Exceptie de nelegalitate act administrativ, Competenta de solutionare a exceptiei
30 martie 2020Elementele determinante la realizarea distribuirii fondurilor obtinute din valorificarea unui bun al debitoarei
30 martie 2020
Exceptie de neconstitutionalitate, Legatura cu cauza, Inadmisibilitate
Contencios administrativ
Art. 23 alin. 1, art. 26 alin. 1 si art. 135din Constitutia Romaniei;
Art. 29 alin. 1 si 3 din Legea 47/1992; Art. 59 alin. 1 si 3 si a art. 266 din Legea 95/2006
Au legatura cu cauza dedusa judecatii dispozitiile legale cu privire la care se invoca exceptia de neconstitutionalitate, daca acestea sunt relevante pentru solutionarea litigiului in cadrul caruia a fost invocata exceptia.
Curtea de Apel Bacau - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal
Decizia civila nr. 1352 din 7 Iulie 2015
Prin incheierea civila din 21.05.2015 s-a respins cererea de sesizare a Curtii Constitutionale.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs reclamantul Cabinetul Medical Individual Dr. P.F.
In motivarea recursului se arata ca exceptiile de neconstitutionalitate invocate respecta cerintele impuse de art. 29 alin.1 din Legea nr. 47/1992.
Ca, exceptia a fost invocata in fata unei instante judecatoresti, respectiv in dosarul 1493/103/2014, iar obiectul acestei exceptii il constituie dispozitiile cuprinse in Legea nr. 95/2006 si a invocat exceptia in calitatea sa de parte in litigiu, iar cu privire la dispozitiile legale contestate, Curtea Constitutionala nu s-a pronuntat.
Afirma recurentul ca exceptiile invocate au legatura cu solutionarea cauzei.
In ceea ce priveste incheierea recurata sustine ca gresit a retinut instanta de fond lipsa unei legaturi indisolubile cu solutionarea cauzei de fond, legea nu impune o astfel de legatura si ca, in acest fel, judecatorul a adaugat la lege.
Ca, trebuie verificata legatura concreta cu fondul cauzei si nu o analiza abstracta a acestei legaturi, iar sub acest aspect invoca practica judiciara a Inalte Curti de Casatie si Justitie.
Sustine recurentul ca dispozitiile art. 59 alin.1 si 3 din Legea nr. 95/2006 definesc o noua specializare in medicina romaneasca, o subclasa de medici aservita intereselor de monopol Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, ca veniturile cabinetelor medicilor de familie fiind realizate doar din contractele cu autoritatile statului, ca medicul de familie nu poate presta servicii medicale altor pacienti decat celor din lista proprie inregistrata la casa de asigurari.
Ca, prin acest mecanism este obligat sa presteze servicii medicale intr-un regim de munca semifortat, printr-un contract impus de casa de asigurari, fiindu-i astfel limitate, pe cale administrativa, suplimentarea veniturilor, ceea ce ar fi interzis intr-o societate democratica.
Afirma recurentul ca prin admiterea exceptiei de neconstitutionalitate isi recapata dreptul de cetatean conferit de Constitutie si, astfel rezulta legatura cu cauza supusa judecatii.
Referitor la art.226 din Legea nr.95/2006 legatura cu cauza este si mai evidenta, ca prin Ordinele 93/2008; 193/2013 si 194/2013 invocate in solutionarea fondului cauzei, ii sunt prejudiciate interesele sale privind sporul pentru activitatea in mediu rural, avand in vedere pozitia de monopol a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, ca aceste sporuri sunt insuficient reglementate si sunt stabilite doar pentru a-i face dependenti pe medicii de familie, fata de primari, de functionarii Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, de casele din judet si nu se cunoaste exact criteriile in temeiul carora se calculeaza sporul.
Sustine recurentul ca existenta Casei Nationale de Asigurari de Sanatate este cheia solutionarii dosarului ceea ce impune un control al constitutionalitatii infiintarii si functionarii acesteia.
De asemenea afirma ca existenta Casei Nationale de Asigurari de Sanatate este specifica sistemelor totalitare, ca aceasta beneficiaza de puteri excesive, ca impunerea cardului national de sanatate este un alt aspect al politicii de monopol al casei si vulnerabilizeaza securitatea nationala. Recurentul face o analiza si a continutului Dosarului Electronic de Sanatate, continut care poate fi o potentiala vulnerabilitate si face comparatie cu Germania care a refuzat implementarea unui astfel de sistem.
Prin intampinare intimata Casa de Asigurari de Sanatate Neamt solicita respingerea recursului si arata ca asiguratii pot sa isi aleaga sau sa-si schimbe medicul de familie, ca acest drept trebuie respectat de medicul de familie, ca aceasta specializare este prevazuta de art.60 din Legea nr. 95/2006, ca medicii de familie sunt furnizori de servicii medicale pentru persoanele inscrise pe lista.
Cu privire la sporul primit, acesta se acorda potrivit criteriilor de incadrare a cabinetelor medicale, ca, legea ii permite recurentului sa obtina venituri si din alte activitati decat cele cu care are incheiat contract cu Casa de asigurari.
Referitor la specializarea medicilor, intimata arata ca recurentul este medic de medicina primara pentru ca nu a efectuat studii de rezidentiat care sa ii permita profesarea in alte domenii.
