitiilor publice. In prezentul caz, suspendarea procedurii de atribuire se impune avand in vedere ca plangerea vizeaza masurile adoptate de Autoritatea Contractanta in procesul de evaluare a ofertelor depuse in cadrul procedurii antementionate, iar Consiliul a retinut nereguli cu privire la fiecare oferta clasata pe un loc superior subscrisei, iar, in ipoteza in care Autoritatea Contractanta va continua procedura de atribuire si curtea de apel va admite plangerea si va dispune reevaluarea ofertelor, Autoritatea Contractanta se va afla in imposibilitate de a lua masurile de remediere corespunzatoare.

In ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect anularea in parte a deciziei CNSC, reclamanta a invederat critici de nelegalitate ale acesteia in raport de fiecare oferta depusa.

Cu privire la oferta Asocierii „E”, reclamanta a aratat ca modalitatea in care CNSC a analizat critica referitoare la indeplinirea cerintei de calificare privind capacitatea de exercitare a activitatii profesionale este profund eronata.

In opinia reclamantei, organismul administrativ-jurisdictional se contrazice in propriile afirmatii cu privire la necesitatea autorizarii potrivit art. 15 din Legea nr. 359/2004. Contradictiile lipsesc actul administrativ-jurisdictional de claritatea motivarii absolut necesara. In conditiile in care insusi Consiliul se raporteaza la activitatile autorizate conform art. 15 din Legea nr. 359/2004 incluse in certificatele constatatoare prezentate de membrii Asocierii „E”, concluzia in sensul in care aceasta autorizare nu este necesara ridica serioase semne de intrebare cu privire la insasi legalitatea si temeinicia Deciziei.

Reclamanta a subliniat importanta autorizarii, indiferent de includerea (sau nu) a acesteia in documentatia de atribuire, intrucat autorizarea conform art. 15 din Legea nr. 359/2004 reprezinta o cerinta
ope legis
ce trebuie indeplinita de operatorii economici in vederea desfasurarii in mod licit a activitatilor sale.

Necesitatea autorizarii rezulta in mod neechivoc din modalitatea de formulare a cerintei din Fisa de date a achizitiei (sectiunea III.2.1.b) - Capacitatea de exercitare a activitatii profesionale): Autoritatea Contractanta a solicitat ca operatorii economici ce depun oferta sa demonstreze capacitatea profesionala de a realiza activitatile care fac obiectul contractului. Or, a indicat reclamanta, capacitatea profesionala de a realiza activitatile care fac obiectul contractului (si executarea lucrarilor in mod licit) nu poate fi demonstrata decat prin autorizarea activitatilor conform art. 15 din Legea nr. 359/2004.

Rationamentul Consiliului in sensul in care asociatul „GT” SA va executa lucrarile aferente codului CAEN 4221 - Lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide, iar liderul „E” SRL va executa celelalte lucrari aferente obiectului contractului de achizitie publica (lucrari de turnare, vopsire, preparare beton, zugravire, instalatii electrice) este contrazis de faptul ca lucrarile aferente codului CAEN 4221 reprezinta aproximativ 90% din valoarea contractului de achizitie publica si nicidecum 50%.

In contextul in care prin Acordul de asociere nr. 175/25.08.2016, liderul „E” SRL si-a asumat ca va executa 50% din lucrarile ce fac obiectul contractului de achizitie publica, iar lucrarile aferente codului CAEN 4221 reprezinta aproximativ 90% din lucrarile cuprinse in obiectul contractului de achizitie publica, devine evident ca asociatul „E” SRL ar trebui sa execute si lucrari aferente codului CAEN 4221 - Lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide in masura in care, intr-adevar, astfel cum sustine Consiliul, fiecare dintre cei doi asociati contribuie la executia lucrarii in proportie de 50% si ar trebui sa demonstreze capacitatea de exercitare a activitatii profesionale raportat la specificul activitatii desfasurate in cadrul lucrarii.

O alta bresa in rationamentul propus de Consiliu, a adaugat reclamanta, consta in faptul ca acesta s-a raportat in solutionarea criticii privind lipsa de personal a „E” SRL exclusiv la declaratiile pe proprie raspundere depuse (Declaratia IMM, formularul nr. 7), in pofida faptului ca aceste informatii sunt contrazise de documentele emise de autoritatile competente in domeniu.

Reclamanta a mai aratat ca nici retinerile C.N.S.C. cu privire la pretul nesustenabil si nerealist ofertat de Asocierea „E” nu pot fi validate de instanta. Legislatia privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica (art. 26 alin. 2 din Legea nr. 101/2016) are rolul de a asigura o buna administrare a justitiei in vederea exercitarii controlului judecatoresc sau judiciar. Or, in situatia in care Consiliul „tace” si nu se pronunta asupra legalitatii activitatii comisiei de evaluare, cum poate fi exercitat controlul asupra modalitatii de evaluare a ofertelor depuse?

Reclamanta a invederat ca pretul ofertat de Asocierea „E” este neobisnuit de scazut. El este mult mai redus decat celelalte preturi ofertate in cadrul procedurii (opt oferte financiare fiind mai mult decat relevante pentru a reflecta preturile pietei), iar ofertele financiare ale celorlalti ofertanti nu pot fi justificate prin raportare la preturile pietei (astfel cum a retinut insusi Consiliul) si, pe cale de consecinta, cu atat mai mult nu pot fi justificate nici preturile ofertate de Asocierea „E”.

In opinia reclamantei declararea drept castigatoare a unei oferte cu un pret neobisnuit de scazut (imposibil de justificat) nu asigura, in mod cert, executarea contractului la parametrii calitativi si cantitativi impusi prin caietul de sarcini. In practica, semnarea unor contracte de achizitie publica cu operatori economici care au ofertat preturi neobisnuit de scazute (cu respectarea „teoretica” a specificatiilor tehnice) a condus la o imposibilitate a executarii contractelor, datorita preturilor nesustenabile ofertate.

A aratat reclamanta ca pretul ofertat nu este rezultatul liberei concurente, el nu poate fi justificat, fiind evidenta intentia ofertantului de a denatura concurenta in cadrul procedurii de atribuire, prin utilizarea unor preturi mult inferioare preturilor pietei, care nu sunt rezultatul liberei concurente. In contextul in care nici macar preturile ofertate de ceilalti operatori economici, mult mai mari decat pretul ofertat de Asocierea „E”, nu pot fi justificate raportat la nivelul pietei, este evident ca si pretul ofertat de Asocierea „E” se afla mult sub nivelul pietei.

In privinta centralizatorul cu lucrarile executate de asociati, reclamanta a achiesat la constatarile Consiliului, insa a precizat ca concluzia organismului, in sensul in care se impune clarificarea cu ofertantul declarat castigator a centralizatorului cu lucrarile executate de asociat, este profund eronata, intrucat aspectul analizat nu este ambiguu, nefiind susceptibil de a face obiectul clarificarilor, ofertantul declarat castigator nedepunand pur si simplu centralizatorul cu lucrarile executate de asociati, act solicitat prin Fisa de date a achizitiei. In opinia reclamantei, permiterea depunerii centralizatorului cu lucrarile executate de asociati pe calea clarificarilor reprezinta o completare semnificativa a propunerii financiare.

In ceea ce priveste oferta „L” SRL, reclamanta a apreciat ca aceasta ar fi trebuit declarata inadmisibila.

A aratat reclamanta ca in timp ce sustinerile privind preturile materialelor au fost considerate de Consiliu drept intemeiate, critica privind tariful net pentru ora de manopera a fost respinsa in mod nejustificat, intrucat art. 136 alin. (1) din Normele Metodologice raporteaza pretul aparent neobisnuit de scazut la preturile pietei, prin utilizarea inclusiv a informatiilor din buletine statistice , iar dispozitia legala sustine raportarea tarifului pentru manopera la nivelul tarifului mediu net pe ramura publicat de Institutul National de Statistica.

In opinia reclamantei, tariful ofertat de „L” de 8 lei/ora net pentru ora de manopera este situat mult sub nivelul tarifului mediu net pe ramura, publicat de Institutul National de Statistica.

In contextul celor de mai sus, fata de prevederile art. 136 alin. (1) si (2) din Normele Metodologice, reclamanta a aratat ca Autoritatea Contractanta avea obligatia de a-i solicita ofertantului explicatii cu privire la posibilitatea indeplinirii contractului in conditiile de calitate impuse prin documentatia de atribuire din perspectiva tarifului net pentru ora de manopera, urmand ca oferta sa fie respinsa daca explicatiile nu justifica nivelul scazut al tarifului ofertat.

In ceea ce priveste tipurile de camin ofertate, reclamanta a aratat ca C.N.S.C s-a raportat in mod eronat exclusiv la Formularul F3 - Liste cuprinzand cantitati de lucrari, ignorand cu desavarsire criticile subscrisei fundamentate pe Formularul C6. Din informatiile prezentate la pag. 2 poz. 57 din Formularul C6 rezulta ca a fost ofertat un singur tip de camin de canalizare respectiv - CAMIN DE VIZITARE DIN POLIETILENA (PE) D1100 - 172 buc., furnizat de catre „V” la pretul de 1.548,93 lei. Pretul corespunde produsului „Camin cu diametrul D - 1,1 m (H variabil - din planse) (cod 8888887) - 1+3 iesire”, informatie care rezulta, in opinia reclamantei, din analiza comparativa a preturilor si specificatiilor ofertei V pentru caminele de Polietilena, valabila la data intocmirii ofertei.

Prin urmare, in opinia reclamantei, se impune admiterea criticilor privind neconformitatea tipurilor de camin ofertate si, pe cale de consecinta, respingerea ofertei „L”, fie pentru neindeplinirea cerintelor minime din caietul de sarcini, in temeiul art. 137 alin. 3 lit. a) din Normele metodologice, fie pentru ofertarea unor costuri neobisnuit de scazute si care nu respecta principiul liberei concurente (preturi mai mici decat cele din oferta furnizorului „V”) si care nu pot fi justificate, in temeiul art. 137 alin. (2) lit. g) si art. 137 alin. (3) lit. c) din Normele metodologice.

In ceea ce priveste oferta „A” SRL, reclamanta a apreciat ca si aceasta este inadmisibila, criticile sale referitoare la graficul de executie propus de „A” si metodologia de executie a lucrarilor, fiind considerate drept intemeiate de CNSC. Totusi, in mod eronat, CNSC a concluzionat ca „autoritatea contractanta trebuie sa clarifice cu acest ofertant faptul ca acesta intentiona sa execute lucrari de arhitectura la camera de vane in perioada de iarna”.

In opinia reclamantei, autoritatea contractanta are obligatia de a respinge oferta „A” drept neconforma in temeiul art. 137 alin. (3) lit. a) din Normele metodologice, intrucat la sectiunea IV.4.1) din Fisa de date a achizitiei se precizeaza expres ca propunerea tehnica trebuie sa contina prezentarea modului de realizare a lucrarilor care va descrie inclusiv programul de executie (diagrama Gantt), care sa ilustreze succesiunea tehnologica de realizare a lucrarilor, iar clarificarea acestui aspect inclusiv prin emiterea unui grafic de executie revizuit, ar reprezenta o modificare a propunerii tehnice nepermisa de art. 134 alin. (6) din Normele Metodologice si sanctionata cu neconformitatea ofertei. In opinia reclamantei, lipsa metodologiei de executie reprezinta o nerespectare flagranta atat a cerintelor clare din Fisa de date a achizitiei, cat si a caietului de sarcini.

Referitor la fisele tehnice, reclamanta a aratat ca CNSC a retinut in mod corect criticile sale sub acest aspect, insa concluzia CNSC, in sensul in care se impune clarificarea cu ofertantul a aspectelor privind fisele tehnice, este profund eronata.

Referitor la elementele de cost ofertate, criticile reclamantei au vizat: tariful net pentru ora de manopera, cota de cheltuieli indirecte si cea de profit, preturile anumitor materiale din lista consumurilor de resurse materiale. Fata de acestea, aprecierile CNSC au fost eronate, a sustinut reclamanta, tariful net pentru ora de manopera, ofertat de „A” (7,5 lei/ora), fiind situat mult sub nivelul tarifului mediu net pe ramura publicat de Institutul National de Statistica.

