Pluralitate de infractiuni savarsite in timpul restului de pedeapsa ramas neexecutat din masura educativa
1 aprilie 2020Principiile echivalentei si efectivitatii
1 aprilie 2020
Pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatori
”. Art. 119 alin. (1) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Asupra apelului civil de fata, constata
:
Tribunalul Dolj prin sentinta civila nr.920 de la 24.02.2015 a admis contestatia formulata de contestatorul P.T., in contradictoriu cu intimata Casa Judeteana de Pensii Dolj cu sediul in Craiova, strada Mihail Kogalniceanu, nr 14, judetul Dolj, a anulat decizia nr. 295834/27.08.2014 emisa de catre intimata si a exonerat pe contestatorul P. T., de plata debitului in valoare de 1139 lei.
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut ca prin decizia nr. 295834/27.08.2014 contestatorului P.T., i s-a imputat suma totala de 1139 lei, motivat de faptul ca in perioada 01.06.2012 pana la data de 13.07.2012 a incasat necuvenit suma mentionata, reprezentand diferente pensie,contestatorul regasindu-se in situatia prevazuta de art. 6 din Legea nr.263/2010.
Conform art.118 din Legea nr. 263/2010 "in sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie, in conditiile legii, urmatoarele categorii de pensionari: pensionarii pentru limita de varsta; nevazatorii; pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, incadrati in gradul III de invaliditate; copiii, pensionari de urmas".
Contestatorul P.T a beneficiat incepand cu 01.08.2008 de pensie anticipata partial. Desi, categoria persoanelor beneficiare ale unei pensii anticipate partial nu este inclusa intre cele care pot cumula pensia cu veniturile provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie, in conditiile legii, instanta a apreciat ca sumele incasate de catre contestator nu sunt susceptibile de a fi incadrate in vreuna din situatiile reglementate de dispozitiile art. 6 din Legea nr. 263/2010.
Avand calitatea de expert contabil autorizat, in anul 2008, a solicitat intimatei un punct de vedere in legatura cu posibilitatea de a desfasura activitate de expert contabil, primind un raspuns favorabil (fila-5).
Contestatorul a incheiat la data de 01.06.2012 cu Fundatia Mihai Viteazu un"contract de prestari servicii financiar contabile".Din adresa nr. F/139 din 21.03.2013 emisa de catre Fundatia
Mihai Viteazu (fila -38) a rezultat ca acesta nu a avut incheiat contract de munca fiind numit cenzor la data de 01.06.2012 si incasand o indemnizatie conform Legii nr.31/1990.
In perioada vizata de decizia de debit, contestatorul a fost si membru al Comisiei de Disciplina de pe langa Consiliul filialei CECAR Dolj, iar pentru participarea la sedintele respective care aveau loc "aleatoriu" primea o indemnizatie de sedinta (fila-34).
Comparativ cu referatul nr. 598/12.08.2014 in cuprinsul caruia se precizeaza ca temei de drept art. 6 alin. (1), pct. 1 lit. a) in decizia contestata se invoca generic dispozitiile art. 6 din Legea nr. 263/2010, fara a se preciza expres punctul sau litera din acest text de lege, avut in vedere la emiterea deciziei contestate. Astfel, categoria persoanelor asigurate in mod obligatoriu care se refera la:
- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, inclusiv soldatii si gradatii voluntari;
- functionarii publici;
- cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;
- persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, din drepturi de autor si drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin (1) pct. 13 ind. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si din contracte /conventii incheiate potrivit Codului civil.
II. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevazute la pct. I
IV. persoanele care realizeaza, in mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de 4 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si care se afla in una dintre situatiile urmatoare:
- administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management;
- membri ai intreprinderii individuale si intreprinderii familiale;
- persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice;
d persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora;
- alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale".
Din cuprinsul acestui text a rezultat ca activitatea desfasurata de catre contestator in cadrul Comisiei de Disciplina de pe langa Consiliul filialei CECAR Dolj nu se incadreaza in niciuna din situatiile vizate de acest text de lege. Activitatea pe care a desfasurat-o a avut un caracter aleatoriu si nu s-a intemeiat pe contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil sau potrivit Codului muncii si nu a avut natura unei activitati "profesionale".
In mod similar, activitatea de cenzor desfasurata conform dispozitiilor Legii nr.31/1990 presupune alegerea contestatorului de catre adunarea generala a actionarilor (art. 159 alin 2) si obligatia supravegherii gestiunii societatii, inclusiv a verificarii, legalitatii situatiilor financiare.
