Obligativitatea existentei unor sporuri sau stagii nefructificate

Din prevederile art. 76 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 aprobate prin H.G. nr. 257/2001 rezulta ca veniturile avute in vedere pentru determinarea punctajului mediu anual pot rezulta fie din carnetul de munca, fie din adeverintele eliberate de angajator.

Prin Decizia in interesul legii nr. 19/2012 a inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a stabilit in interpretarea si aplicarea prevederilor art.2 lit. e) si art.164 al.(2) si (3) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct.V din Anexa la O.U.G.nr.4/2005, ca

226

sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale.

Nu are relevanta daca anumite venituri sau sporuri au avut caracter permanent, ci daca s-a retinut contributia de asigurari sociale si pentru acestea.

Art. 107 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie in interesul legii nr. 19/2012

Art. 76 din H.G. nr. 257/2001 Anexa nr. 15 din H.G. nr. 257/2011

Prin cererea inregistrata sub nr.[...]/118/2016 pe rolul Tribunalului Constanta, reclamantul [...] a solicitat instantei, in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Constanta, sa se procedeze la recalcularea pensiei de asigurari sociale de care beneficiaza, prin emiterea unei noi decizii care sa fructifice veniturile brute din adeverintele nr.[...]/17.12.2012 si nr.[...]/17.12.2012 emise de SC [...] SA si plata diferentelor de drepturi de pensie de la data de 01.10.2016 si pana la data emiterii noii decizii, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea in fapt a cererii, reclamantul a aratat ca este pensionar in baza deciziei nr. [...] din 12.11.1997 privind acordarea pensiei pentru munca depusa si limita de varsta, iar ulterior a obtinut inscrisuri noi reprezentate de adeverintele nr. [...]/17.12.2012 si nr. [...]/17.12.2012 emise de SC [...] SA, care dovedesc veniturile brute obtinute in perioadele mentionate in acestea si aferent carora au fost retinute si platite contributiile aferente catre bugetul asigurarilor sociale si pentru pensia suplimentara. Ca urmare a acestei situatii, a formulat cerere de recalculare a pensiei inregistrata sub nr. .. ./28.09.2016, iar prin adresa nr. [...]/28.09.2016 parata i-a comunicat refuzul de a fructifica veniturile brute inscrise in aceste adeverinte.

A mai ustinut reclamantul ca, raportat la dispozitiile art. 107 alin. 3 si 5 din Legea nr. 263/2010, art.4 alin. 3 din O.U.G. nr. 4/2005 si art. 125 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, parata nu este indreptatita sa conteste sau sa verifice modul de salarizare a asiguratului de catre angajator, responsabilitatea in acest sens apartinand angajatorului, ca si responsabilitatea pentru corectitudinea datelor inscrise in adeverintele eliberate.

In speta, nu poate fi neglijat principiul contributivitatii reglementat de art. 2 lit. c din Legea nr. 263/2010, potrivit cu care la stabilirea drepturilor de pensie trebuie avute in vedere toate veniturile asupra carora s-a calculat contributia de asigurari sociale, inregistrate in carnetele de munca sau in adeverintele eliberate de unitati.

In drept, a invocat disp. art. 107, 149, 153 din Legea nr. 263/2010, decizia Curtii Constitutionale nr. 736/24.12.2006, deciziile ICCJ nr. 19/2012 si nr. 19/2011 pronuntate in recurs in interesul legii.

Parata nu a depus intampinare, dar a formulat note scrise prin care si-a mentinut pozitia expusa in adresa nr.[...]/28.09.2016, aratand ca reclamantul a mai formulat o cerere de recalculare in anul 2013, in baza acelorasi adeverinte.

Cererea a fost respinsa, fiind emisa decizia nr. [...]/02.12.2013, pe care reclamantul a contestat-o initial, apoi a renuntat la contestatie.

Prin urmare, nu mai are dreptul de a cere recalcularea, fiind o decadere din drepturi. Simpla informatie ca salariatul a beneficiat de plata unui anumit venit nu este suficienta pentru a considera ca acest venit a constituit in intregime baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, chiar daca aceasta contributie se platea de catre angajator asupra fondului de salarii.

Pentru a se asigura respectarea principiului contributivitatii, mai ales daca veniturile brute sau totale reprezinta valori al caror continut nu este explicat in detaliu in cuprinsul adeverintei, este necesar ca in aceasta sa se indice fie ca asupra tuturor sumelor mentionate in cuprinsul lor s-au calculat si s-au platit contributii de asigurari sociale, fie pentru care dintre aceste sume s-au calculat si s-au virat aceste contributii. Pentru sumele contributive care influenteaza marimea drepturilor de pensie, legiuitorul retine o alta conditie, si anume aceea a contributiei individuale a pensiei suplimentare, potrivit art.64 alin.1 din Legea nr.3/1977 astfel cum a fost reformulata prin Legea 49/1992 coroborat cu art.165 alin.3 din Legea 263/2010.