Contrar celor retinute de Consiliu, critica privind cota de cheltuieli indirecte si profit este pe deplin intemeiata, a aratat reclamanta. Astfel, ceea ce omite CNSC sa observe este ca s-a criticat faptul ca Autoritatea Contractanta avea obligatia de a-i solicita ofertantului explicatii cu privire la posibilitatea indeplinirii contractului in conditiile de calitate impuse prin documentatia de atribuire. Cotele ofertate de ofertantii clasati pe locurile nr. 3 - nr. 8 sunt cei putin duble, ofertele acestora putand fi considerate drept „preturi ale pietei” in acceptiunea art. 136 alin. (1) din Normele Metodologice, a completat reclamanta. Justificarea exhaustiva a cotei de cheltuieli indirecte este cu atat mai importanta, a indicat reclamanta, cu cat in aceasta valoare sunt cuprinse toate acele cheltuieli care nu au fost si nu sunt evidentiate in mod explicit prin listele de cantitati de lucrari.

Reclamanta a mai invederat ca sustinerile sale privind preturile anumitor materiale din lista consumurilor de resurse materiale au ramas nesolutionate, CNSC nepronuntandu-se deloc asupra acestei critici.

Contrar celor retinute de CNSC, reclamanta a aratat ca, intrucat tariful mediu net pentru manopera ofertat este de aproximativ jumatate din tariful mediu net pentru manopera publicat de Institutul National de Statistica, cota de cheltuieli indirecte este jumatate din cota de cheltuieli indirecte stabilite la nivel national pentru obiectivele finantate din fonduri publice, procentul de profit este de 5 ori mai mic decat procentul de profit stabilit la nivel national pentru obiectivele finantate din fonduri publice si preturile pentru materiale ofertate de catre „A” sunt extrem de reduse in unele situatii (0 lei), Autoritatea Contractanta avea obligatia de a-i solicita acestuia explicatii cu privire la posibilitatea indeplinirii contractului in conditiile de calitate stabilite prin documentatia de atribuire, impunandu-se respingerea ofertei acestuia atat in temeiul art. 137 alin. (2) lit. g), cat si in temeiul art. 137 alin. (3) lit. c) din Normele metodologice.

In ceea ce priveste inadmisibilitatea ofertei „CR” SRL, reclamanta a aratat ca criticile sale privind propunerea tehnica a acestei societati referitoare la drumul critic, graficul de executie, incarcarea maxima a acoperisului, fisele tehnice, precum si secventierea, derularea in timp si durata testelor, au fost apreciate drept intemeiate. Totusi, concluzia CNSC in sensul in care se impune clarificarea cu ofertantul a acestor aspecte din propunerea tehnica este profund eronata, permiterea completarii acestor aspecte pe calea clarificarilor reprezentand o completare semnificativa a propunerii tehnice, interzisa potrivit art. 134 alin. (6) din Normele Metodologice.

Reclamanta a reiterat ca pretul ofertat de aceasta societate este neobisnuit de scazut intrucat: s-a ofertat un pret pe benzina auto CO 75 - cod 6200573, respectiv motorina - cod 6200937 de 6 lei/litru, depasind astfel in mod nejustificat preturile pietei, iar tariful de 8 lei/ora net pentru ora de manopera, ofertat de „CR” in propunerea financiara este sub nivelul tarifului mediu net pe ramura. Totodata, preturile pentru materiale practicate la stabilirea ofertei financiare cuprinse in lista consumurilor de resurse materiale nu sunt rezultatul liberei concurente, fiind nejustificat de scazute prin raportare la pretul pietei.

In opinia reclamantei si oferta Asocierii „S” ar fi trebuit declarata inadmisibila.

Reclamanta a mai invederat ca motivarea CNSC fata de criticile subscrisei privind ofertele Asocierii „S”, Asocierii „C” si „M” SA este extrem de sumara si denota o analiza superficiala, aceasta limitandu-se la a preciza ca mentine argumentele prezentate pentru ofertantii vizati anterior. Or, in anumite cazuri, aceste trimiteri nu isi gasesc aplicabilitate, Decizia Consiliului fiind deopotriva eronata si nemotivata cu privire la criticile respective.

Referitor la propunerea tehnica a acestei asocieri, sustinerile reclamantei potrivit carora lipsesc informatiile legate de personalul de executie din propunerea tehnica nu au fost analizate de CNSC.

In opinia reclamantei, se impune admiterea criticii sale privind lipsa personalului din propunerea tehnica a Asocierii „S”, intrucat: propunerea tehnica trebuie sa includa descrierea resurselor disponibile, conform sectiunii IV.4.1) din Fisa de date a achizitiei si Formularului nr. 8- Resurse, iar ofertantul avea obligatia de a oferi informatii atat cu privire la personalul de conducere, cat si la personalul de executie ce va fi implicat in executarea lucrarii, Asocierea „S” nefacand insa nicio referire la personalul de executie. Astfel, Autoritatea Contractanta nu poate proba daca graficul de executie a fost dimensionat corespunzator (prin prisma duratei activitatilor), a indicat reclamanta.

Reclamanta a mai criticat si faptul ca CNSC s-a pronuntat in mod superficial si asupra criticilor privind lista de utilaje pentru realizarea lucrarilor prezentata de Asocierea „S” in contextul in care: lista prezentata nu contine resurse principale, minim necesare pentru executia lucrarilor precum aparate de sudura, termofuziune si electrofuziune necesare imbinarii tevilor din PEHD, este incompleta deoarece nu sunt indicate marca si tipul utilajelor (necesare pentru a calcula productivitatea utilajului) si nici numarul acestora, contine referinte la singular cu privire la toate utilajele detinute de acesta, rezultand, astfel, ca se utilizeaza cate un utilaj din fiecare categorie in parte, din graficul de executie rezulta ca exista lucrari simultane, care necesita acelasi tip de utilaje, fiind evident ca un utilaj nu se poate afla in acelasi timp in doua locuri distincte. In conditiile in care din lista prezentata de Asocierea „S” rezulta ca aceasta detine un singur exemplar din fiecare tip de utilaj, nu se poate concluziona decat ca termenul de executie declarat de catre ofertant nu corespunde realitatii.

In opinia reclamantei, solutia Consiliului in sensul ca aspectele legate de graficul de executie si drumul critic ar putea face obiectul clarificarilor este profund eronata si contrara prevederilor legale. Permiterea depunerii pe calea clarificarilor a unui nou grafic de executie care sa respecte cerintele documentatiei de atribuire si a completarii propunerii tehnice cu informatiile privind drumul critic reprezinta o completare/modificare vadita a propunerii tehnice nepermisa in virtutea art. 134 alin. (6) din Normele Metodologice si art. 209 alin. (1) si (2) din Legea nr. 98/2016.

O alta critica cu privire la care Consiliul nu s-a pronuntat vizeaza lipsa din graficul de executie a organizarii de santier in contextul in care, prin Fisa de date a achizitiei, se solicita prezentarea in cadrul graficului inclusiv a lucrarilor temporare si, prin urmare, si a organizarii de santier.

In privinta aceleiasi oferte, a aratat reclamanta ca sustinerile sale in privinta tarifului net pentru ora de manopera au fost respinse de Consiliu in mod neintemeiat. Tariful net pentru ora de manopera ofertat de Asocierea „S” este situat sub nivelul tarifului mediu net pe ramura publicat de Institutul National de Statistica.

Preturile pentru materiale practicate la stabilirea ofertei financiare ale Asocierii „S” nu sunt rezultatul liberei concurente.

Reclamanta a aratat ca si oferta Asocierii „C” ar fi trebuit declarata inadmisibila.

Criticile sale privind propunerea tehnica a Asocierii „C” au fost apreciate drept intemeiate, solutia Consiliului in sensul clarificarii aspectelor respective fiind insa eronata, a aratat reclamanta. Astfel, referitor la graficul de executie, drumul critic, secventierea, derularea in timp si durata testelor, precum si fisele tehnice, CNSC a concluzionat in sensul ca se impune clarificarea cu ofertantul a acestor aspecte din propunerea tehnica si propunerea financiara. O astfel de concluzie este insa profund eronata, permiterea completarii acestor aspecte pe calea clarificarilor reprezentand o completare semnificativa a propuneri tehnice si financiare, interzisa potrivit art. 134 alin. (6) din Normele metodologice.

Referitor la pretul neobisnuit de scazut, reclamanta a aratat ca Consiliul face trimitere in mod eronat la „argumentele prezentate pentru ofertantul castigator", intrucat criticile subscrisei din Contestatie cu privire la propunerile financiare depuse de cei doi ofertanti (Asocierea „E” - ofertant declarat castigator si Asocierea „C”) au fost substantial diferite. Pretul ofertat de Asocierea „C” este neobisnuit de scazut si nu este rezultatul liberei concurente, intrucat tariful orar in cuantum de 8 lei/ora pentru manopera este sub nivelul tarifului mediu net pe ramura publicat de Institutul National de Statistica, Asocierea „C” a ofertat resursa materiala „benzina auto CO 75 - cod: 6200573” cu un pret nejustificat de ridicat (6 lei/litru), fata de pretul pietei ( aproximativ 5 lei/litru).

In privinta ofertei „M” SA, reclamanta a apreciat ca si aceasta este inadmisibila. In opinia reclamantei, propunerea tehnica depusa de „M” nu respecta nici prevederile Caietului de sarcini si nici cerintele Autoritatii Contractante din sectiunea IV.4.1) - Modul de prezentare a propunerii tehnice din Fisa de date a achizitiei. Desi criticile sale privind graficul de executie au fost admise de CNSC, concluzia in sensul in care se impune clarificarea cu ofertantul a acestor aspecte din propunerea tehnica este contrara prevederilor legale. De asemenea, a aratat reclamanta, concluzia Consiliului in sensul in care organizarea de santier nu trebuie sa apara in graficul de executie este profund eronata, avand in vedere ca: infiintarea si desfiintarea organizarii de santier (pentru orice lucrare de investitii) implica mobilizarea de resurse umane, resurse materiale, mijloace de transport si utilaje in egala masura, precum orice alta activitate din procesul de executie, prezentata in graficul de executie al unui ofertant; mobilizarea acestor resurse implica costuri directe in contract; prin graficul de executie, ofertantul trebuie sa demonstreze Autoritatii Contractante ca dispune de resursele necesare executiei tuturor categoriilor de lucrari ce implica mobilizarea de resurse mentionate mai sus; prin urmare, daca in grafic nu sunt cuprinse toate aceste categorii de lucrari, graficul de executie nu este dimensionat corespunzator si nu este realist; unul dintre motivele pentru care se solicita graficul de executie este si dimensionarea cash-flow-ului; Autoritatea Contractanta trebuie sa stie necesarul de resurse pentru a putea bugeta proiectul in fiecare luna; or, daca organizarea de santier nu este cuprinsa in grafic, beneficiarul nu o va putea bugeta; organizarea de santier trebuie cuprinsa in graficul de executie, deoarece aceasta se poate infiinta numai dupa emiterea Ordinului de incepere si dupa predarea amplasamentului, graficul de executie incepe cu data predarii amplasamentului si se termina cu adresa de convocare a receptiei la terminarea lucrarii, intre aceste date se executa toate activitatile contractate, incluzand astfel si organizarea de santier.

In plus, a aratat reclamanta, o critica cu privire la care Consiliul nu s-a pronuntat vizeaza lipsa din graficul de executie a organizarii de santier, desi prin Fisa de date a achizitiei (Sectiunea IV.4.1).c)), se solicita prezentarea in cadrul graficului inclusiv a lucrarilor temporare si, prin urmare, si a organizarii de santier.

Prin trimiterea la titlul „Secventierea, derularea in timp si durata testelor” (Propunerea tehnica - Partea 2, punctul 4) din cadrul ofertei inaintate de „M”, reclamanta a apreciat ca CNSC a omis un aspect determinant, respectiv faptul ca acest capitol nu cuprinde informatiile solicitate prin documentatia de atribuire.

In privinta criticilor referitoare la extrasele de materiale si utilaje, in mod eronat Consiliul s-a rezumat sa afirme ca denumirea resursei se poate identifica „cu usurinta”, fara a argumenta insa, in mod concret, aceasta concluzie.

Contrar concluziei Consiliului, reclamanta a aratat ca in extrasele de material din propunerea tehnica, ofertantul prezinta pozitii care, desi sunt cotate, nu contin denumirea resursei (pozitiile 42, 43, 46, 48, 52, 60, 73, 74, 100. 108, 146, 157, 171, 199, 225, 237, 240, 241, 242, 244, 245, 271, 286, 295, 300, 301), in ceea ce priveste extrasele de utilaj din propunerea tehnica, resursele prezentate la poz. 1- 6, 8-10,13-15, 17-18, 20-22, 26, 30, 31 si 32 nu au nicio legatura cu denumirea utilajelor.