De altfel, conform art. 2.1 din contractul incheiat cu Fundatia Mihai Viteazu "pentru serviciile efectuate ...clientul va plati prestatorului un onorariu in suma de 300 lei... facturarea se va face la finalizarea lucrarii".
Prin urmare, nici aceasta activitate nu avea un caracter permanent, devreme ce plata nu era stabilita ca o suma lunara, ci se efectua doar in functie de lucrarile repartizate de catre conducerea Fundatiei Mihai Viteazu si efectuate de catre contestator.
Intre contestator si Comisia de Disciplina de pe langa Consiliul filialei CECAR Dolj precum si intre contestator si Fundatia Mihai Viteazu nu existau raporturi specifice celor dintre un angajator si salariat sau dintre o institutie si functionarul public.
Pe de alta parte, natura juridica a indemnizatiei de sedinta, la care a avut dreptul contestatorul pentru participarea la sedintele comisiei de disciplina sau indemnizatia primita ca cenzor al fundatiei nu justifica incadrarea lor intr-o remuneratie sau alt venit cu caracter permanent susceptibil a se constitui in cumul impreuna cu pensia partial anticipata.
De asemenea, contestatorul nu a ocupat functii elective si nici nu a fost numit in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului.
Totodata, contestatorul nu se incadreaza nici in situatia reglementata la punctul IV din Legea nr.263/2010, deoarece contestatorul nu a obtinut un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de 4 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Astfel, potrivit art. 17 din Legea nr. 294/2011, castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2012 a fost de 2117 lei si prin urmare, potrivit art. 6 alin (1) pct. IV din Legea nr.263/2010 contestatorul nu putea obtine un venit brut mai mare de 8468 lei anual.
Din adresa nr. 5166/15.05.2014 emisa de catre intimata (fila-28) a rezultat ca in anul 2012 veniturile brute incasate de catre contestator au fost in cuantum de 147 lei - ianuarie 2012; 184 lei- februarie 2012;312 lei - martie 2012; 156 lei-aprilie 2012; 255 lei-iunie 2012; 255 lei-iulie 2012; 156 lei-septembrie 2012;127 lei -noiembrie 2012;156 lei -decembrie 2012, in total 1748 lei.
Cum veniturile incasate de catre contestator in anul 2012 au fost mai mici decat echivalentul a cel putin de 4 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2012 in mod eronat intimata a emis decizia contestata.
Fata de cele de mai sus instanta a admis contestatia, a anulat decizia nr. 295834/27.08.2014 emisa de catre intimata si a exonerat pe contestator de plata debitului in valoare de 1139 lei.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel Casa Judeteana de Pensii Dolj criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Un prim motiv de critica se refera la faptul ca instanta de fond in mod eronat a constatat ca activitatea contestatorului nu se incadreaza in niciuna din situatiile premisa impuse de lege, intrucat acesta nu a un venit mai mic de 4 ori fata de castigul salarial mediu brut, desi a retinut ca intimatul contestator a obtinut venituri dintr-un contract/conventie incheiat potrivit Codului civil.
Prin reglementarea data in art.6 alin.(1) pct.1 lit.d), legiuitorul a intentionat tocmai introducerea in categoria persoanelor care sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii, a acelora care nu realizeaza venituri cu caracter permanent (cum sunt cele de natura salariala), instituind o categorie specifica, diferita de cele reglementate la lit.a), b) si c) din acelasi articol.
Instanta de fond nu a coroborat prevederile art.114 alin.(1) lit.b) cu cele ale art.118 din Legea nr.263/2010, prevederi prin care se intelege inca odata intentia legiuitorului in ceea ce priveste categoriile de pensionari pentru care permite cumulul pensiei cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie, intimatul contestator, fiind beneficiar de pensie anticipata partial, nu se regaseste in aceasta prevedere.
Astfel, contestatorul a beneficiat si de pensie anticipata partial si a realizat venituri dintr-un contract/conventie (care este cuprins in prevederile art.6 alin.(1) pct.I lit. d), cu incalcarea dispozitiilor art.114 alin.(1) li.t) coroborate cu prevederile art.119 din Legea nr.263/2010, dispozitii care prevad ca „...plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care a intervenit una dintre urmatoarele cauze: .b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale, se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu exceptia consilierilor locali sau judeteni”, acesta regasindu-se in situatia prevazuta de art.6 alin.(1) pct. I lit.d)” persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, din drepturi de autor si drepturi conexe definite potrivit art.7 alin.(1) pct.13
1
din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si din contractele/conventii incheiate potrivit Codului civil”.
