Incadrarea in grupe de munca.Reglementare.Procedura.Probe.
Ordinul nr.50/1990, art. 1
Decretul nr.247/1977, art.2 alin.2 lit.a
Simpla existenta a conditiilor grele de munca intr-un sector de activitate nu este un motiv pentru acordarea automata a grupei I de munca, ci pentru aceasta trebuie urmata procedura prevazuta de Ordinul nr.50/1990.
Grupele de munca nu pot fi acordate pentru orice functie, prin adaugare la cele expres prevazute in anexele Ordinului nr.50/1990 care a suferit in timp completari si modificari.
Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila,
Decizia civila nr. 770 din 28 februarie 2012.
Prin actiunea civila inregistrata sub nr. 4238/105/2010, reclamantii V. V., P. C. si V. G. au chemat in judecata pe paratii Ministerul Apararii Nationale si U.M. 01934 B., solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate ca in perioadele mentionate expres in actiune au lucrat efectiv, in procent de 100 %, din programul de lucru, in locuri de munca, in conditii care se incadreaza in grupa a-I-a de munca si obligarea paratei la efectuarea cuvenitelor mentiuni in carnetele de munca ale reclamantilor.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca in perioadele mentionate in actiune au avut calitatea de salariati in cadrul paratei, indeplinind diferite functii si au lucrat efectiv 100 % din program in sectii cuprinse in grupa a-I-a de munca, deoarece in sectiile in care au lucrat se foloseau materii prime care prin prelucrare emanau substante radioactive, noxe si gaze toxice, fiindu-le aplicabile prevederile art. 1 din HG nr. 559/1990 si ale Ordinului nr. 50/1990 emis de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii intrucat reclamantii nu se incadreaza in grupa de munca solicitata.
In cauza s-au administrat proba cu acte si proba cu expertiza specialitatea salarizare –normare.
Prin sentinta civila nr. 2447, Tribunalul Prahova a admis, in parte, actiunea precizata si a constatat ca reclamantii beneficiaza de grupa a I-a de munca, in procent de 100% in perioadele mentionate expres in cuprinsul raportului de expertiza intocmit de expertul specialitatea salarizare-normare, parte integranta din prezenta sentinta.
Prin aceeasi sentinta s-a dispus respingerea ca neintemeiata a cererii formulata de reclamanti privind rectificarea carnetelor de munca.
Tribunalul a retinut ca potrivit raportului de expertiza efectuat in cauza de expertul specialitatea salarizare-normare, cartilor de munca existente la dosar, proceselor verbale, extraselor, reclamantii, avand diferite functii in cadrul paratului, si-au desfasurat activitatea in perioadele mentionate expres in cuprinsul raportului de expertiza in mediu toxic, in conditii daunatoare, grele, vatamatoare, periculoase pentru organismul uman, incadrandu-se in categoria activitatilor reglementate de Ordinul nr. 50/1990, Legea nr. 226/2006 si Ordinul nr. 572/2006, ceea ce inseamna ca au lucrat efectiv in locuri de munca care se incadreaza in grupa a I-a de munca, in procent de 100 %.
Potrivit Ordinului 50/1990 „ beneficiaza de incadrarea in grupele I si II, potrivit celor mentionate, fara limitarea numarului personalului care este in activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maistrii, tehnicieni, personal de intretinere si reparatii, controlori tehnici de calitate, precum si alte categorii de personal care lucreaza efectiv la locurile de munca si activitatile prevazute in anexele 1 si 2”.
De asemenea, dispozitiile art. 2 din Legea nr. 226/2006, Ordinul nr. 572/2006, stipuleaza ca sunt asimilate stagiului de cotizare in conditii speciale perioadele de timp anterioare intrarii in vigoare a Legii nr.19/2000 in care asiguratii si-au desfasurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, in locurile de munca incadrate conform legislatiei anterioare in grupa I de munca si care potrivit legii sunt incadrate in conditii speciale.