In opinia reclamantei, inclusiv pretul ofertat de aceasta societate este neobisnuit de scazut, Consiliul facand trimitere in mod eronat la „argumentele prezentate pentru ofertantul castigator”, intrucat criticile din Contestatie cu privire la propunerile financiare depuse de cei doi ofertanti au fost substantial diferite. Pretul ofertat de „M” este neobisnuit de scazut si nu este rezultatul liberei concurente, intrucat tariful orar in cuantum de 12 lei/ora ofertat de „M” SA este sub nivelul tarifului mediu net pe ramura.

Reclamanta a mai invederat si faptul ca in mod nelegal CNSC a lasat capete de cerere nesolutionate. Prin contestatie, s-a solicitat,
inter alia,
anularea Comunicarii rezultatului procedurii nr. 468/19.12.2016 si obligarea Autoritatii Contractante la solicitarea motivarii caracterului confidential al propunerilor tehnice si financiare depuse de Asocierea „E” SRL - „G” SA si „L” SRL. Or, prin Decizie, Consiliul a dispus exclusiv anularea comunicarilor transmise ofertantului castigator si ofertantilor clasati pe locurile nr. 2 - nr. 7, iar Decizia nu cuprinde solutionarea capatului de cerere privind obligarea Autoritatii Contractante la solicitarea motivarii caracterului confidential al propunerilor tehnice si financiare depuse de Asocierea „E” SRL - „G” SA si „L” SRL.

In drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 101/2016, ale Codului de procedura civila, ale Legii nr. 98/2016 si ale H.G. nr. 395/2016.

Intimata Comuna a depus intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca nefondate.

Autoritatea contractanta a mentionat ca, potrivit dispozitiilor art. 33 alin. 2 din Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, pentru a dispune suspendarea procedurii de atribuire si/sau a executarii contractului, partea care o solicita trebuie sa constituie in prealabil o cautiune, calculata prin raportare la valoarea estimata a contractului sau la valoarea stabilita a contractului, in scopul despagubirii autoritatii contractante pentru eventualele prejudicii cauzate prin incuviintarea masurii suspendarii. Or, analizand plangerea inaintata de petenta, se constata ca aceasta nu a constituit un astfel de instrument de garantare care sa vina sa protejeze interesele autoritatii impotriva relei-credinte a ofertantului SC „G” SA de care da dovada prin impedimentele create in mod nejustificat si, mai ales, nelegal in scopul intarzierii finalizarii procedurii de atribuire.

Autoritatea contractanta a mai mentionat ca, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. 2 din Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, „in calea de atac a plangerii, nu se pot schimba obiectul contestatiei si nici nu se pot formula pretentii noi”.

Analizand plangerea inaintata de reclamanta, intimata a considerat ca aceasta a formulat pretentii noi in raport cu cele din cuprinsul contestatiei depuse anterior in fata CNSC. Astfel, prin Contestatie, SC „G” SA a solicitat anularea comunicarii rezultatului procedurii nr. 468/19.12.2016, a tuturor actelor subsecvente, obligarea autoritatii contractante la reevaluarea ofertelor depuse cu consecinta declararii acestora drept inadmisibile, obligarea autoritatii contractante la solicitarea motivarii caracterului confidential al propunerilor tehnice si financiare depuse de asocierea „E” - „G” SA si „L” SRL si anularea procedurii de atribuire. Prin plangerea care face obiectul dosarului, petenta pretinde obligarea autoritatii contractante la constatarea caracterului inadmisibil al ofertelor prezentate si obligarea autoritatii contractante la solicitarea motivarii caracterului confidential al propunerii tehnice si financiare depuse de Asocierea „E” SRL - „G” SA si „L” SRL. Obiectul celor doua nu echivaleaza, cadrul procesual stabilit in fata CNSC fiind altul, reclamanta incalcand prevederile art. 29 alin. 2 din Legea nr. 101/2016.

Autoritatea contractanta a aratat ca sustine in totalitate decizia CNSC, in considerentul ca expunerea situatiei de fapt retinuta de Consiliu pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, cu aratarea atat a motivelor pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor, sunt temeinice si legale.

In opinia intimatei, motivele care au stat la baza adoptarii unei solutii de admitere in parte a contestatiei ofertantului SC „G” SA sunt argumentate si justificate fara echivoc, iar remedierile impuse in sarcina autoritatii contractante sunt apte a indrepta neregulile constatate, garantandu-se astfel respectarea dispozitiilor legale privind atribuirea contractelor de achizitii publice.

De asemenea, intimata a aratat ca obiectul plangerii petentei este neclar sau chiar contradictoriu ori eronat. Astfel, aceasta solicita, pe de o parte, reevaluarea ofertelor, adica adoptarea unor masuri de remediere pe care, de altfel, insusi CNSC le-a impus prin solutia sa , iar pe de alta parte doreste obligarea autoritatii contractante la adoptarea unei anumite solutii, in speta declararea ofertelor clasate pe locurile 1-7 drept inadmisibile, adica obligarea autoritatii contractante la emiterea unui act.

Scopul obligatiei autoritatii contractante (prin comisia de evaluare) de a stabili clarificarile si completarile formale sau de confirmare care se impun pentru ca evaluarea fiecarei oferte sa fie clara, completa si legala, obligatie nascuta din textul de lege prevazut la art. 134 din HG nr. 395/2016, nu ar mai fi atins daca i s-ar impune, din start, adoptarea unei anumite solutii prestabilite, iar acest lucru ar incalca in mod grav principiile ce guverneaza legislatia in domeniul achizitiilor publice.

In opinia intimatei, este evident ca ceea ce urmareste petenta SC „G” S.A. este sa fie declarata castigatoare in baza hotararii instantei, fara a se mai proceda la reevaluarea ofertelor clasate pe locurile 1-7, or cum s-ar putea realiza astfel scopul procedurilor de achizitii publice in sine.

Nu este cu putinta transformarea unei obligatii de mijloace/prudenta si diligenta (conform contestatiei), pentru asigurarea desfasurarii achizitiilor publice conform legii, intr-o obligatie de rezultat (conform plangerii), respectiv obtinerea unui anumit rezultat al procedurii, fara a interesa modalitatea in care s-a ajuns la acel rezultat - declararea ofertelor inadmisibile asa incat un anumit ofertant sa fie declarat castigator, in speta SC „G” SA.

In favoarea ambelor parti instanta a incuviintat
proba cu inscrisuri.

In sedinta publica din data de 14 martie 2017, curtea de apel a respins ca nefondata
exceptia tardivitatii contestatiei,

motivele de fapt si de drept avute in vedere fiind consemnate in incheierea de sedinta intocmita pentru acel termen.

In ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect
suspendarea procedurii de atribuire
,
curtea de apel a retinut ca reclamanta nu a facut dovada platii cautiunii prevazute de art. 33 alin. 2 din Legea nr. 101/2016, reprezentantul conventional al societatii declarand in fata instantei sa societatea nu mai insista in aceasta solicitare. Fata de neindeplinirea unei cerinte procedurale obligatorii in vederea analizarii, pe fond, a cererii de suspendare a procedurii de atribuire, curtea a respins acest capat de cerere ca inadmisibil.

Analizand prezenta plangere prin prisma motivelor de fapt si de drept invocate de contestatoare, curtea de apel a retinut:

1.
In fapt,

intimata Comuna, in calitate de autoritate contractanta, a initiat procedura simplificata - intr-o singura etapa, online, in vederea atribuirii contractului de achizitie publica de lucrari avand ca obiect „Executie de lucrari pentru obiectivele „Alimentare cu apa potabila in satul B, comuna H, judetul Vaslui; Canalizare si statie de epurare in satul B, comuna H, judetul Vaslui”. In acest scop autoritatea a publicat in SEAP anuntul de participare nr. x/12.08.2016. Valoarea estimata a contractului este de 5.987.870 lei, iar criteriul de atribuire stabilit de autoritate a fost „pretul cel mai scazut".

Potrivit Procesului-verbal nr. 216/12.09.2016 de inventariere a documentelor, au depus oferte un numar de 11 operatori economici.

Conform raportului procedurii nr. 457/19.12.2016, ierarhia ofertelor depuse a fost urmatoarea: Asocierea „E” SRL cu suma de 3.863.275,29 lei, SC „A” SRL cu suma de 3.962.691 lei, SC „CR” SRL cu suma de 4.365.167,75 lei, SC „L” SRL cu suma de 4.435.176,15 lei, Asocierea „S” SRL cu suma de 4.484.508,98 lei, Asocierea „C” SRL cu suma de 5.081.131,65 lei, SC „M” SA cu suma de 5.134.208 lei si reclamanta SC „G” SA cu suma de 5.950.701,07 lei.

Ulterior evaluarii ofertelor si comunicarii rezultatului procedurii de catre autoritatea contractanta, SC „G” SA a depus contestatie in fata CNSC solicitand anularea comunicarii rezultatului procedurii, obligarea autoritatii contractante la reevaluarea ofertelor depuse de ofertantii de pe locurile 1 -7 cu consecinta declararii acestora inadmisibile si obligarea autoritatii contractante la motivarea caracterului confidential al propunerilor tehnice si financiare depuse de catre primul si al patrulea ofertant. In subsidiar, s-a solicitat anularea procedurii simplificate.

Prin decizia nr. 301/C2/15 din 8.02.2017 CNSC a admis in parte, contestatia formulata de SC „G” SA in contradictoriu cu Comuna si a anulat raportul procedurii si comunicarile transmise ofertantului castigator si ofertantilor clasati pe locurile 2-7. Totodata, a fost obligata autoritatea contractanta la reevaluarea ofertei castigatoare si a celor clasate pe locurile 2-7, cu respectarea prevederilor legale si a documentatiei de atribuire, conform celor precizate in motivare. In baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 Consiliul a respins ca nefondat capatul de cerere privind anularea procedurii, avand in vedere faptul ca in cadrul acestei proceduri de atribuire s-au dispus masuri de remediere, masura anularii procedurii putand fi dispusa doar in situatiile in care in cadrul procedurii nu se mai pot dispune masuri corective, in speta fiind o masura excesiva.

Ulterior, la solicitarea reclamantei, CNSC a pronuntat incheierea nr. 64/C2/2015 la data de 23.02.2017 prin care a admis cererea de completare a dispozitivului hotararii initiale in sensul ca a dispus anularea raportului procedurii si a comunicarilor transmise ofertantilor, inclusiv a comunicarii rezultatului procedurii transmise contestatorului. Prin aceasta incheiere CNSC a respins ca ramas fara obiect capatul de cerere privind obligarea autoritatii la motivarea caracterului confidential al propunerilor tehnice si financiare depuse de asocierea „E” SRL si „L” SRL.

In cadrul prezentului litigiu, reclamanta nu a contestat si aceasta incheiere.

2. In ceea ce priveste obiectiunea intimatei axata pe
   pretinsa modificare a obiectului cererii in faza judiciara fata de cel dedus judecatii organului administrativ-jurisdictional
   ,
   cu consecinta caracterului inadmisibil al plangerii prin care se adauga pretentii noi, curtea a apreciat-o ca nefondata.

Astfel, instanta a retinut ca prin contestatia depusa in fata CNSC reclamanta a solicitat obligarea autoritatii contractante la reevaluarea ofertelor depuse in cadrul procedurii de licitatie si clasate pe locurile 1 -7 mentionand si rezultatul urmarit de ea, respectiv „obligarea la reevaluarea ofertelor cu consecinta declararii acestora drept inadmisibile”.

In fata instantei de judecata, pliindu-se pe dispozitivul si considerentele deciziei CNSC prin care fusesera deja admise unele obiectiuni ale reclamantei, aceasta a solicitat in mod evident doar anularea in parte a acestei decizii, respectiv in partea pe care a apreciat-o ca fiind analizata si transata de CNSC intr-o maniera nelegala si netemeinica. Astfel, prin plangerea formulata in fata instantei reclamanta a solicitat direct obligarea autoritatii la constatarea caracterului inadmisibil al ofertelor plasate pe locurile 1-7.

Obiectul actiunii judiciare este inclus in cel initial formulat, fiind reprezentat, de fapt, de partea din decizia CNSC de care reclamanta poate fi nemultumita, coroborat cu considerentele pentru care organismul administrativ-jurisdictional a apreciat ca nu se impune direct declararea ofertelor ca inadmisibile, ci deficientele constatate pot face obiectul unor clarificari, decizia inadmisibilitatii neputand fi luata
de plano,
la acest moment.