O alta critica se refera la faptul ca in mod gresit a retinut ca intimatul contestator a obtinut venituri mai mici de 4 ori fata de castigul salarial mediu brut, intrucat prin aceasta apreciere a omis atat prevederile Legii nr.263/2010, care prevad expres ca persoanele care incheie contracte civile sunt considerate asigurate obligatoriu prin efectul legii, cat si prevederile Codului fiscal in baza carora se plateste contributie individuala de asigurari sociale (art.52 alin.(1) lit.b), art.55 alin.(2) lit.d
2)
si art.296
4
alin.(1) lit.n).
Conform art.118 din Legea nr.263/2010, pot cumula pensia cu alte venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie, in conditiile legii, numai pensionarii de invaliditate gradul III.
Conform art.119 din Legea nr. 263/2010, pensionarii sistemului public de pensii sunt obligati sa comunice casei teritoriale de pensii, respectiv casei de pensii sectoriale, in evidentele careia se afla, orice schimbare in situatia proprie, de natura sa conduca la modificarea conditiilor in functie de care i-a fost stabilita sau i se plateste pensia, in termen de 15 zile de la data aparitiei acesteia, lucru pe care contestatorul nu l-a facut.
In concluzie, a solicitat admiterea apelului si schimbarea sentintei apelate in sensul respingerii contestatiei.
In drept a invocat prevederile art.466 si urmatoarele din noul Cod Procedura Civila precum si Legea nr.263/2010.
Legal citat intimatul P.T. a depus intampinare solicitand respingerea apelului si mentinerea sentintei apelate.
In acest sens, a aratat ca a desfasurat activitate in calitatea de cenzor in conditiile Legii nr.31/1990 si de membru al Comisiei de Disciplina C.E.C.C.A.R., fara a exista raporturi specifice angajatorilor si salariatilor sau celor dintre institutii si functionari, iar veniturile realizate nu depasesc de 4 ori castigul salarial mediu brut, astfel ca se impune respingerea apelului.
Apelul este fondat.
Curtea, analizand sentinta prin prisma criticilor invocate, a apararilor formulate, a dispozitiilor legale relevante si a art.479 alin. (1), teza a II-a Cod Procedura Civila, constata ca sunt intemeiate criticile apelantei pentru considerentele care se vor expune.
Astfel, este intemeiata sustinerea apelantei din primul motiv de apel, in sensul ca instanta de fond in mod eronat a apreciat ca activitatea intimatului contestator nu se incadreaza in niciuna din situatiile premisa impuse de lege, intrucat acesta nu ar fi obtinut un venit mai mic de 4 ori fata de castigul salarial mediu brut, desi a constatat ca acesta a obtinut venituri dintr-un contract/conventie incheiat potrivit Codului civil.
In acest sens, prezinta relevanta juridica in cauza inscrisurile doveditoare (filele 28-29, 3435, 38-39 dosar fond) si chiar recunoasterea intimatului contestator cu privire la faptul ca a obtinut venituri care nu depasesc de 4 ori castigul salarial mediu brut si care nu reprezinta drepturi de autor conexe dreptului de autor.
Se poate observa, in acest context ca instanta desi a avut in vedere dispozitiile art.6 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a retinut ca se invoca generic asemenea dispozitii, dar a apreciat total eronat ca sumele incasate de catre intimatul contestator nu sunt susceptibile de a fi incadrate in vreuna din situatiile reglementate de dispozitiile amintite.
Acest rationament folosit de catre instanta nu este corect, in conditiile in care pe de o parte se invoca neincadrarea in aceste dispozitii legale si pe de alta parte caracterul aleatoriu, nepermanent al activitatilor desfasurate de catre intimatul contestator, precum si inexistenta unor raporturi specifice angajatorilor si salariatilor sau celor dintre institutii si functionari, precum si ca veniturile realizate nu depasesc de 4 ori castigul salarial mediu brut, fara a se avea in vedere imprejurarea ca aceasta persoana beneficiaza de pensie anticipata partial.
Curtea constata ca instanta in rationamentul folosit trebuia sa coroboreze dispozitiile art.6 Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu cele ale art.118 din aceeasi lege, potrivit carora: ”(1) In sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie, in conditiile legii, urmatoarele categorii de pensionari: pensionarii pentru limita de varsta; nevazatorii; pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, incadrati in gradul III de invaliditate; copiii, pensionari de urmas, prevazuti la art. 84 lit. a) si b)”.