Asadar, din analiza probelor administrate in cauza, reiese ca instalatiile, locurile de munca unde au lucrat reclamantii sunt cuprinse in anexa la H.G. nr. 559/1990, art. 1 si respectiv pct.13 din H.G. nr. 456/1990, art. 1 pct. 21, precum si in categoria situatiilor reglementate de Legea nr. 226/2006, Ordinul nr. 572/2006, ceea ce inseamna ca in perioadele mentionate expres in cuprinsul raportului de expertiza au lucrat efectiv in locuri de munca care se incadreaza in grupa a-I-a de munca, in procent de 100 % din programul de lucru.
Apararile paratei, in sensul ca reclamantii nu ar beneficia de grupa a-I-a de munca, in conditiile in care functiile pe care le-au indeplinit nu fac parte din categoria meseriilor care se inscriu in cadrul acestor grupe prevazute de normele legale sus-mentionate, iar locurile de munca in care si-au desfasurat activitatea reclamantii nu s-ar incadra in categoria celor beneficiare de grupa a I-a de munca, nu pot fi avute in vedere, intrucat din cuprinsul raportului de expertiza salarizare normare, efectuat in cauza, coroborat cu toate actele depuse la dosar, reiese cu certitudine ca reclamantii au desfasurat activitate efectiv in locurile de munca care se incadreaza in categoria celor prevazute de normele legale sus-mentionate pentru acordarea grupei a I-a de munca.
Impotriva sentintei pronuntata de instanta de fond au declarat recurs paratii sustinand ca instanta de fond in mod gresit a achiesat la concluziile raportului de expertiza intocmit de expertul specialitatea normare-salarizare.
Arata ca Ordinul nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de munca, ativitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele de I si II de munca in vederea pensionarii prevede la art. 5, existenta conditiilor deosebite la locurile de munca cu noxe trebuie sa rezulte din determinarile de noxe efectuate de catre organele Ministerului Sanatatii sau de laboratoarele proprii ale unitatii.
La pct. 6 ordinul prevede ca, nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupele I si II de munca, se face de catre conducerea unitatilor impreuna cu sindicatele libere din unitati, tinandu-se seama de conditiile de munca concrete in care isi desfasoara activitatea persoanele respective.
La punctul 5 al Ordinului nr. 50/1990 se prevede ca incadrarea in grupele I si II de munca se face proportional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse in aceste grupe de munca cu conditia ca persoanele respective sa lucreze in aceste locuri cel putin 50% din programul de lucru pentru grupa I a si respectiv 70% pentru grupa a II a de munca .
Arata recurentii ca la pct. 15 se prevede ca: dovedirea perioadelor de activitate desfasurate in locurile de munca si activitatile ce se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii, se face pe baza inregistrarilor acestora in carnetul de munca, conform metodologiei de completare a acestuia stabilitze de Ministerul Muncii si Ocrotirii Sociale.
Sustin acestia ca pentru punerea in aplicare a Ordinului nr. 50/1990 la data de 2.10.1990 la UM 01394 Bucov s-a intrunit comisia stabilita prin OZU nr. 204/3.10.1990 pentru a analiza si a incadra personalul civil in grupele de munca I si II.
La sfarsitul acestei activitati s-a incheiat procesul-verbal nr. 845 din data de 3.10.1990 in care functiile pe care erau incadrati reclamantii nu au fost nominalizate, deoarece nu intruneau conditiile prevazute la punctele 5, 6 si 7 ale Ordinului nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de munca, ativitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii.
Procesul-verbal nr. 845/1990 a fost inscris in Ordinul de zi nr. 209/1990.
Activitatea desfasurata de reclamanti nu este nominalizata in anexele 1 si 2 ale Ordinului nr. 50/1990 si nici in cele ale Ordinului nr. 125/1990 ca facand parte din activitatile care beneficiaza de grupe de munca.
In ciuda acestui fapt expertul a ajuns la concluzia ca, conditiile existente la locul de munca al reclamantilor, prezenta in mediul de munca a noxelor profesionale peste limitele admisibile, raspunsul organismului la agresiunea noxei
profesionale, dovedesc ca acestia indeplinesc dispozitiile Ordinului nr. 50/1990, republicat, pentru incadrarea in grupa I de munca, conform Anexei 1 pozitia 75, prestand la locul de munca inclus in aceasta grupa o proportie de 100% din programul de lucru.