3. In drept
   ,
   curtea de apel a retinut ca, potrivit art. 29 din Legea 101/2016, „Deciziile Consiliului privind solutionarea contestatiei pot fi atacate de catre oricare dintre partile cauzei, cu plangere la instanta de judecata competenta, atat pentru motive de nelegalitate, cat si de netemeinicie, in termen de 10 zile de la comunicare.”

Totodata, in ceea ce priveste solutiile pe care instanta de judecata le poate pronunta in aceasta procedura, relevante sunt prevederile art. 34 din acelasi act normativ conform carora: „Instanta, admitand plangerea, modifica decizia Consiliului, dispunand, dupa caz: a) anularea in tot sau in parte a actului autoritatii contractante; b)
obligarea la emiterea
actului de catre autoritatea contractanta; c)
indeplinirea unei obligatii de catre autoritatea contractanta,
inclusiv eliminarea oricaror specificatii tehnice, economice sau financiare discriminatorii din anuntul de participare, din documentatia de atribuire sau din alte documente emise in legatura cu procedura de atribuire; d) orice alte masuri necesare remedierii incalcarii dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice, achizitiilor sectoriale sau concesiunilor.”

Din lectura textelor anterior citate, coroborat cu principiul separatiei puterilor in stat, curtea a retinut ca atat organul administrativ-jurisdictional, cat si instanta de judecata nu se pot substitui autoritatii contractante in exercitarea competentelor stabilite de lege, cum este cazul verificarii conditiilor de admisibilitate si conformitate a ofertelor, evaluarea lor comparativa, desemnarea ofertei castigatoare si a clasamentului final al ofertelor admisibile.

Singura autoritate abilitata de lege sa decida in mod direct si nemijlocit caracterul conform sau admisibil al unei oferte este comisia de evaluare din cadrul autoritatii contractante asa cum reiese din art. 207 din Legea nr. 98/2016.

Sintagma „orice alte masuri necesare remedierii incalcarii dispozitiilor legale” se impune a fi interpretata in sensul ca aceasta masura de remediere trebuie sa se circumscrie competentei legale a instantei de judecata.

Respectarea limitelor competentei CNSC si a instantei de judecata in sensul aratat anterior nu determina sub nicio forma ineficacitatea controlului judiciar din moment ce prin intermediul acestei cai se poate ajunge atat la anularea actelor nelegale, cat si la obligarea autoritatii contractante la emiterea altor acte, situate in sfera sa de competenta functionala, cu respectarea insa a dispozitivului si considerentelor autoritatii judiciare.

Prin urmare, instanta de judecata nu se poate pronunta in sensul dorit de reclamanta, acela al obligarii autoritatii contractante la emiterea unui act administrativ cu un anumit continut, ci aceasta trebuie sa isi respecte limitele propriei competente si sa transeze caracterul legal sau nelegal al actelor administrative deduse judecatii precum si sa indice dispozitiile legale incidente fata de acest stadiu al procedurii, aspectele transate in drept fiind desigur obligatorii pentru parti.

Astfel, sfera atributiilor jurisdictionale se axeaza in speta pe obligarea autoritatii la reevaluarea ofertelor cu respectarea considerentelor organului jurisdictional.

Curtea a retinut pentru fiecare oferta criticata constatarile CNSC, criticile punctuale ale reclamantei fata de acestea si propriile considerente de fapt si de drept.

3. A. In ceea ce priveste oferta depusa de catre Asocierea „E”:

Prin decizia CNSC nr. 301/C2/15 din 8 februarie 2017 s-a retinut ca autoritatea contractanta nu a mentionat niciun cod CAEN in fisa de date. Asa cum a fost intocmita aceasta cerinta de catre autoritatea contractanta, CNSC a concluzionat ca nu s-a cerut nicio dovada privind autorizarea conform art. 15 din Legea nr. 359/2014, apreciind critica reclamantei neintemeiata. S-a mai retinut ca ofertantul castigator a demonstrat prin certificatul constatator emis de ONRC, ca in obiectul secundar de activitate este inclusa si activitatea invocata de contestator, proband astfel indeplinirea cerintei in discutie. Totodata, s-a retinut ca asociatul ofertantului, „GT” SA figureaza in certificatul ONRC ca fiind autorizat pentru „Lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide - 4221”.

Referitor la sustinerile SC „G” SA potrivit carora „numarul de angajati al asociatului „E” in 2015 este 0” si „nu poseda personal profesional de indeplinire a 50% din contract” CNSC a dat relevanta declaratiei IMM depusa de acest ofertant in care figureaza un numar de 70 de angajati, respingand critica reclamantei.

Cu privire la critica privind pretul nejustificat al castigatorului, Consiliul a retinut ca doar autoritatea contractanta poate sa aprecieze daca un pret este sau nu nejustificat si sa solicite clarificari, iar in situatia in care aceasta considera ca pretul ofertat nu este nejustificat, nimeni nu o poate obliga sa solicite justificarea pretului respectiv. S-a mai retinut ca expertul tehnic cooptat a procedat la analiza ofertei financiare a „E” si a considerat ca, in acest caz, nu este vorba despre un pret neobisnuit de scazut.

Sustinerile reclamantei cu privire la neconformitatea ofertei financiare a castigatorului, in sensul ca pretul ofertat nu este rezultatul liberei concurente si nu poate fi justificat, au fost apreciate ca neintemeiate, pretul ofertat impunandu-se a fi comparat cu cel oferit de operatori economici declarati castigatori in alte proceduri nu cu cel ofertat de reclamanta in prezenta procedura.

In fine, CNSC a admis critica reclamantei referitoare la faptul ca propunerea financiara a castigatorului nu ar respecta fisa de date, intrucat nu a fost prezentat centralizatorului cu lucrarile executate de asociat, asa cum a solicitat autoritatea contractanta, dispunand obligarea autoritatii la clarificarea acestei situatii si reevaluarea acestei oferte.

Criticile reclamantei cu privire la analiza efectuata de catre CNSC vizeaza fiecare din cele patru puncte anterior mentionate, reclamanta apreciind pe de o parte ca primele trei neconformitati ale ofertei ar fi trebuit sa fie apreciate ca fondate, iar consecinta celei de a patra ar fi trebuit sa fie obligarea autoritatii la declararea ofertei ca inadmisibila, nu obligarea autoritatii la reevaluarea sa ulterior clarificarilor.

In ceea ce priveste critica reclamantei referitoare la faptul ca ofertantul „E” nu detine autorizatia pentru executarea lucrarilor de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide, curtea a retinut in primul rand ca, dintr-o perspectiva pur formala, se remarca faptul ca prin fisa de date a achizitiei autoritatea nu a impus expres participantilor un anumit cod CAEN pentru a participa la procedura.

Conform acestui act accesibil in SEAP, capacitatea de exercitare a activitatii profesionale implica, din punctul de vedere al autoritatii, dovedirea inregistrarii, legalitatea constituirii, neincidenta vreunei situatii de anulare a constituirii, precum si capacitatea profesionala de a realiza activitatile care fac obiectul contractului. Toate aceste cerinte puteau fi dovedite initial prin completarea DUAE si apoi prin prezentarea certificatului constatator emis de ONRC, fara ca pentru acest din urma act sa fie stipulata o cerinta anume in privinta codurilor activitatilor autorizate. Prin urmare, o eventuala respingere ca inadmisibila a ofertei acestui operator economic exclusiv pe acest considerent nu ar fi o masura justificata in raport de cerintele explicite ale fisei de date.

Astfel, in opinia curtii de apel, principiul egalitatii de tratament si obligatia de transparenta ar fi vadit incalcate in cazul in care un operator economic ar fi supus, cu ocazia evaluarii, unor criterii care nu sunt expres stabilite prin fisa de date (a se vedea,
mutatis mutandis
cauza
Pippo Pizzo impotriva CRGTSrl,
C 27/15, paragraful 39, 47 si 49).

Cu privire la aceasta cerinta de forma inclusa in documentatia de atribuire nu au fost formulate solicitari de clarificare, la momentul luarii la cunostinta, aspect care implica asumarea sa, in aceasta forma, de catre ofertanti.

Se retine astfel ca intentia autoritatii a fost aceea de a nu limita participarea la procedura de licitatie doar a operatorilor economici care, la momentul depunerii ofertelor, au anumite activitati corespunzatoare unui anumit cod CAEN incluse in certificatul constatator ONRC.^

In al doilea rand, analizand in substanta critica reclamantei care trimite de fapt la pretinsa nedovedire de catre ofertant a capacitatii sale profesionale, curtea de apel a retinut ca obiectul contractarii este unul complex, finalitatea acestuia fiind aceea de a realiza alimentarea cu apa potabila, canalizarea si epurarea apelor in satul B, comuna H.

In opinia Curtii, verificarea indeplinirii de catre ofertanti a capacitatii profesionale trebuie efectuata prin raportare pe de o parte, la toate categoriile de lucrari care sunt cuprinse in obiectul contractului, iar pe de alta parte, la capacitatile profesionale derivate din activitatile autorizate ale tuturor asociatilor, in cazul in care oferta este comuna.

Denumirea contractului cuprinde scopul sau final si nu semnifica automat faptul ca indeplinirea sa trebuie sa implice doar operatori economici autorizati in lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide, respectiv necesitatea ca fiecare societate comerciala implicata in derularea sa sa aiba autorizarea pentru codul CAEN 4221. Din continutul caietului de sarcini coroborat cu continutul ofertelor depuse reiese ca realizarea obiectului contractului implica mai multe categorii de lucrari in care sunt incluse si activitati de edificare propriu zisa, lucrari de turnare, vopsire, preparare beton, zugravire, instalatii electrice si constructii de proiecte utilitare pentru fluide. In acest context, autorizarea unui ofertant pentru diferite lucrari de constructii, cum este cazul operatorului „E” SRL, apare ca fiind relevanta in dovedirea capacitatii profesionale de a realiza parte din activitatile care fac obiectul contractului.

In ceea ce priveste acest aspect, curtea a mai retinut ca oferta clasata pe primul loc apartine unei asocieri, relevante fiind astfel capacitatile profesionale ale ambilor asociati.

Astfel, din certificat constatator nr. 16752/14.11.2016, emis de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Vaslui pentru asociatul „E” SRL reiese ca activitate principala a acestui operator este de „Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale” - Cod CAEN 4120, iar printre activitatile relevante autorizate, conform art. 15 din Legea nr. 359/2004, mentioneaza urmatoarele: Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri - 4334, Lucrari de pardosire si placare a peretilor - 4333, Lucrari de tamplarie si dulgherie - 4332, Alte lucrari de instalatii pentru constructii - 4329, Lucrari de instalatii electrice - 4321, Lucrari de pregatire a terenului - 4312, Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor - 4211, Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale - 4120.

Totodata, din certificat constatator nr. 42183/10.11.2016 emis de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bacau pentru „GT” SA reiese ca activitatea principala a acestei societati este aceea de Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat - cod CAEN 4322, iar printre activitatile autorizate relevante sunt: Alte lucrari speciale de constructii n.c.a. - 4399, Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari geamuri - 4334, Lucrari de pardosire si placare a peretilor - 4333, Alte lucrari de instalatii pentru constructii - 4329, Lucrari de instalatii electrice - 4321, Lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti - 4299, Lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide - 4221.

Prin urmare, ofertantul castigator impreuna cu asociatul sau sunt autorizati sa execute toate categoriile de lucrari prevazute in caietul de sarcini.

In principiu, curtea a statuat ca, in cazul unei asocieri de operatori economici, care depun o oferta comuna si in absenta unor prevederi exprese din fisa de date referitoare la modalitatea concreta de indeplinire a unor activitati in cadrul asocierii, acestia trebuie sa indeplineasca, in mod cumulat, conditia capacitatii de exercitare a activitatii profesionale si nu fiecare in parte, repartizarea competentelor in cadrul asocierii operand in functie de specificul activitatii propriu-zise pe care o va desfasura fiecare. Aceasta concluzie deriva din prevederile art. 185 si 186 din Legea nr. 98/2016 conform carora: „In cazul in care mai multi operatori economici participa in comun la procedura de atribuire, indeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnica si profesionala se demonstreaza prin luarea in considerare a resurselor tuturor membrilor grupului, iar autoritatea contractanta solicita ca acestia sa raspunda in mod solidar pentru executarea contractului de achizitie publica/acordului-cadru. ... In cazul contractelor de achizitie publica de lucrari sau de servicii si al lucrarilor sau operatiunilor de amplasare sau de instalare din cadrul unui contract de achizitie publica de produse, autoritatea contractanta poate impune ca anumite sarcini esentiale sa fie realizate in mod direct de catre ofertant sau, in cazul unei oferte depuse de o asociere de operatori economici, de un anumit membru al asocierii.”