Prin sentinta civila nr. 179 din 31 ianuarie 2017, Tribunalul Constanta a admis cererea formulata de reclamantul [...] in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Constanta si a obligat parata sa emita decizie de recalculare a drepturilor de pensie, cu fructificarea datelor din adeverintele nr.[...]-[...]/17.12.2012 emise de SC [...] SA, incepand cu data de 01.10.2016, precum si la plata diferentelor de drepturi incepand cu data de 01.10.2016, la zi. Totodata, tribunalul a obligat parata catre reclamant la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:

Din adeverintele nr.[...] - [...]/17.12.2012 eliberate de SC [...] SA, rezulta ca reclamantul a fost salariat al acestei unitati in functiile de marinar, motorist ofiter 3 mecanic si motorist si ca in perioada 11.05.1976 - 01.10.1997 a realizat veniturile brute mentionate, specificandu-se faptul ca in perioada lucrata unitatea a retinut si virat CAS si pensie suplimentara conform legislatiei, precum si faptul ca datele au fost extrase din statele de plata existente in arhiva unitatii. In adeverinta nr. [...] se precizeaza chiar in mod expres care a fost cuantumul contributiei virate pentru pensia suplimentara.

Potrivit dispozitiilor art.107 alin.3 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, „
pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor si/sau a stagiilor de cotizare, prevazute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia
”.

Faptul ca reclamantul a mai formulat o cerere de recalculare in baza acelorasi adeverinte in anul 2013, cerere ce a fost respinsa, dar care nu a fost supusa controlului instantei judecatoresti, nu inseamna ca el a pierdut dreptul de a formula o noua cerere de recalculare, intrucat pe de o parte, legea nu contine o astfel de interdictie, iar pe de alta parte, drepturile de pensie nu ii sunt acordate tinand cont de data cererii anterioare, refuzata de parata si necontestata in instanta, ci incepand cu luna imediat urmatoare formularii noii cereri care face obiectul dosarului de fata.

Dispozitiile art. 96 alin. 2 din lege prevad ca „
punctajul lunar se calculeaza prin raportarea castigului salarial brut/solda bruta sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica
”.

In ceea ce priveste determinarea punctajelor lunare pentru perioada anterioara datei de 01.04.2001, art. 165 alin. 1 si 2 prevede ca se utilizeaza:
a). salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977, b). salariile nete, de la data de 1 iulie 1977pana la data de 1 ianuarie 1991, c). salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991, iar in afara de acestea se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1.04.1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.

In adeverinta este mentionat in mod expres ca in perioada lucrata unitatea a retinut si virat CAS si pensie suplimentara.

In perioada in discutie, 1976 - 1997, sistemul asigurarilor de stat a fost guvernat de dispozitiile din Legea nr. 3/1950 (Codul muncii), Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat (in vigoare pana la 01.04.2001) si Legea nr. 1/1977 privind impozitul pe fondul total de retribuire al unitatilor de stat.

Potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972, unitatile socialiste de stat, organizatiile cooperatiste, alte organizatii obstesti, orice alte persoane juridice, precum si persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat, o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat.

Legea nr. 1/1977 a reglementat impozitul pe fondul total de atribuire, care potrivit art.12 din aceeasi lege inglobeaza retributiile tarifare, indemnizatiile, premiile, precum si orice alte drepturi prevazute de lege pentru munca depusa, iar la acest fond se aplica cotele de asigurari sociale de stat, potrivit art.28 din aceeasi lege.

Potrivit art. 2 lit.c) din Legea nr.263/2010, sistemul public de pensii se organizeaza si functioneaza avand ca principiu de baza principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor sociale platite, constituind stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguratii datoreaza si/sau platesc contributii de asigurari sociale in sistemul public de pensii, potrivit art.19 din aceeasi lege.

In acest sens, prin decizia ICCJ nr. 19/2012 pronuntata in recurs in interesul legii s-a statuat ca principalul element obiectiv, apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul /angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat.

De altfel, si instanta de contencios european (Curtea europeana a drepturilor omului) a stabilit in mod constant in jurisprudenta sa ca drepturile de asigurari sociale cuvenite in baza contributiilor de asigurari sociale platite, constituie un bun patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 2 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale (Hotararea in
Cauza Gaygusuz contra Austriei

din 16 septembrie 1996).