Cu privire la organizarea Casei de Asigurari aceasta se realizeaza in temeiul Legii nr. 95/2006 si obiectul de activitate al acesteia este asigurarea functionarii sistemului de asigurari de sanatate.
Intimata face o analiza a dispozitiilor legale care reglementeaza cardul de sanatate si a posibilitatii obtinerii serviciilor medicale pentru asiguratii care nu au un astfel de card.
Prin decizia 1352/07 Iulie 2015, s-a respins ca nefondat recursul, instanta de recurs retinand urmatoarele:
Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea 47/1992, Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia, iar potrivit alin. 5 teza I, daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o incheiere motivata cererea de sesizare a Curtii Constitutionale.
Din situatia de fapt retinuta de instanta de fond rezulta ca recurentul, Cabinet de medicina de familie, are incheiat, cu intimata, contractul 2091/08.11.2013 de acordare a asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, reclamantul fiind furnizor de servicii medicale, iar prin actul aditional nr. 2 la acest contract, a carui anulare partiala o solicita, au fost stabilite cuantumul sporurilor pe care intimata urmeaza sa le achite in viitor, conform cu hotararea 4/30.10.2013 emisa de Comisia Paritara Pentapartita Neamt.
Asadar litigiul se poarta cu privire la sporurile la care recurentul considera ca are dreptul in calitatea sa de parte a contractului 2091/2013, respectiv cuantumul sporurilor aferente sediului central si pentru punctele de lucru.
Potrivit art. 292 lit. b si c din Legea 95/2006, casele de asigurari au obligatia sa deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate si prestate asiguratilor, la termenele prevazute in contractul-cadru, in caz contrar urmand sa suporte penalitatile prevazute in contract, precum si sa acorde furnizorilor de servicii medicale sume care sa tina seama si de conditiile de desfasurare a activitatii in zone izolate, in conditii grele si foarte
grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislatiei.
De asemenea, potrivit art. 80 lit. a din aceeasi lege, cabinetul de medicina de familie poate realiza venituri din contracte incheiate cu casele de asigurari de sanatate din cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, in conditiile Contractului-cadru.
Asadar, drepturile pretinse de recurent prin cererea de chemare in judecata se intemeiaza pe raporturile contractuale incheiate cu intimata Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, solutionarea unui astfel de litigiu urmand a avea in vedere dispozitiile legale si contractuale care reglementeaza activitatea contractata de recurent in cadrul sistemului de asigurari de sanatate.
Recurentul a invocat, in fata instantei de fond, exceptia de neconstitutionalitate a art. 59 alin. 1 si 3 si a art. 266 din Legea 95/2006 sustinand ca art. 59 alin. 1 si 3 incalca dispozitiile art. 23 alin. 1 si 26 alin. 1 din Constitutia Romaniei, iar art. 266 din Legea 95/2006 fiind contrar art. 135 din Constitutie, prima instanta stabilind faptul ca dispozitiile legale invocate nu au legatura cu solutionarea cauzei.
Or, asa cu a retinut si prima instanta, dispozitiile art. 59 alin. 1 si 3 din Legea 95/2006 reglementeaza domeniului asistentei medicale primare, asigurata prin serviciile de specialitate medicina de familie si, chiar daca constituie temeiul relatiilor contractuale dintre medicul de familie si casa de asigurari de sanatate, cat timp reclamantul si-a intemeiat pretentiile pe chiar drepturile sale care rezulta din contract si atat timp cat nu se pune in discutie valabilitatea si legalitatea contractului 2091/2013, ci doar interpretarea si aplicarea lui, dispozitiile art. 59 alin. 1 si 3, contestate de reclamant sub aspectul constitutionalitatii lor, nu au legatura cu litigiul dedus judecatii.
In ceea ce priveste neconstitutionalitatea art. 266 din Legea 95/2006, aceasta dispozitie legala defineste CNAS, aceasta fiind, in sensul legii, institutie publica, autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, este organ de specialitate al administratiei publice centrale, care administreaza si gestioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate.
Reclamantul nu a contestat, prin cererea de chemare in judecata, organizarea sistemului de asigurari de sanatate si modul in care acesta este administrat si gestionat de CNAS, ci doar modul in care Casa de Asigurari de Sanatate Neamt executa contractul de prestari servicii medicale in care recurentul este parte, recurentul asumandu-si drepturi care decurg din interpretarea dispozitiilor legale care sunt aplicabile relatiilor contractuale pe care isi intemeiaza cererea.
Asa fiind, nici dispozitiile art. 266 din Legea 95/2006 nu au legatura cu solutionarea litigiului dedus judecatii de reclamant prin cererea de chemare in judecata.
In ceea ce priveste critica referitoare la retinerea de catre prima instanta a legaturii indisolubile dintre cauza si dispozitiile legale cu privire la care s-a invocat exceptia de neconstitutionalitate, aceasta are un caracter formal, legatura impusa de lege si analizata de instanta, are in vedere ca obiectul litigiului, respectiv cuantumul sporurilor pe care le pretinde recurentul, ar fi fost limitate de dispozitiile legale pe care le considera neconstitutionale, or dispozitiile art. 59 alin. 1 si 3 si art. 266 din Legea 95/2006 nu au ca obiect de reglementare sporurile pe care le pretinde recurentul in temeiul contractului incheiat cu casa judeteana.