In subsidiar, curtea a retinut ca aspectul referitor la procentajul de lucrari aferente codului CAEN 4221 si modalitatea concreta in care toate activitatile implicate de proiect vor fi repartizate intre cei doi asociati, cu respectarea acordului lor de parteneriat, reprezinta o chestiune ce se impune a fi clarificata de catre autoritate prin intermediul centralizatorului cu lucrarile realizate de asociati in contextul intregii oferte depuse de acest ofertant. Or, cu privire la acest document, organul administrativ jurisdictional deja a statuat in sensul necesitatii solicitarii depunerii sale.

Prin urmare, critica punctuala a reclamantei referitoare la faptul ca una din societati, parte la asocierea declarata castigatoare, nu ar indeplini cerinta de calificare privind capacitatea de exercitare a activitatii profesionale exclusiv din perspectiva absentei unei corespondente intre o parte din activitatile implicate de obiectului contractului cu codurile CAEN ale activitatilor autorizate din certificatul constatator emis de ONRC, nu este intemeiata, fiind in mod corect respinsa de catre CNCD.

In ceea ce priveste critica reclamantei referitoare la faptul ca societatea „E” nu detine personal pentru executarea a 50
%
din lucrarile de constructii, contrar celor retinute de catre CNCD, curtea de apel a apreciat-o ca fiind intemeiata, iar acest aspect trebuie supus clarificarilor de catre autoritatea contractanta.

A retinut instanta ca aceasta critica a reclamantei antameaza chiar conditiile de participare la procedura, respectiv dovedirea situatiei personale reale a ofertantului,

independent de numarul sau calificarea persoanelor pe care acesta este dispus sa le angajeze eventual ulterior, pentru realizarea proiectului.

Astfel, a retinut instanta ca in privinta acestei critici, organismul administrativ- jurisdictional a ales sa dea efect continutului declaratiei IMM, datata 8.09.2016, depusa de ofertant din care reiese ca acesta ar avea, pentru exercitiul financiar 2015, un numar de 70 de angajati cu o cifra de afaceri de 7.046.535 lei, ignorand faptul ca, ulterior clasarii pe primul loc, la solicitarea expresa a autoritatii de a face dovada celor initial declarate referitor la situatia sa, ofertantul a depus certificatul ONRC, datand din 14.11.2016, din care rezulta un numar de 0 angajati cu o cifra de afaceri de 7.046.535 lei, pentru acelasi exercitiu financiar.

Din fisa de date a achizitiei (III.2.1) reiese ca la momentul depunerii ofertelor, situatia personala a ofertantului se dovedeste prin prisma unor declaratii pe proprie raspundere ulterior, documentele justificative care probeaza continutul acestor declaratii sunt solicitate de autoritate doar ofertantului clasat pe locul intai in clasamentul intermediar.

In fapt, ulterior procesului verbal al sedintei nr. 9/10.11.2016 avand in vedere ca asocierea „E” SRL a fost clasata pe primul loc in urma aplicarii criteriului pretului celui mai scazut, prin adresa nr. 402/10.11.2016 anexata, autoritatea a solicitat acesteia documentele justificative actualizate prin care sa se demonstreze indeplinirea tuturor criteriilor de calificare prevazute in fisa de date si in conformitate cu DUAE/declaratia IMM deja depuse.

Ofertantul a raspuns la solicitarea autoritatii prin adresa sa nr. 237/15.11.2016, la care a atasat certificatul ONRC 16752/14.11.2016 din care reiese ca, pentru aceeasi perioada de raportare, anul 2015, societatea a declarat un numar mediu de salariati 0, la aceeasi cifra de afaceri ca cea declarata initial in declaratia IMM.

Acest aspect nu a fost deloc tratat in raportul expertului cooptat nr. 4 asa cum reiese din inscrisurile depuse dosar, desi menirea sa era exact aceea de a verifica documentele justificative aferente capitolului III.2 din fisa de date.

Desigur, prin anuntul publicat, autoritatea contractanta nu a limitat accesul la procedura in functie de subclasificarea intreprinderilor mici si mijlocii (microintreprinderi, intreprinderi mici sau intreprinderi mijlocii) sau de un anumit numar aprioric, minim, de angajati insa, fata de amploarea obiectului contractului si necesitatea asigurarii indeplinirii sale se impune clarificarea, din aceasta perspectiva, a situatiei personale a ofertantului, respectiv includerea sa in categoria intreprinderilor mici si mijlocii in functie de prevederile art. 4 din Legea 346/2004 prin raportare la datele declarate dar si dovedite.

In contextul unor discrepante majore ale celor doua declaratii, cu privire la un aspect care poate avea repercusiuni directe in privinta capacitatii ofertantului de indeplinire a contractului si de exercitare a activitatii profesionale, autoritatea contractanta trebuie sa solicite clarificari in baza art. 209 din Legea nr. 98/2016 si apoi sa dispuna cu privire la aceasta oferta subsumand desigur aceasta evaluare necesitatii asigurarii ca un astfel de ofertant poate executa contractul.

In ceea ce priveste critica reclamantei referitoare la pretul neobisnuit de scazut pretins a fi fost ofertat de catre „E” SRL, curtea a retinut ca din propunerea financiara a acestei societati pretul ofertat a fost de 3.863.275,29 lei fara TVA, mentiunea comisiei raportata la aceasta oferta fiind aceea ca valoarea se incadreaza in cea estimata.

Ab initio,
curtea de apel a retinut ca nu poate achiesa la considerentele de principiu ale CNSC conform carora „doar autoritatea contractanta poate sa aprecieze daca un pret este sau nu nejustificat si sa solicite clarificari. In situatia in care aceasta considera ca pretul ofertat nu este nejustificat, nimeni nu o poate obliga sa solicite justificarea pretului respectiv”.

O astfel de concluzie lipseste de eficacitate orice contestatie fie administrativ jurisdictionala, fie judiciara in cadrul unei proceduri de achizitie si axata pe aspectul legat de pretul ofertat. Or, acest element este unul esential in materia cheltuirii banilor publici si se impune asigurarea unei cai de atac efective care sa asigure verificarea sa, a rationamentului autoritatii care a considerat ca el nu se incadreaza in prevederile art. 210 din Legea nr. 98/2016, precum si a obligatiilor ce ii revin acesteia in situatia incidenta.

Considerentele CNSC instituie pe cale jurisprudentiala o limitare a atributiilor acestui organ administrativ-jurisdictional cu privire la analizarea unui pret ofertat ca fiind neobisnuit de scazut in ciuda faptului ca nu exista nicio prevedere legala expresa care sa justifice o astfel de abordare. Conform art. 26 din Legea nr. 101/2016: „Consiliul examineaza din
punctul de vedere al legalitatii si temeiniciei actul
atacat si poate: a) pronunta o decizie prin care il anuleaza in tot sau in parte; b) obliga autoritatea contractanta sa emita un act; c) dispune orice alta masura, in afara celor prevazute la lit. a) si b), necesara pentru remedierea actelor ce afecteaza procedura de atribuire.”

Cu titlu de principiu, curtea de apel a retinut ca aprecierea autoritatii contractante cu privire la acest element este inclusa intr-un act administrativ emis in procedura de achizitie, iar continutul sau poate fi dedus judecatii, in substanta sa, in lumina principiilor derivate din art. 126 alin, 6 din Constitutie. Stabilirea limitei dintre marja de apreciere a autoritatii si excesul de putere in emiterea actelor administrative reprezinta indubitabil o prerogativa a instantei de contencios administrativ in contextul in care conditia motivarii actului apare ca o conditie de legalitate, in sensul larg al termenului.

Faptul ca actualmente nu se mai prevede un criteriu matematic prin raportare la care pretul este calificat drept neobisnuit de scazut (80% din valoarea estimata a contractului, conform legislatiei anterioare) nu semnifica instituirea automata in favoarea autoritatii contractante a unei puteri de apreciere absolute cu privire la calificarea acestuia din moment ce aceasta este tinuta sa respecte: scopul Legii nr. 98/2016 definit in art. 2 alin. 1, principiul eficientei in cheltuirea fondurilor publice consacrat de Legea nr. 500/2002 si sa raporteze suma ofertata la pretul pietei.

Schimbarea opticii legiuitorului in privinta calificarii pretului ofertat ca fiind neobisnuit de scazut (din raportarea sa la un prag fix de 80% in raportarea sa la pretul pietei) implica urmatoarele consecinte: pe de o parte, simpla plasare a unei oferte sub nivelul valorii estimate, chiar si intr-o proportie semnificativa, nu declanseaza automat o obligatie a autoritatii de solicitare de clarificari, iar pe de alta parte, eventuala contestare a pretului ofertat de alt participant se impune a fi raportata la elemente componente de cost concrete si nu la valoarea total ofertata, eventual prin raportare la propria oferta.

In prezenta speta, curtea a retinut ca reclamanta a formulat doar critici generice cu privire pretul ofertat de SC „E”, concluzionand ca acesta este neobisnuit de mic. Nu au fost indicat si nici probat faptul ca anumite elemente din pretul ofertat de aceasta asociere ar fi neobisnuite fata de pretul pietei.

Astfel, in contestatia formulata in fata CNSC reclamanta a indicat ca autoritatea nu si- a indeplinit atributiile de verificare a pretului ofertat luand in considerare faptul ca acesta reprezinta aproximativ 60% din valoarea estimata, fara a arata insa punctual care elemente din pretul ofertat nu s-ar incadra in preturile pietei. In plangerea formulata in fata instantei, reclamanta a criticat abordarea CNSC si a aratat ca pretul ofertat se incadreaza in prevederile art. 210 din Legea nr. 98/2006 avand in vedere ca el este mult mai redus decat celelalte oferte din procedura, in contextul in care nici acestea din urma nu pot fi justificate.

Mentiunile incluse de reclamanta in cuprinsul concluziilor scrise si care fac referire la tariful orar pe manopera si cota de cheltuieli indirecte din oferta SC „E” nu pot face obiectul analizei instantei dat fiind caracterul tardiv al formularii acestora.

Asa cum s-a indicat anterior, simplul fapt ca oferta SC „E” se plaseaza la 60% din valoarea estimata nu prezinta vreo relevanta
per se
in noul cadru legislativ (art. 136 din HG nr. 395/2006) din care reiese ca noua abordare legislativa in materia calificarii unui pret ca neobisnuit de scazut este raportarea sa la pretul pietei si nu la valoarea estimata initial, asa cum figura in vechea reglementare (art. 202 din OUG nr. 34/2006). Mai mult, asa cum a retinut si CNSC, oferta declarata castigatoare reprezinta 82,9% din media celor opt oferte declarate admisibile, procent care determina caracterul aparent credibil al acesteia, in absenta demonstrarii punctuale a unor elemente de cost componente nesustenabile.

Credibilitatea pretului ofertat nu se impune a fi raportata la pretul ofertat de ceilalti participanti la licitatie, asa cum sugereaza reclamanta, ci la elementele componente ale acestuia si costul acestora din piata in contextul activitatilor impuse de caietul de sarcini. In sustinerea acestei abordari, curtea a facut trimitere la prevederile art. 210 alin. 2 din Legea nr. 98/2016 care indica explicit, dar nelimitativ, elementele la care se raporteaza analiza autoritatii contractante in privinta pretului aparent neobisnuit de scazut.

In ceea ce priveste sustinerea reclamantei referitoare la faptul ca pretul ofertat de operatorul economic declarat castigator nu ar fi rezultatul liberei concurente, instanta a apreciat ca aceasta afirmatie ramane la acest stadiu generic in absenta unor critici concrete si a unor dovezi administrate in acest sens.

Mai mult, in conformitate cu prevederile art. 4 alin.(1) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare „preturile produselor si tarifele serviciilor si lucrarilor se determina in mod liber prin concurenta, pe baza cererii si ofertei”, aspect care este sustinut si de diversitatea propunerilor financiare depuse in cadrul procedurii de atribuire in cauza. In acest context, curtea de apel a apreciat ca, in absenta unor dovezi concrete aduse de reclamanta, propunerea financiara a „E” SRL se prezuma ca reflecta eforturile operatorului economic de a depune o oferta competitiva si preocuparea sa pentru controlul si optimizarea costurilor.