In ceea ce priveste realitatea si corectitudinea datelor inscrise in adeverinta nr. .../13.01.2015 in discutie, tribunalul a retinut ca dispozitiile art.125 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010, norme aprobate prin HG nr. 257/2011, prevad ca „angajatorii sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori, in conditiile legii, de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor, elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza in vederea stabilirii, recalcularii sau revizuirii drepturilor de pensie”.

Asadar, responsabilitatea datelor inscrise in adeverinta revine angajatorului, fiind nefondat refuzul paratei de a fructifica mentiunile respective, mai ales ca in cauza sunt inserate documentele verificabile in baza carora au fost emise (state de plata din arhiva unitatii). Solutia contrara ar determina incalcarea principiului contributivitatii si ar anihila practic aplicarea corespunzatoare a acestuia in vederea atingerii scopului pentru care a fost dispus.

Pentru considerentele de fapt si de drept expuse, tribunalul a admis cererea, obligand parata sa emita decizie de recalculare a drepturilor de pensie, cu fructificarea datelor din adeverintele nr. [...]-[...]/17.12.2012 emise de SC [...] SA, incepand cu data de 01.10.2016, precum si la plata diferentelor de drepturi incepand cu data de 01.10.2016, la zi.

Totodata, in considerarea dispozitiilor art. 453 alin.1 Cod procedura civila parata aflata in culpa procesuala a fost obligata catre reclamant la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata (onorariu avocat).

Impotriva sentintei civile nr. 179 din 31 ianuarie 2017 a Tribunalul Constanta, in termen legal, a declarat apel parata Casa Judeteana de Pensii Constanta, care a criticat sentinta sub urmatoarele aspecte:

In mod gresit instanta de fond a admis actiunea reclamantului, obligand parata sa emita decizie de recalculare a drepturilor de pensie, cu fructificarea datelor din adeverintele nr. [...] - [...]/17.12,2012 emise de SC [...] SA, incepand cu data de 01.10.2016, precum si la plata diferentelor de drepturi incepand cu data de 01.10.2016, la zi.

Cererea de chemare in judecata este nefondata fata de art. 107 alin. 4 si 5 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care prevede ca:

,,(4) Pensionarii pentru limita de varsta care, dupa data inscrierii la pensie, realizeaza stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, in conditiile legii.

5. Sumele rezultate in urma aplicarii prevederilor alin. (3) si (4) se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata solicitarea
   ”.

Or, reclamantul a depus cerere de recalculare la sediul casei de pensii la care a anexat aceleasi adeverinte care au stat la baza emiterii deciziei nr. [...]/02.12.2013 si nicidecum o alta adeverinta care sa conduca la modificarea punctajului.

Pentru calculul punctajului mediu anual au fost respectate dispozitiile art. 165 din Legea nr.263/2010, conform caruia:

„(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, astfel: a) salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977pana la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

(2) La determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin.(1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992 au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare
”.

Mai mult, nu sunt intrunite nici exigentele art. 127 alin.(1) din H.G. nr. 257/2011 care prevad ca: „
sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea si/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art.165 alin.(2) din lege, sunt cele prevazute in anexa nr. 15 ”.

Simpla informatie ca salariatul a beneficiat de plata unui anumit venit nu este suficienta pentru a considera ca acest venit a constituit in intregime baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, chiar daca aceasta contributie se platea de catre angajator asupra fondului de salarii. Pentru a se asigura respectarea principiului contributivitatii, mai ales daca veniturile brute sau totale reprezinta valori al caror continut nu este explicat in detaliu in cuprinsul adeverintei, este necesar ca in aceasta sa se indice fie ca asupra tuturor sumelor mentionate in cuprinsul lor s-au calculat si s-au platit contributii de asigurari sociale, fie pentru care dintre aceste sume s-au calculat si s-au virat aceste contributii.

Prin urmare, se impune ca angajatorul sa mentioneze in mod expres daca pentru salariul brut realizat inscris in adeverinta, angajatului i s-a retinut contributia de 2% si 3% prevazuta de lege.

In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, potrivit dispozitiilor art. 451 alin. (2) si (3) Cod procedura civila: „
Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat
”.

Apreciaza apelanta parata ca instanta de fond a acordat reclamantului cheltuielile de judecata cu incalcarea dispozitiilor legale si nu s-a raportat la valoarea pricinii si la munca intreprinsa de avocat.

Analizand sentinta apelata din prisma criticilor formulate, Curtea a respins apelul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:

Prin cererea inregistrata sub nr. .. ./28.06.2016 la Casa Teritoriala de Pensii Constanta, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei in baza adeverintelor nr. [...]-[...]/17.12.2012 eliberate de S.C. [...] S.A.

