Infractiunea de bancruta simpla Art. 143

(1) Constituie infractiunea de bancruta simpla Si se pedepseSte cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva, de catre debitorul persoana fizica ori reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii in termen care depaSeSte cu mai mult de 6 luni termenul prevazut la art. 27.

Comentarii la art. 143 alin. (1)

Prin aceasta infractiune sunt incriminate urmatoarele fapte ale debitorului persoana fizica sau ale reprezentantului legal al persoanei juridice debitoare:

1. neintroducerea cererii privind deschiderea procedurii insolventei;
2. introducerea tardiva a cererii privind deschiderea procedurii insolventei.

Doctrina

^[16]

retine ca incriminarea acestor fapte se datoreaza efectului pe care acestea il genereaza, Si anume creSterea pasivului societatii Si micSorarea dreptului de gaj general al creditorilor, de regula in interesul personal al reprezentantilor organelor de conducere ale debitorului.

Caracterul tardiv al cererii introductive se raporteaza la prevederile art. 27 din lege, care stipuleaza in mod expres faptul ca debitorul aflat in stare de insolventa este
obligat
sa
adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor Legii privind procedura insolventei in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.

In ceea ce priveSte debitorul aflat in stare iminenta de insolventa, acesta are posibilitatea de a adresa tribunalului o asemenea cerere, atunci cand dovedeSte ca nu va putea plati, la scadenta, datoriile exigibile angajate, cu fondurile baneSti disponibile la data scadentei (a se vedea in acest sens Si definitia din
art. 3 pct. 1 lit. b) din lege).

Calitatea de subiect activ al infractiunii de bancruta simpla o au numai persoanele care au dreptul de a reprezenta debitorul Si care astfel ar fi avut Si posibilitatea de a intocmi Si inregistra la tribunal o cerere privind deschiderea procedurii insolventei, in conditiile art. 27.

Delictul de bancruta simpla atrage evident raspunderea patrimoniala in afara raspunderii penale. In cazul unui administrator judiciar persoana juridica, reprezentantul permanent, persoana fizica, are aceeaSi raspundere, civila Si penala, ca Si un administrator judiciar persoana fizica ce actioneaza in nume propriu.

Prin dispozitiile art. 143 se instituie obligatia debitorului aflat in insolventa de a cere tribunalului sa fie supus dispozitiilor acestei legi. Alin. (1) al art. 27 stabileSte Si un termen maxim, de 30 de zile, de la aparitia starii de insolventa pentru inregistrarea cererii la tribunal.

Momentul de la care se calculeaza termenul este exprimat prin sintagma „aparitia starii de insolventa”. Legea nu defineSte aceasta sintagma Si lacuna reprezinta un potential ridicat de interpretare contradictorie, incompatibil cu statul de drept. Simplificand s-ar putea transforma reperul obiectiv (aparitia ...) intr-un reper subiectiv: cunoaSterea efectiva sau prezumtia de cunoaStere de catre administratorul judiciar cu diligenta medie. Simpla aparitie fara perceptia efectiva sau prezumata nu credem ca ar putea initia curgerea termenului.

Pentru a cere deschiderea procedurii conform art. 27, debitorul dispune de doua posibilitati:

1. poate formula o astfel de cerere in cazul in care apreciaza ca aparitia starii de

insolventa este iminenta;

2. este obligat sa inregistreze cererea in termen de maxim 30 de zile de la data

aparitiei starii de insolventa.

Forma intentiei, rea-credinta nu este pretinsa decat in ipoteza cererii premature, nu Si in cazul sesizarii tardive.

Neintroducerea cererii, fiind o forma mai grava de manifestare a tardivitatii, este egal sanctionata cu intarzierea.

Textul nu distinge cu privire la durata intarzierii, ceea ce permite instantei sa considere ca fiind lipsita de pericol social o intarziere de scurta durata Si sa individualizeze pedeapsa nu numai in raport de, ci Si in raport de durata intarzierii. In cazul neintroducerii cererii este irelevanta durata intarzierii.

Latura obiectiva este caracterizata printr-o inactiune care este incriminata datorita existentei normei legale care obliga la actiune. Pasivitatea este sanctionata pentru ca lezeaza drepturile creditorilor prin agravarea pasivului ca urmare a intarzierii Si ca urmare diminuarea posibilitatii de stingere a datoriilor. Interesele Si drepturile creditorilor sunt cele care reprezinta valorile sociale ocrotite

Latura subiectiva poate fi manifestata prin ambele forme de vinovatie, intentia Si culpa, in fiecare caz concret urmand sa fie determinata forma vinovatiei. Intentia va fi caracterizata prin urmarirea rezultatului de prejudiciere a intereselor Si drepturilor creditorilor sau prin acceptarea conStienta a eventualitatii producerii acestui rezultat. Forma de vinovatie a culpei va fi prezenta in acele situatii in care urmarea daunatoare descrisa mai sus a fost prevazuta dar greSit reflectata in conStiinta autorului sau atunci cand rezultatul nu a fost prevazut, deSi autorul putea Si trebuia sa il prevada.

Subiectul infractiunii este sau debitorul persoana fizica sau reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare. Fapta nu poate fi savarSita de alte persoane decat cele doua mentionate in textul pe care il comentam.