Prin urmare, fata de caracterul generic al acestor critici formulate si limitele devolutive ale plangerii, curtea a constatat ca, in speta, reclamanta nu a facut dovada faptului ca oferta financiara a societatii clasate pe primul loc se incadreaza in prevederile art. 210 din Legea nr. 98/2016 pentru a declansa vreo obligatie in sarcina autoritatii contractante.

In ceea ce priveste critica reclamantei referitoare la faptul ca Asocierea nu a depus centralizatorul cu lucrarile executate de asociati, ca parte a ofertei sale financiare, curtea a retinut ca aceasta a fost deja apreciata de catre CNSC drept fondata, plangerea reclamantei vizand exclusiv consecintele acestei omisiuni.

In opinia curtii de apel, aprecierea CNSC conform careia aceasta omisiune poate face obiectul unor clarificari si completari in sensul art. 209 din Legea nr. 98/2016 coroborate cu art. 135 din HG nr. 395/2016 este fondata.

In conformitate cu prevederile anterior citate: „In cazul in care informatiile sau documentele prezentate de catre operatorii economici sunt
incomplete
sau eronate sau in cazul in care
lipsesc anumite documente,
autoritatea contractanta are dreptul de a solicita intr-un anumit termen ofertantilor/candidatilor clarificari si, dupa caz,
completari ale documentelor prezentate
de acestia in cadrul ofertelor sau solicitarilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal si transparentei.”

Totodata, conform art. 135 din HG 395/2016: „In conditiile art. 209 din lege, comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de forma cu privire la oferta acestuia...In sensul dispozitiilor alin. (1), viciile de forma reprezinta acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a caror corectare/completare este sustinuta in mod neechivoc de sensul si de continutul altor informatii existente initial in alte documente prezentate de ofertant sau a caror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect in raport cu ceilalti participanti la procedura de atribuire.”

In principiu, cu privire la sfera de aplicare a procedurii prevazute de art. 209 citat anterior, curtea a retinut ca in jurisprudenta sa, CJUE a conturat cerintele si circumstantele care delimiteaza posibilitatea autoritatii de a solicita ofertantilor clarificari a ofertelor depuse.

Astfel, potrivit acestei jurisprudente, principiul egalitatii de tratament si obligatia de transparenta se opun oricarei negocieri intre autoritatea contractanta si un ofertant in cadrul unei proceduri de atribuire a unor contracte de achizitii publice, ceea ce implica faptul ca, in principiu, o oferta nu poate fi modificata dupa depunerea sa nici la initiativa autoritatii contractante, nici la cea a ofertantului. In consecinta, autoritatea contractanta nu poate solicita lamuriri unui ofertant a carui oferta apreciaza ca este imprecisa sau neconforma cu specificatiile tehnice din caietul de sarcini (a se vedea in acest sens Hotararea din 29 martie 2012,
SAG ELVSlovensko
si altii, C-599/10, punctele 36 si 37). Insa articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca datele referitoare la oferta sa poata fi corectate sau completate punctual, in special intrucat necesita in mod vadit o simpla clarificare sau pentru a inlatura erori materiale evidente (Hotararea
SAG ELV Slovensko
si altii, punctul 40).

In cadrul exercitarii puterii de apreciere de care dispune in ceea ce priveste posibilitatea de a solicita candidatilor sa isi clarifice oferta, autoritatea contractanta trebuie sa trateze candidatii in mod egal si loial, astfel incat sa nu se poata considera, la finalizarea procedurii de selectie a ofertelor si in raport cu rezultatul acesteia, ca solicitarea de clarificare a favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidatii carora le-a fost adresata.

Pentru a se circumscrie principiilor anterior enuntate, curtea a apreciat, in acord cu jurisprudenta CJUE, ca o cerere de clarificare a unei oferte: poate interveni numai dupa ce autoritatea contractanta a luat cunostinta de ansamblul ofertelor, trebuie adresata in mod echivalent tuturor ofertantilor care se afla in aceeasi situatie, cererea trebuie sa priveasca toate punctele ofertei care impun o clarificare si ea nu poate conduce sub nicio forma la prezentarea de catre ofertant a ceea ce in realitate ar fi o noua oferta (a se vedea in acest sens Hotararea
SAG ELV Slovensko
si altii, citata anterior, punctul 40).

Prin urmare, sub aspect formal, textul art. 209 permite inclusiv ca, raspunzand la clarificarile solicitate, ofertantul sa completeze documentele initial depuse cu singura conditie ca prin aceasta completare sa nu fie modificate elementele esentiale ale ofertei initiale, respectiv ca aceste completari sa isi aiba izvorul bine determinat in oferta initiala si acestea sa fie menite sa clarifice o situatie preexistenta.

Or, teoretic, in contextul in care inca de la inceput a fost indicata asocierea in realizarea contractului, dar si lista completa a lucrarilor ce urmeaza a fi executate, solicitarea suplimentara a defalcarii acestora prin intermediul unui document centralizator, in cadrul propunerii financiare, nu apare ca fiind o modificare a ofertei financiare initiale, ci doar o detaliere a acesteia, incadrandu-se in categoria viciilor de forma. Acest centralizator isi are izvorul in actele deja depuse, iar continutul sau nu ar trebui decat sa clarifice informatiile deja prezentate, respectiv detalierea asocierii.

Curtea a mai retinut si faptul ca depunerea centralizatorului nu a fost prevazuta in fisa de date sub sanctiunea expresa a excluderii.

Astfel, solicitarea reclamantei de obligare a autoritatii la a declara inadmisibila oferta „E” SRL exclusiv pe acest considerent, fara a parcurge anterior procedura clarificarii ar incalca, in opinia instantei, principiul proportionalitatii in contextul in care, din perspectiva teoretica, centralizatorul nu reprezinta altceva decat o reluare, din perspectiva financiara a lucrarilor de executat intr-o anumita forma defalcata pe fiecare asociat, cu respectarea insa a propunerii tehnice, economice si acordului de asociere initial.

Desigur, ulterior depunerii acestui centralizator, revine autoritatii sarcina de a verifica, in concret si cu respectarea considerentelor de principiu anterior expuse, conformitatea sa cu restul elementelor incluse initial in oferta, respectiv corespondenta sa cu acestea, in scopul verificarii daca actul modifica sau nu oferta initiala si a determinarii capacitatii asocierii de a executa contractul in forma propusa initial.

Asa cum corect a retinut si CNSC, parcurgerea etapei clarificarilor fata de „E” este impusa si de necesitatea respectarii principiului tratamentului egal in contextul in care autoritatea contractanta a solicitat acest document (centralizatorul cu lucrarile executate de asociati/subcontractanti) tuturor participantilor care au depus oferta in asociere sau au declarat subcontractanti, mai putin asocierii castigatoare.

3.B. In ceea ce priveste oferta depusa de „L”:

Prin decizia CNSC nr. 301/C2/15 din 8 februarie 2017 s-a retinut ca, intrucat cei doi furnizori de materiale a acestui ofertant („V Industrie” SRL si „G Serv” SRL) executa in fapt lucrari de instalare si montaj necesare functionarii obiectului contractului, acestia sunt

implicati direct in executarea contractului si, prin urmare, se impune nominalizarea lor ca subcontractanti in cadrul ofertei.

Referitor la critica contestatorului privind tariful net pentru ora de manopera, CNSC a retinut ca evaluarea ofertei nu se face prin raportare la castigul salarial mediu net pe economie, ci prin raportare la salariul minim brut pe economie, critica reclamantei nefiind intemeiata.

Totodata, CNSC a apreciat critica contestatorului privind pretul anumitor materiale din lista consumurilor de resurse materiale prezentata de „L” ca fiind intemeiata, raportandu-se la: pretul pentru capac fonta B125 necarosabil, pretul pentru reductor de presiune Dn100 mm, pretul pentru SPAU PE DN 1,0 m H = 2,5 m si SPAU PE DN 1,0 m H = 4 m. A retinut CNSC ca preturile indicate de „L” SRL in oferta sa, nu corespund cu preturile de Ia furnizori, concluzionand ca acest fapt trebuie verificat de comisia de evaluare.

Cu privire la cele patru tipuri de camin solicitate prin caietul de sarcini si listele de cantitati, Consiliul a constatat ca ofertantul a respectat tipurile de camin specificate in caietul de sarcini, conform formularului F3 Liste cuprinzand cantitati de lucrari.

Criticile reclamantei din fata instantei cu privire la analiza efectuata de catre CNSC, critici formulate in termen, prin plangerea depusa, vizeaza doua elemente, respectiv inadmisibilitatea acestei oferte din perspectiva tarifului net pentru ora de manopera si a tipurilor de camine ofertate care nu respecta caietul de sarcini. Aspectele invederate de reclamanta in cuprinsul concluziilor scrise si referitoare la nenominalizarea subcontractantilor si nejustificarea pretului pentru anumite materiale, nu pot face obiectul analizei instantei dat fiind momentul formularii acestora care nu permite respectarea principiului contradictorialitatii si a dreptului la aparare.

In ceea ce priveste critica reclamantei referitoare la tariful manoperei, in acord cu organul administrativ-jurisdictional, curtea a retinut ca simpla ofertare a unui tarif al manoperei prin raportare la salariul minim brut pe economie si nu la cel mediu net pe economie nu poate atrage inadmisibilitatea ofertei.

Raportarea efectuata de art. 136 din HG nr. 395/2016 a pretului ofertat la preturile pietei nu exclude ca acestea sa fie chiar si cele minime si nu neaparat cele medii de vreme ce si o lucrare in care pretul manoperei se raporteaza la salariul minim pe economie face parte din ofertele disponibile pe piata. Ofertarea unui pret minim al manoperei nu semnifica ofertarea unui pret neobisnuit de scazut sau nelegal atat timp cat pragul salariului minim pe economie este respectat.

Concluzia implicita pe care o trage reclamanta conform careia ofertarea unui pret minim al manoperei conduce la neindeplinirea cerintelor calitative ale proiectului este una pur subiectiva si speculativa si nu poate duce sub nicio forma la respingerea unei oferte ca inadmisibile.

In ceea ce priveste critica reclamantei referitoare la tipurile de camine ofertate de catre L, Curtea a retinut ca in mod corect CNSC a concluzionat ca toate cele patru tipuri reies ca fiind ofertate din formularul F3.

Ceea ce invoca de fapt reclamanta este o pretinsa necorelare intre formularul F3 care se refera la lista cuprinzand cantitatile de lucrari in care figureaza cele patru tipuri de camine (cu 1 iesire, 1+1, 1+2, 1+3) si formularul C6 care se refera la consumurile de resurse materiale.

A retinut instanta ca Formularul C6 la care face referire reclamanta se refera la preturile ofertate, iar numarul total de bucati la care s-a calculat acest pret corespunde celui solicitat de autoritate si ofertat. Simplul fapt ca aceasta societate comerciala a ofertat un pret global pentru toate tipurile, pret unitar raportat la un camin cu 1+3 iesiri, nu implica automat caracterul/unitate egal al acestuia ci pur si simplu atrage obligatia ofertantului de a se incadra, pentru toate cele patru tipuri ofertate conform formularului F3, in pretul total mentionat in formularul C6.

In lumina acestor considerente, fata de limitele investirii sale, curtea a retinut ca solicitarea reclamantei de a obliga autoritatea la a declara oferta „L” inadmisibila nu este fondata.

3.C. In ceea ce priveste oferta depusa de SC „A” SRL:

Prin decizia CNSC nr. 301/C2/15 din 8 februarie 2017 s-a retinut ca autoritatea contractanta trebuie sa clarifice cu acest ofertant graficul de executie, respectiv daca acesta intentiona sa execute lucrari de arhitectura la camera de vane in perioada de iarna, precum si ordinea tehnologica fireasca a acestora. CNSC a mai retinut ca din punct de vedere tehnologic, nu se pot executa lucrari de arhitectura (etapa finala) pentru o constructie la care nu s-au executat nici macar sapaturile (terasamentele), asa cum figureaza in aceasta oferta.

Totodata, s-a remarcat faptul ca ofertantul „A” SRL nu ofera informatii privind metodologia de executie pentru o serie de lucrari importante, aspect care, in opinia CNSC, se impune a fi clarificat cu ofertantul respectiv.

S-a mai retinut de catre CNSC ca ofertantul „A” SRL nu a depus fisele tehnice pentru mai multe echipamente, concluzionand ca se impune clarificarea cu ofertantul si a acestui aspect privind fisele tehnice.