Mai arata recurentii ca, desi au formulat obiectiuni la raportul de expertiza intocmit in cauza, prin care au aratat ca, concluzia expertului este gresita deoarece pct. 75 din Anexa nr. 1 a Ordinului nr. 50/1990 statueaza ca personalul civil din Ministerul Apararii Nationale care lucreaza la locurtile de munca sau la activitatile incadrate in grupa I si a II de munca, conform Decretului nr. 247/1977, beneficiaza de grupa de munca aprobata pentru cadrele militare, instanta a respins aceste obiectiuni pentru ca apoi sa-si insuseasca parerea expertului si sa-si intemeieze solutia pe un temei de drept gresit.
Considera ca pentru a se ajunge la o concluzie corecta era suficient ca expertul sa lectureze numai Decretul nr. 247/1977 si ar fi constatat ca un strungar, un turnator si un lacatus constructii metalice dintr-o unitate de reparatii tehnica din Ministerul Apararii Nationale nu se regasesc printre personalul specificat la art. 2 alin. 2 pct. A sau alin. 3 pct. A.
Astfel, potrivit art. 2 alin. 2 pct. A sau alin. 3 pct. A din Decretul nr. 247/1977 in grupa I de munca se incadreaza cu caracter permanent:
– personalul care executa tunele, galerii, deschideri de mine, precum si orice alte lucrari in subteran;
– personalul care executa prelucrarea materialelor radioactive;
– scafandrii si chesionerii;
– personalul de pe platformele de foraj marin;
– personalul ambarcat pe nave purtatoare de rachete sau torpile…..;
– personalul navigant din aviatia militara….
Arata ca incadrarea intimatilor-reclamanti la punctul 75 din Anexa nr. 1 a Ordinului nr. 50/1990 nu are nicio legatura cu activitatea desfasurata de acestia, aceasta incadrare facandu-se in mod eronat.
Referitor la interpretarea Buletinelor de determinari de toxicologie in mediul de munca emise de catre Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina Preventiva Prahova sau a celor emise de structura de specialitate din cadrul Ministerului arata ca, dupa intrarea in vigoare a Ordinului nr. 50/1990, unitatea a consemnat in ordinul de zi atat locurile de munca care se incadreaza in grupa I si II de munca cat si personalul care desfasoara activitati in aceste locuri.
De asemenea,considera recurentul ca unitatea a respectat prevederile pct. 5 al Ordinului nr. 50/1990 deoarece pentru determinarea conditiilor deosebite la locurile de munca cu noxe, unitatea a solicitat Inspectoratului de Politie Sanitara si Medicina Preventiva Prahova sa determine aceste noxe.
Astfel, potrivit Buletinului de determinari de toxicologie sanitara in mediul de munca nr. 3043/1998 emis de Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina Preventiva Prahova nu s-au inregistrat depasiri de noxe.
Sustin ca, potrivit acestor buletine de determinare a noxelor depuse la dosar nu s-au constatat depasiri ale cotelor admise ale valorilor, iar daca s-au constatat depasiri ale acestor cote la unele locuri de munca, spre exemplu la bancul de rodaj, personalul care isi desfasura activitatea la acele locuri de munca a fost incadrat conform prevederilor legale in grupa a II a de munca.
Astfel, considera ca activitatea desfasurata de intimatii-reclamanti in functiile de sudor electric, lacatus nu se incadreaza in grupa a II a de munca, deoarece nu sunt prevazute in anexele Ordinului nr. 50/1990.
De asemenea, mai arata recurentii ca sporurile acordate conform art. 8 lit. c din HG nr. 281/1993 privind salarizarea personalului din unitatile bugetare au recompensat munca desfasurata de reclamanti in conditii apropiate de conditiile grele si vatamatoare care se incadreaza in grupe de munca.
Totodata, arata ca nu este corect faptul ca personalul care, intr-adevar a lucrat permanent in locurile de munca unde nivelul noxelor era depasit sa fie defavorizat si toti angajatii si fostii angajati sa fie incadrati pe aceasta cale in grupele I si II de munca.
