Nedivulgarea de catre procuror, in numele interesului public, a unor elemente care se puteau dovedi relevante pentru aparare in cazul unei „provocari”:
incalcare

In fapt
- Primul reclamant a fost condamnat pentru incalcarea legislatiei privind stupefiantele, dupa ce a fost arestat in compania un agent de politie sub acoperire. Avand in vedere ca a fost singura persoana inculpata, acesta suspecteaza ca ceilalti participanti la infractiune ca erau agenti de politie infiltrati sau informatori care au actionat conform instructiunilor politiei. Inainte de inceperea procesului, acuzarea a informat apararea ca o cerere de autorizare a nedivulgarii anumitor probe fusese formulata in cadrul unei proceduri necontradictorii. Fara sa audieze apararea, judecatorul care a examinat probele in cauza a concluzionat ca acestea nu ar fi de niciun ajutor pentru aparare  si ca existau motive reale de interes public care justificau nedivulgarea acestora. Instanta de fond a confirmat aceasta decizie, dupa ce a ascultat observatiile prezentate de avocatul apararii. Ulterior, aceasta a fost sesizata cu o cerere vizand excluderea marturiei agentului de politie sub acoperire mentionat, pe motiv ca reclamantul savar sise infractiunea de care era acuzat ca urmare a unei provocari. Cererea a fost respinsa. Reclamantul a formulat recurs impotriva hotararii de condamnare, dar a fost respins de curtea de apel, care a examinat elementele nedivulgate.

Al doilea reclamant, care a fost condamnat pentru furnizarea la comanda a unor bancnote false, s-a aparat, de asemenea, in cadrul procesului sau, afirmand ca fusese atras intr-o capcana de agenti de politie sub acoperire sau de informatori ai politiei. Dupa ce a ascultat, in cadrul unei proceduri necontradictorii, o cerere a acuzarii pentru obtinerea unei autorizatii, in numele interesului public, de a nu divulga anumite probe relevante, judecatorul a considerat ca nu se impunea divulgarea elementelor in litigiu. De asemenea, a respins o cerere a apararii de excludere a marturiilor facute de agentii de politie infiltrati. In consecinta, reclamantul a ales sa pledeze vinovat.

In drept
- Art. 6 § 1: Guvernul, care solicitase trimiterea cauzei in fata Marii Camere, a precizat ca nu dorea sa continue procedura  si a declarat ca s-ar multumi cu o simpla confirmare din partea Marii Camere a hotararii pronuntate de Camera. Neidentificand niciun motiv pentru a se abate de la constatarile Camerei, Marea Camera a concluzionat ca art. 6 § 1 a fost incalcat pentru motivele enuntate de Camera.

[Rezumatul hotararii Camerei - Cerintele unui proces echitabil exclud utilizarea de probe obtinute in urma unei provocari. De si in dreptul englez provocarea nu constituie un mijloc de aparare de fond, acesta obliga instanta fie sa pronunte incetarea procesului penal pentru abuz de procedura, fie sa elimine probele obtinute astfel. Avand in vedere ca ii este imposibil sa stabileasca daca, in cazul reclamantilor, a existat o provocare contrara art. 6, deoarece nu au fost divulgate informatiile relevante, este esential pentru Curte sa examineze procedura in cadrul careia s-a pronuntat o hotarare cu privire la acuzatia de provocare, in fiecare din cele doua cauze, pentru a verifica daca dreptul la aparare a fost protejat in mod corespunzator. In afara de respectarea principiilor contradictorialitatii  si egalitatii armelor, art. 6 impune ca Ministerul Public sa informeze apararea cu privire la toate elementele de proba relevante.

Dreptul la divulgarea probelor relevante nu este absolut  si sunt legitime doar masurile care restrang dreptul la aparare care sunt absolut necesare. In plus, orice dificultati cauzate apararii trebuie sa fie contrabalansate suficient de procedura urmata. Aceasta trebuie sa indeplineasca pe cat posibil cerintele privind asigurarea caracterului contradictoriu  si a egalitatii armelor  si sa fie insotita de garantii adecvate. In cauza
Jasper
(hotararea din 16 februarie 2000), Curtea a hotarat ca faptul ca instanta de fond, care cuno stea pe deplin problemele ridicate de proces  si a fost cea care a pus in balanta interesul general  si dreptul la aparare, era suficient pentru a se putea concluziona ca art. 6 § 1 a fost respectat. Totu si, Curtea a apreciat ca este relevant pentru cauza respectiva faptul ca Ministerul Public nu s-a prevalat in niciun fel de elementele nedivulgate  si ca, in plus, acestea nu au fost aduse niciodata la cuno stinta juriului. In speta, dimpotriva, elementele nedivulgate se raportau sau ar fi putut sa fie legate de o chestiune de fapt solutionata de instanta de fond. Cererile de excludere a anumitor probe obtinute in urma provocarii aveau o importanta decisiva, deoarece admiterea acestora ar fi determinat incetarea procesului penal  si este posibil ca elementele nedivulgate sa fi privit fapte legate de aceste cereri. Avand in vedere nedivulgarea lor, apararea nu a avut posibilitatea de a dezvolta pe deplin teza privind provocarea. In plus, in fiecare din cele doua cauze, instanta care a respins aceasta teza privind provocarea examinase deja elementele prezentate de acuzare, care ar fi putut fi pertinente pentru problema ridicata. In aceste conditii, procedura urmata in fiecare cauza nu a indeplinit cerintele privind asigurarea caracterului contradictoriu  si a egalitatii armelor  si nu a fost insotita de garantii capabile sa protejeze interesele acuzatilor.]

Concluzie:
incalcare (unanimitate).