Critica contestatorului privind tariful net pentru ora de manopera a fost respinsa de CNSC pentru aceleasi argumente prezentate pentru ofertantul „L” SRL.

Referitor la critica contestatorului privind cota de cheltuieli indirecte si cea de profit, ofertate de „A” SRL, Consiliul a retinut ca norma juridica regasita in Anexa nr. 21 din H.G. nr. 363/2010 instituie o recomandare pentru cele doua categorii de deviz, iar nu o obligatie de respectare a procentelor.

In fata instantei de judecata, reclamanta a criticat decizia CNSC din perspectiva concluziei la care a ajuns acest organ dupa constatarea caracterului fondat al obiectiunilor sale cu privire la oferta tehnica a acestui ofertant precum si din perspectiva evaluarii eronate a Consiliului cu privire la propunerea financiara a ofertantului.

In ceea ce priveste propunerea tehnica a SC „A” SRL, curtea a retinut ca absenta unor fise tehnice pentru sapte echipamente poate face, teoretic, obiectul unor clarificari din partea ofertantului fata de prevederile art. 209 din Legea nr. 98/2016 raportat la art. 135 alin. 3 din HG nr. 395/2016 si cu respectarea principiilor derivate din jurisprudenta CJUE si expuse anterior.

Din lectura art. 209 precitat reiese ca procedura de clarificare poate fi declansata de autoritate si in cazul in care nu doar informatiile, ci si documentele prezentate de operatorii economici sunt incomplete sau in cazul in care lipsesc anumite documente.

Viciile de forma a caror clarificare este permisa de legiuitor vizeaza omisiuni din cadrul propunerii tehnice a caror completare este sustinuta neechivoc de documente deja depuse si care nu sunt de natura a modifica oferta initiala, ci doar de a o detalia.

Prin urmare, in speta, depunerea acestor fise trebuie facuta sub rezerva preexistentei lor, dar si raportarea lor la echipamente deja mentionate in oferta initiala.

Doar in acest fel s-ar respecta scopul legii si s-ar ajunge la o completare in scopul clarificarii unor informatii preexistente cu privire la modalitatea concreta de realizare a proiectului.

Revine autoritatii sarcina de a verifica, ulterior depunerii, in concret, daca fisele tehnice aduse in completarea propunerii tehnice initiale nu conduc la modificarea acesteia, respectiv daca acestea isi gasesc corespondentul in documentul initial sau nu. Aceasta intrucat principiul tratamentului egal si al transparentei, detaliate anterior, impun ca aceste lipsuri sa poata fi completate doar atunci cand ele sunt sustinute in mod neechivoc de continutul altor informatii preexistente in alte documente deja prezentate de ofertant.

In speta, teoretic, depunerea unor fise tehnice care au deja corespondent in echipamentele specificate initial nu este de natura a afecta principiile anterior indicate. O eventuala respingere ca neconforma a unei oferte pe singurul considerent al absentei unei parti din fisele tehnice aferente echipamentelor utilizate ar putea pune in discutie respectarea de autoritate a principiului proportionalitatii prevazut de art. 2 alineat 2 lit. e din Legea nr. 98/2016 in contextul in care exista calea pusa la dispozitie de art. 209 din acelasi act normativ.

Totodata, in privinta celorlalte deficiente constatate de catre CNSC la aceasta oferta tehnica, respectiv cele privind ordinea deficitara a lucrarilor in graficul de executie si absenta metodologiei de executie a unor lucrari esentiale, curtea a retinut ca acestea exced obiectului clarificarilor asa cum este acesta reglementat de art. 209 din Legea nr. 98/2016, atragand obligatia autoritatii de a actiona in consecinta. Prin urmare, concluzia CNSC conform careia cu privire la aceste doua aspecte autoritatea trebuie sa solicite clarificari nu este legala, nu se incadreaza in liniile directoare dictate de jurisprudenta CJUE anterior citata, intrucat conduc in mod clar la deschiderea posibilitatii pentru acest ofertant de a-si modifica substantial oferta.

Odata stabilit ca graficul de executie prezentat in cadrul propunerii tehnice nu respecta cerintele caietului de sarcini care, asa cum reiese si din fisa de date pct. IV.4.1.1. lit. c) impunea elaborarea unui program de executie clar care sa ilustreze succesiunea tehnologica de realizare a lucrarilor, ordinea si derularea in timp a activitatilor, eventuala solicitare de clarificare a acestui grafic de executie nu reprezinta altceva decat acceptarea implicita a prezentari unui nou grafic, respectiv a modificarii ofertei tehnice initiale. Prin permiterea depunerii unui grafic revizuit se creeaza ofertantului un avantaj evident fata de ceilalti ofertanti care au cladit propunerea lor tehnica dar si financiara plecand de la o ordine fireasca, cronologica a lucrarilor si explicitand metodologia pentru fiecare din activitati. Modificarea graficului de executie initial propus implica evident si o revizuire a celei financiare, cel putin din perspectiva cash-flow-ului previzionat si asumat de ofertant
ab initio.

Prin urmare, obiectiunile reclamantei cu privire la concluzia CNSC corelata cu aceste ultime aspecte, sunt fondate, autoritatea urmand a da eficienta prezentelor considerente in procedura de reevaluare a acestei oferte si nu celor include in decizia CNSC.

In privinta criticilor reclamantei referitoare la propunerea financiara a acestei societati, curtea a retinut ca aspectul referitor la ofertarea tarifului minim pentru ora de manopera si nu a celui mediu pe ramura a fost deja transat anterior (C.2), instanta apreciind ca aspectul in sine nu poate determina in mod necesar calificarea pretului ca fiind nejustificat de scazut.

Nici includerea unui procent de profit de cinci ori mai mic decat procentul stabilit la nivel national nu atrage automat o astfel de consecinta, masura putand fi vazuta si drept o optiune economica a ofertantului.

Ofertarea unei cote de cheltuieli indirecte si de profit sub pragul prevazut de anexa 2.1 din HG nr. 363/2010, in contextul in care aceste plafoane sunt unele maximale de recomandare si nu fixe, nu determina automat rabatul de la conditiile de calitate impuse prin documentatia de atribuire. Marja de apreciere a autoritatii cu privire la analizarea globala a ofertei depuse se impune a fi respectata in privinta corelarii raportului pret-calitate si ea nu poate fi calificata drept un exces de putere in absenta unor probe concrete.

Totusi, constatarea faptului ca in oferta financiara a acestui ofertant apar elemente de cost bugetate cu 0 lei, impune cert autoritatii contractante obligatia de a solicita clarificari, iar in analiza acestora este obligata sa respecte principiului egalitatii de tratament din perspectiva imposibilitatii modificarii propunerii financiare initiale.

CJUE a statuat in hotararea
SAG ELV Slovensko a.s.,
C 599/10 faptul ca: „Potrivit articolului 55 din Directiva 2004/18, in cazul in care, pentru un anumit contract, sunt prezentate oferte care par anormal de scazute in raport cu bunurile, lucrarile sau serviciile prestate, autoritatea contractanta, inainte de a putea respinge respectivele oferte, solicita, in scris, detalii privind elementele ofertei pe care le considera relevante”.

Rezulta clar din aceste dispozitii, redactate in termeni imperativi, ca legiuitorul Uniunii a inteles sa oblige autoritatea contractanta sa verifice elementele ofertelor care prezinta un caracter anormal de scazut impunandu-i in acest scop
obligatia
de a solicita candidatilor sa furnizeze dovezile necesare pentru a demonstra ca aceste oferte sunt serioase

(a se vedea in acest sens Hotararea din 27 noiembrie 2001,
Lombardini si Mantovani,
C-285/99 si C-286/99, punctele 46-49).

3.D. In ceea ce priveste oferta depusa de „CR” SRL:

Prin decizia CNSC nr. 301/C2/15 din 8 februarie 2017 s-a retinut ca ofertantul nu a inclus in propunerea tehnica informatii privind drumul critic clar identificat in planificarea activitatilor, desi a existat aceasta solicitare in caietul de sarcini. Afirmatia autoritatii contractante ca drumul critic ar fi cuprins in graficul de executie nu a fost apreciata ca intemeiata, deoarece la subsolul paginilor indicate de catre comisia de evaluare se observa legenda graficului, fara insa a fi lizibile activitatile critice, precum si daca acestea formeaza un drum critic. Concluzia CNSC a fost in sensul ca se impune clarificarea sub acest aspect.

Consiliul a apreciat ca fiind intemeiate si criticile reclamantei cu privire la graficul de executie deficitar intocmit de acest ofertant, concluzionand ca se impune clarificarea si a acestuia.

S-a mai retinut ca propunerea tehnica a „CR” SRL nu respecta cerintele prevazute in memoriul tehnic si specificatia tehnica nr. 3 cu privire la incarcarea maxima a acoperisului, in aceasta privinta apreciind ca se impune clarificarea cu ofertantul.

In privinta absentei unor fise tehnice, Consiliul a facut trimitere la constatarile sale raportate la ofertantul „A” SRL.

S-a mai retinut ca ofertantul a omis sa includa PCCVI-urile pentru mai multe categorii importante de lucrari iar aceasta deficienta se impune a fi clarificata.

Lipsa de corelare intre propunerea tehnica si cea financiara sub aspectul nebugetarii organizarii de santier, desi aceasta etapa a fost inclusa in propunerea tehnica, in opinia CNSC nu reprezinta o abatere tehnica minora, intrucat aceasta abatere conduce la micsorarea artificiala a valorii organizarii de santier si, implicit, a valorii ofertei. Totusi, organul administrativ jurisdictional nu a trasat vreo masura concreta autoritatii, sub acest aspect.

Referitor la critica contestatorului privind pretul neobisnuit de scazut, Consiliul a mentinut argumentele sale prezentate pentru ofertantul castigator.

Critica reclamantei in fata instantei vizeaza toate aspectele analizate de CNCD si expuse anterior, precum si concluzia eronata a acestui organ in sensul ca toate acestea ar conduce la obligarea autoritatii la a solicita clarificari si nu la declararea ofertei inadmisibile.

Fata de continutul concret al deficientelor constatate de CNCD cu privire la aspectele tehnice din aceasta oferta (absenta drumului critic, absenta unei cronologii firesti a activitatilor din graficul de lucrari, nerespectarea incarcarii maxime a acoperisului, neincluderea programului de control al calitatii, verificarii si incercarii unor categorii de lucrari esentiale), dar si la necorelarea organizarii de santier prevazuta in oferta tehnica cu cea financiara, in contextul in care autoritatea intimata nu a formulat nicio cale de atac impotriva deciziei achiesand prin urmare la aceste constatari, curtea a retinut ca singura masura legala care poate fi luata de autoritate in acest context este reevaluarea acesteia in sensul aplicarii prevederilor art. 137 alineat 3 lit. a) si d) din HG nr. 395/2016, respectiv declararea ofertei ca fiind neconforma si nu solicitarea de clarificari.

Indrumarile CNCD in sensul obtinerii de clarificari din partea ofertantului cu privire la drumul critic, planul de executie si bugetarea corespunzatoare a organizarii de santier ar declansa in mod evident favorizarea acestui ofertant, prin permiterea refacerii unor elemente esentiale ale ofertei sale tehnice si financiare.

Solicitarea autoritatii de depunere a unui drum critic clar identificat in planificarea activitatilor nu se suprapune peste solicitarea fireasca a acesteia de depunere a graficului GANTT. Astfel, a retinut instanta ca, fata de amploarea lucrarilor ofertate, necesitatea intocmirii unui drum critic distinct de graficul GANTT era pe deplin justificata in contextul in care primul document reprezinta nu doar o detaliere a primului, ci el sta la baza optimizarii proceselor tehnologice prin prisma asigurarii unei constientizari in timp a activitatilor ce

trebuie indeplinite, a intelegerii dinamicii acestora si a prioritizarii lor facilitand procesul de identificare a activitatilor critice de cele secundare.

In cazul deficientelor constatate in privinta acestei oferte nu pot fi incidente prevederile art. 134 alin. 7 din HG nr. 395/2016, intrucat s-ar crea posibilitatea refacerii unor documente in acord cu fisa de date si nu s-ar viza exclusiv completarea sau explicitarea unora, valabil intocmite initial.

In ceea ce priveste criticile reclamantei referitoare la modul de tratare de catre CNSC a obiectiunilor sale axate pe ofertarea unui pret neobisnuit de scazut, curtea a apreciat ca acestea sunt fondate in sensul ca organul administrativ jurisdictional s-a limitat in mod nejustificat la a face referire la constatarile sale anterioare in privinta unui alt ofertant in contextul in care parte din critici erau diferite.