De asemenea, alin.(2) prevede ca „Sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, poate cumula pensia cu venituri din activitati profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, daca acestea nu depasesc 35% din castigul salarial mediu brut prevazut la art. 33 alin.
(5)”.
Intimatul contestator nu face parte din aceasta categorie de persoane, carora legea le permite cumularea pensiei cu alte venituri, fiind beneficiarul unei pensii anticipate partial cu incepere de la 01.08.2008 (filele 7-9 dosar fond), iar cu privire la relatiile pe care acesta le-a solicitat apelantei in legatura cu activitatea de expert autorizat (filele 36-37 dosar fond) se poate observa ca apelanta a facut trimitere la dispozitiile art. 5 alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si care are un continut similar cu cel din art.6 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Dispozitiile art.119 alin.(1) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevad ca “plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care a intervenit una dintre urmatoarele cauze:
- pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care Romania a incheiat conventie de reciprocitate in domeniul asigurarilor sociale, daca, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plateste de catre celalalt stat;
- pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale, se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu exceptia consilierilor locali sau judeteni;
- pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmas prevazut la art. 84 lit. c) ori cel prevazut la art. 86 alin. (1) nu se prezinta la revizuirea medicala obligatorie sau la convocarea Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, a centrelor regionale de expertiza medicala a capacitatii de munca sau a comisiilor centrale de expertiza medico-militara ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii;
- pensionarul de invaliditate nu mai urmeaza programele recuperatorii, intocmite de medicul expert al asigurarilor sociale, prevazute la art. 81 alin. (1);
- pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul I sau II, se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu exceptia consilierilor locali sau judeteni;
- pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul III, se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depasind jumatate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv;
- pensionarul urmas, prevazut la art. 84 lit. a), a implinit varsta de 16 ani si nu face dovada continuarii studiilor;
- sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, realizeaza venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, daca acestea sunt mai mari de 35% din castigul salarial mediu brut prevazut la art. 33 alin. (5);
- sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, s-a recasatorit;
- sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, opteaza pentru o alta pensie, potrivit legii, din acelasi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurari sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
- pensionarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul”.
In conditiile art.119 din aceeasi lege, „pensionarii sistemului public de pensii sunt obligati sa comunice casei teritoriale de pensii, respectiv casei de pensii sectoriale, in evidentele careia se afla, orice schimbare in situatia proprie, de natura sa conduca la modificarea conditiilor in functie de care i-a fost stabilita sau i se plateste pensia, in termen de 15 zile de la data aparitiei acesteia”.
In consecinta, in raport de aceste dispozitii legale intimatul contestator nu putea cumula pensia cu alte venituri, chiar altele decat cele salariale, dupa cum a rezultat din inscrisurile relevante amintite, astfel ca instanta eronat s-a raportat numai la dispozitiile art.6 alin.(1) pct.4 din Legea nr.
263/2010, intimatul contestator nefacand parte din categoriile de persoane enumerate, care pot cumula pensia cu alte venituri, dupa cum gresit s-a raportat la persoanele care nu a ocupat functii elective si nici nu au fost numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului.
In cauza, au fost realizate venituri, altele decat cele de natura salariala din contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil (indemnizatie, contract prestari servicii financiar contabile) si pentru care s-au retinut contributiile aferente in conditiile normelor de aplicare a Codului fiscal, astfel ca instanta gresit a retinut ca nu sunt indeplinite conditiile legale, respectiv cele ale art.179 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Potrivit art.52 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal (Legea nr.571/2003) reprezinta venituri din activitati cele desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, precum si contractelor de agent, iar prin dispozitiile art. 55 alin.(2) lit. d) indice 2 si art.296 indice 4 alin.(1) lit. n) din Codul fiscal, se instituie reguli de impunere proprii veniturilor din salarii, aplicabile si altor venituri asimilate acestora, precum si plata contributiilor individuale de asigurari sociale, iar in speta a rezultat ca au fost platite contributiile aferente (fila 39 dosar fond).
Asadar, in temeiul art.480 alin.(1) Cod Procedura Civila, Curtea va admite apelul si va schimba sentinta in sensul respingerii contestatiei formulate de intimatul contestator.
(Decizia nr. 3094/29.06.2015 - Sectia I civila, rezumat judecator Marian Lungu)