Prin adresa nr. [...]/28.09.2016 parata i-a raspuns reclamantului ca veniturile brute nu pot fi valorificate intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiei conform legislatiei anterioare datei de 01.04.2001 si nu pot fi considerate sporuri cu caracter permanent in intelesul anexei nr. 15 din H.G. nr. 257/2011. Pensia poate fi recalculata numai in conditiile existentei unor sporuri sau stagii nefructificate in decizia initiala.

Potrivit art. 107 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, „
pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor si/sau a stagiilor de cotizare, prevazute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia
”.

Nu are relevanta faptul ca reclamantul a mai formulat anterior o cerere de recalculare a pensiei in baza acelorasi adeverinte, intrucat parata a refuzat valorificarea acestor venituri, iar potrivit textului de lege invocat mai sus, pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor si stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.

Reclamantul poate formula o noua cerere de recalculare intrucat textul de lege nu prevede o astfel de interdictie, iar drepturile de pensie recalculate ii sunt acordate incepand cu luna urmatoare formularii noii cererii.

Potrivit principiului contributivitatii reglementat de art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurari sociale se cuvin in

temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

In aplicarea acestui principiu, la stabilirea drepturilor de pensie trebuie avute in vedere toate veniturile asupra carora s-a calculat contributia asigurarilor sociale, inregistrate in carnetul de munca sau evidentiate in adeverintele eliberate de unitatile la care asiguratul si-a desfasurat activitatea.

Din prevederile art. 76 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 aprobate prin H.G. nr. 257/2001 rezulta ca veniturile avute in vedere pentru determinarea punctajului mediu anual pot rezulta fie din carnetul de munca, fie din adeverintele eliberate de angajator.

Prin Decizia in interesul legii nr. 19/2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a stabilit in interpretarea si aplicarea prevederilor art.2 lit. e) si art.164 al.(2) si (3) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct.V din Anexa la O.U.G.nr.4/2005, ca sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale.

In motivarea acestei decizii instanta suprema a retinut ca principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat.

Prin urmare, nu are relevanta daca anumite venituri sau sporuri au avut caracter permanent, ci daca s-a retinut contributia de asigurari sociale si pentru acestea.

Din adeverintele nr. [...]-[...]/17.12.2012 emise S.C. [...] S.A. si adresa nr. .../27.04.2017 inaintata Curtii de Apel Constanta la solicitarea acesteia rezulta ca salariile brute mentionate in adeverinte au intrat in fondul de salarii pentru care angajatorul a platit contributia de asigurari sociale in procent de 15%, respectiv 20%. Pentru perioada cuprinsa in adeverinte angajatorul a platit o contributie pentru asigurarile sociale de stat, asupra castigului brut realizat de personalul salariat conform Decretului nr. 389/1972, modificat si completat prin H.G. nr. 1109/1990, Legea nr. 49/1992 si O.U.G. nr. 2/1999.

Desi Legea nr. 19/2000 a fost abrogata, Legea nr. 263/2010 a preluat identic dispozitiile art. 2 lit. e) si art.164 alin. (2) si (3) din Legea nr.19/2000, prin urmare se impune aceeasi interpretare a acestor dispozitii legale, pentru aceleasi aspecte de principiu.

In conformitate cu prevederile art. 96 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 regula este ca punctajul lunar se calculeaza prin impartirea salariului brut care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale la valoarea castigului salarial mediu brut din luna respectiva.

Prevederile art. 165 din acelasi act normativ urmaresc facilizarea colectarii datelor pornind de la realitatea ca in perioada 01.07.1977 - 31.12.1990 in carnetul de munca se atesta venitul brut.

Acesta nu exclude, insa, posibilitatea ca, in situatia in care exista date suficiente, punctajul sa se calculeze potrivit regulii instituite de art. 96 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, prin folosirea venitului brut realizat, acest mod de calcul nefiind de natura a denatura rezultatul calcului. Nu se poate retine ca prin folosirea venitului brut in formula de calcul a punctajului lunar s-ar dubla anumite venituri intrucat in acest caz se foloseste doar venitul brut, fara a mai fi adaugate sporurile.

In ceea ce priveste cheltuielile de judecata in cuantum de 800 lei la care a fost obligata parata catre reclamant la fondul cauzei, Curtea a apreciat ca acestea nu sunt excesiv de mari raportat la complexitatea cauzei si munca indeplinita de avocat, pentru a se impune reducerea lor.

Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea a respins apelul ca nefondat.

Potrivit art. 453 Cod procedura civila, Curtea a solicitat apelantei sa plateasca intimatului suma de 500 lei, reprezentand cheltuieli de judecata efectuate in apel, respectiv onorariu de avocat.

Decizia civila nr. 362/AS/19.09.2017 Judecator redactor Jelena Zalman