Astfel, ofertarea de catre „CR” a unui pret de benzina auto mai mare decat cel al pietei nu poate atrage,
per se,
caracterul nejustificat al pretului ofertat, atitudinea reprezentand pur si simplu o optiune economica a ofertantului.

Faptul ca inclusiv propunerea financiara a acestui ofertant prevede un pret al orei de manopera sub nivelul mediu net al ramurii sau preturi mai mici decat cele medii din piata nu este de natura a determina automat calificarea ofertei ca intrand in sfera art. 210 din Legea nr. 98/2016 si declansarea obligatiei autoritatii de a solicita clarificari. Asa cum s-a aratat si anterior, raportarea efectuata de art. 136 din HG nr. 395/2016 a pretului la preturile pietei nu exclude ca acestea sa fie chiar si cele minime si nu neaparat cele medii de vreme ce si o lucrare in care pretul manoperei se raporteaza la salariul minim pe economie face parte din ofertele disponibile pe piata.

3.E. In ceea ce priveste oferta depusa de Asocierea „S”:

Prin decizia CNSC nr. 301/C2/15 din 8 februarie 2017 s-a retinut ca, in privinta acestui ofertant, criticile reclamantei cu privire la personal si pretul neobisnuit de scazut se subsumeaza considerentelor CNSC expuse pentru ofertantul castigator. S-a mai retinut ca ofertantul „S” a prezentat lista de utilaje pentru realizarea lucrarilor, contrar criticilor reclamantei. Referitor la critica privind graficul de executie si drumul critic, Consiliul a mentinut argumentele sale prezentate pentru ofertantul „A” SRL si „CR”. Totodata, referitor la critica privind tariful net pentru ora de manopera, Consiliul a mentinut argumentele prezentate pentru ofertantul „L” SRL.

In fata instantei de judecata, reclamanta a contestat toate aprecierile CNSC expuse anterior.

Fata de considerentele CNSC referitoare la continutul deficitar al propunerii tehnice a acestui ofertant, din perspectiva modului de intocmire a graficului de executie, considerente necontestate in prezenta procedura de catre autoritatea contractanta, curtea a retinut ca indrumarea organismului administrativ jurisdictional in sensul necesitatii parcurgerii procedurii de clarificare a acestei oferte este nelegala.

Deficientele propunerii tehnice sub aspectul graficului de executie care nu contine o succesiune tehnologica corecta a lucrarilor si absenta unui document din care sa reiasa activitatile principale, cele critice si cele secundare in logica lor fireasca, cu prioritizarea lor, in contextul in care in cadrul fisei de date s-a solicitat expres prezentarea unei succesiuni logice a lucrarilor si a unui drum critic clar identificat in planificarea activitatilor, sunt unele esentiale, fiind previzibil ca orice solicitare de clarificari adresata de autoritate acestei asocieri deschide calea modificarii ofertei initiale.

Curtea a retinut ca singura masura legala care poate fi luata de autoritate in acest context este reevaluarea acesteia in sensul aplicarii prevederilor art. 137 alin. 3 lit. a) din HG nr. 395/2016, respectiv declararea ofertei ca fiind neconforma si nu solicitarea de clarificari. Desigur, considerentele curtii de apel in privinta inaplicabilitatii art. 134 alin. 7 precitat, expuse la pct. 3D din hotarare raman valabile si in privinta acestui ofertant.

In ceea ce priveste critica reclamantei referitoare la absenta din cuprinsul ofertei „S” a informatiilor legate de personalul de executie, curtea a retinut pe de o parte faptul ca intr- adevar acest aspect nu a fost deloc analizat de CNSC , iar pe de alta parte, fata de prevederile art. 34 alin. 4 din Legea nr. 101/2016 efectuand propriile verificari, o apreciaza ca nefondata.

Din cuprinsul filelor 496 si 507-508 din vol. 8 dosar CNSC reiese ca acest ofertant a indicat implicit personalul de executie necesar derularii proiectului.

In ceea ce priveste critica reclamantei referitoare la lista de utilaje pentru realizarea lucrarilor, curtea a retinut ca in fata CNSC s-a indicat pretinsa imposibilitate a autoritatii contractante de a verifica dimensionarea corespunzatoare a graficului de executie cu echipamentele disponibile in contextului absentei informatiilor referitoare la numarul acestora.

Or, in contextul aspectelor anterior retinute cu privire la modalitatea deficitara a intocmirii graficului de executie, instanta a apreciat ca nu se mai impune analizarea distincta a acestui aspect punctual.

In privinta ofertei financiare a acestei societati, curtea a retinut ca obiectiunile reclamantei axate pe includerea tarifului ofertat la nivelul minim si nu cel mediu pe ramura, au fost deja transate anterior, in opinia instantei, acest aspect neputand,
per se
sa determine caracterul de pret neobisnuit de scazut al pretului global ofertat.

In ceea ce priveste sustinerea reclamantei referitoare la faptul ca pretul ofertat de operatorul economic nu ar fi rezultatul liberei concurente, instanta a apreciat ca aceasta afirmatie nu este probata in speta, reclamanta limitandu-se la a identifica anumite preturi la materiale ofertate si a le compara cu preturile pe care ea insasi le apreciaza ca fiind cele ale pietei.

In acest context, curtea a apreciat ca, in absenta unor dovezi concrete aduse de reclamanta ca materialelor identificate nu ar putea sub nicio forma sa fie accesibile operatorului la pretul indicat de acesta, propunerea financiara a asocierii „S” se prezuma ca reflecta eforturile operatorului economic de a depune o oferta competitiva si preocuparea sa pentru controlul si optimizarea costurilor.

3.E. In ceea ce priveste oferta depusa de Asocierea „C”:

Prin decizia CNSC nr. 301/C2/15 din 8 februarie 2017 s-a retinut ca argumentele prezentate pentru ofertantul „A” SRL si „CR” in privinta graficului de executie si drumului critic, precum si a duratei testelor si fiselor tehnice, isi mentin valabilitatea.

In fata instantei de judecata, reclamanta a indicat ca achieseaza la constatarile CNSC cu privire la propunerea tehnica a acestei asocieri, insa apreciaza ca fiind nelegala concluzia la care a ajuns organul administrativ jurisdictional.

Retinand ca aspectele retinute de CNSC cu privire la propunerea tehnica a acestei asocieri, respectiv nerespectarea ordinii logice a executiei de lucrari, precum si absenta drumului critic, nu au fost contestate pe calea prezentei proceduri judiciare, autoritatea contractanta achiesand la ele, curtea a apreciat ca, in acest context, devin aplicabile prevederile art. 137 alin. 3 lit. a ) din HG nr. 395/2016 si nu obligatia autoritatii de a mai solicita vreo clarificare.

Deficientele identificate de catre CNSC in cadrul propunerii tehnice a acestei asocieri sunt unele esentiale si, asa cum s-a aratat anterior, o eventuala „clarificare” a lor ar semnifica acceptarea depunerii unui nou grafic de lucrari si a unui drum critic care sa confirme deplina intelegere a proiectului de catre ofertant. Raman desigur valabile si pentru acest ofertant, considerentele expuse anterior referitoare la inaplicabilitatea art. 134 alin. 7 din HG nr. 395/2016.

In privinta ofertei financiare a acestei societati, curtea a retinut ca obiectiunile reclamantei sunt axate pe includerea tarifului ofertat la nivelul minim si nu cel mediu pe ramura. Or, acestea au fost deja transate anterior, curtea concluzionand ca acest aspect nu poate,
per se
sa determine caracterul de pret neobisnuit de scazut al pretului global ofertat.

In ceea ce priveste sustinerea reclamantei referitoare la faptul ca pretul ofertat de asociere nu ar fi rezultatul liberei concurente, instanta a apreciat ca aceasta afirmatie nu este probata in speta. Astfel, reclamanta s-a limitat la a indica faptul ca pretul ofertat la benzina auto este nejustificat de mare (6 lei/litru in loc de 5 lei/litru) aspect nelegal in sine, ci doar releva o optiune a ofertantului.

3. F. In ceea ce priveste oferta depusa de Asocierea „M”:

Prin decizia CNSC nr. 301/C2/15 din 8 februarie 2017 s-a retinut ca organizarea de santier nu se impunea a figura in graficul de executie, asa cum reiese din fisa de date. Contrar celor afirmate de contestator, CNSC a retinut ca „M” SA a prezentat in propunerea tehnica „Secventierea, derularea in timp si durata testelor” , iar referitor la extrasele de materiale si de utilaje, s-a constatat ca denumirea resursei se poate identifica cu usurinta in listele de cantitati de lucrari la articolul corespunzator, document ce face parte din cadrul ofertei depuse.

Organul administrativ jurisdictional a retinut implicit caracterul fondat al apararilor reclamantei in privinta caracterului deficitar al graficului de executie, insa a apreciat ca aceste deficiente pot fi remediate.

Referitor la critica contestatorului privind pretul neobisnuit de scazut, Consiliul a mentinut argumentele sale prezentate pentru ofertantul castigator.

In fata instantei de judecata, reclamanta a criticat concluzia CNSC conform careia deficientele din cadrul propunerii tehnice ar putea fi clarificate, precum si aprecierile CNSC cu privire la organizarea de santier.

Asa cum s-a indicat anterior, concluzia CNSC conform careia deficientele graficului de executie ar putea fi supuse procedurii clarificarilor nu este fondata, intrucat parcurgerea acesteia ar conduce inevitabil la crearea cadrului pentru depunerea unei noi oferte tehnice, modificata in aspecte esentiale, cum ar fi includerea in grafic a organizarii de santier.

Contrar celor retinute de CNSC, curtea a observat faptul ca organizarea de santier trebuia sa apara in graficul de executie, intrucat ea reprezinta o lucrare temporara ce urmeaza a fi executata si care antreneaza indubitabil resurse de timp, umane si financiare. Identificarea concreta in grafic a acestei etape premergatoare demararii proiectului este esentiala si din perspectiva dimensionarii cash-flow-ului, autoritatea contractanta urmand a fi instiintata cu privire la necesarul de resurse pentru a efectua o corecta si prompta bugetare a acestora.

Operarea acestor modificari in cadrul graficului de executie nu se incadreaza nici in notiunea de „vicii de forma” si nici in cea de „abateri tehnice minore”, intrucat conceperea graficului de executie in sensul solicitat de autoritate prin fisa de date, respectiv cu respectarea logicii si cronologiei activitatilor tehnice, reprezinta un aspect esential al conceperii ofertei tehnice.

In ceea ce priveste critica reclamantei cu privire la oferta financiara a acestei asocieri, curtea a retinut ca aceasta antameaza aspectul tarifului orar pe manopera, aspect care a fost deja transat anterior si concluzia conform careia ofertarea unui pret minim si nu a unui mediu nu determina
per se
calificarea unui pret ca fiind neobisnuit de scazut, isi pastreaza valabilitatea.

4. Plangerea reclamantei referitoare la
   nemotivarea de catre autoritatea contractanta a caracterului confidential al propunerilor tehnice si financiare depuse de Asocierea „E” SRL - „GT” SA si „L” SRL
   
   nu poate fi primita de instanta in contextul in care acest aspect a fost deja transat de CNSC prin incheierea nr. 64/C2/2015 la data de 23 februarie 2017, act administrativ-jurisdictional care nu face obiectul acestei judecati.

Astfel, instanta a retinut ca, prin incheierea anterior mentionata, CNSC a respins ca ramas fara obiect capatul de cerere privind obligarea autoritatii la motivarea caracterului confidential al propunerilor tehnice si financiare depuse de asocierea „E” SRL si „L” SRL retinand ca aceasta motivare a intervenit ulterior, in baza art. 19 din Legea nr. 101/2016.

Aprecierea reclamantei conform careia chiar si in absenta contestarii acestui act administrativ instanta de judecata ar putea totusi sa se pronunte asupra acestui capat de cerere in temeiul art. 34 alin. 4 din Legea nr. 101/2016 nu este fondata, intrucat, in speta, CNSC a analizat motivul invocat si s-a pronuntat asupra sa prin actul anterior indicat.

Fata de considerentele de fapt si de drept anterior expuse, curtea de apel a admis in parte plangerea si a anulat in parte decizia CNSC nr. 301/2017, obligand autoritatea contractanta sa procedeze la reevaluarea ofertelor clasate pe locurile 1 -7, in lumina considerentelor hotararii instantei.