Examinand sentinta recurata, Curtea a constatat ca recursul este fondat potrivit considerentelor ce urmeaza:
Acordarea grupelor de munca a fost reglementata prin Ordinul nr.50/1990, cu modificarile ulterioare, in vigoare pana la intrarea in vigoare a Legii nr.19/2000 care l-a abrogat. Locurile de munca, activitatile si categoriile profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii sunt prevazute in mod expres in acest Ordin.
Potrivit art.1 din Ordinul nr.50/1990, in grupa I de munca se incadreaza locurile de munca, activitatile si categoriile profesionale cuprinse in anexa nr.1.
In speta reclamantii-intimati sunt fosti salariati ai recurentei UM 01394 Bucov care au exercitat diverse functii, respectiv turnator formator, sudor si lacatus montator .
Instanta de fond si-a insusit pe deplin concluziile raportului de expertiza contabila, fara temei legal insa, neavand in vedere urmatoarele aspecte :
Coroborand dispozitiile pct.2 si 3 din Ordinul nr.50/1990 se constata ca incadrarea in grupa I sau a II-a de munca este conditionata de prestarea activitatii la locurile de munca si activitatile prevazute, in anexele 1 si 2.
In mod eronat raportul de expertiza intocmit in fata instantei de fond incadreaza activitatea reclamantilor intimati la pct.75 din anexa nr.1 a Ordinului nr.50/1990 care statueaza ca „ personalul civil din Ministerul Apararii Nationale care lucreaza la locurile de munca sau activitatile incadrate in grupa I sau II de munca, conform Decretului nr.247/1977 beneficiaza de grupa de munca aprobata pentru cadrele militare”.
Aceasta intrucat , potrivit art.2 alin.2 lit.A din Decretul nr.247/1977 privind incadrarea in grupa I de munca se incadreaza cu caracter permanent personalul care executa tunele, galerii, deschideri de mine, precum si orice alte lucrari in subteran; personalul care executa prelucrarea materialelor radioactive; scafandrii si chesionerii; personalul de pe platformele de foraj marin, personalul ambarcat pe nave purtatoare de rachete sau torpile; persoanlul navigant din aviatia militara, etc.”
Ori, niciunul dintre cei trei reclamanti-intimati nu au lucrat in astfel de locuri de munca si nici nu au prestat activitatile enumerate.
Este adevarat ca reclamantii-intimati au lucrat in conditii grele de munca, fapt confirmat si de inscrisurile depuse in recurs ( filele 29-35), pentru care au beneficiat de sporuri la salariu pentru conditii grele, conditii vatamatoare.
Dar simpla existenta a conditiilor grele de munca intr-un sector de activitate nu este un motiv pentru acordarea automata a grupei I de munca, ci pentru aceasta trebuie urmata procedura prevazuta de Ordinul nr.50/1990.
Grupele de munca nu pot fi acordate pentru orice functie, prin adaugare la cele expres prevazute in anexele Ordinului nr.50/1990 care a suferit in timp completari si modificari.
Buletinele de determinari de toxicologie sanitara, prin ele insele, nu sunt suficiente pentru incadrarea reclamantilor-intimati in grupa I de munca, aceasta cu atat mai mult cu cat unitatea angajatoare si-a indeplinit obligatia de a stabili, in considerarea si aplicarea Ordinului nr.50/1990 categoriile de personal civil ce urmau a fi incadrate, urmare a locurilor de mnca in care isi desfasurau activitatea si a functiei exercitate in grupe de munca ( procesul verbal nr.845/3.10.1990).
Memoriul tehnic privind acordarea grupei de munca inregistrat sub nr. A 1099/15.07.1999 propune acordarea grupei a II-a de munca pentru locurile de munca din halele de productie, iar adresa nr.A 1242/20.10.1999 reprezinta doar un raspuns la memoriul mai sus-mentionat care nu confirma, in nici un caz, dreptul reclamantilor-intimati la grupa I de munca, astfel cum acestia solicita.
Pentru considerentele mai sus mentionate, Curtea, vazand dispozitiile art.312 alin.2 si 3 Cod proc.civ., a admis recursul, a modificat in tot sentinta recurata si a respins in totalitate actiunea precizata ca neintemeiata.
(Judecator Iuliana Lucacel)