Efectuarea lichidării

 

 Art. 154

(1)
Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidatorul judiciar sub controlul judecătorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul judiciar va face toate demersurile de expunere pe piaţă, într-o formă adecvată, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.

(2)
Lichidarea va începe îndată după finalizarea de către lichidatorul judiciar a inventarierii şi depunerea raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vândute în bloc sau individual. Orice vânzare în bloc a bunurilor, ca subansamblu funcţional, indiferent dacă se face în reorganizare sau în faliment, poate fi considerată transfer de active, dacă îndeplineşte dispoziţiile art. 128 alin. (7) din Legea nr. 571/2003. Tipul de vânzare a bunurilor, respectiv licitaţie publică, negociere directă sau o combinaţie a celor două şi regulamentul de vânzare corespunzător modalităţii de vânzare pentru care se optează sunt aprobate de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului judiciar. În cazul licitaţiei publice, publicitatea se va face şi prin afişare pe site-ul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România. În vederea evaluării bunurilor din averea debitorului, cu acordul comitetului creditorilor, lichidatorul judiciar poate să angajeze, în numele debitorului, un evaluator şi să îi stabilească onorariul. Evaluatorii trebuie să fie membri ai Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România, iar evaluarea trebuie efectuată în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare.

(3)
Bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atât în bloc, cât şi individual. Evaluarea în bloc are în vedere fie evaluarea totalităţii bunurilor din averea debitorului, fie evaluarea subansamblurilor funcţionale.

 

Comentariu

 

Dispozițiile art. 154 dau eficiență principiilor enunțate în partea de început a legii, la art. 4, în special al maximizării averii debitoarei printr-o procedură eficientă, prin utilizarea unor mecanisme adecvate de comunicare, într-un termen rezonabil, cu un minim de costuri, prin intermediul lichidatorului judiciar, aflat sub controlul judecătorului-sindic. Lichidatorul judiciar decide cea mai adecvată formă de expunere a activelor pe piață și face demersurile de expunere, în vedere acoperirii masei credale prin lichidarea integrală a acestora.

^[164]

În baza raportului de evaluare, lichidatorul judiciar va determina care este cea mai bună metodă de valorificare, fie în bloc, fie individual, fie o combinație, prin licitație publică, negociere directă sau prin combinație. Propunerea lichidatorului va fi înaintată spre aprobare adunării creditorilor sub forma regulamentului de vânzare. Adunarea creditorilor poate fie să adopte regulamentul în forma propusă de lichidator, fie să propună amendamente, completări, modificări ale acestuia. În acest caz, regulamentul urmează a fi adaptat de către lichidatorul judiciar conform cerințelor creditorilor. În cazul în care nu se reușește votarea unui regulament, legiuitorul a prevăzut un remediu la art. 156 alin. (2), teza a II-a, respectiv trecerea la organizarea de licitații publice conform prevederilor Codului de procedură civilă.

Aceeași soluție a fost adoptată și pentru imposibilitatea de vânzare a activelor într-un termen rezonabil, în baza unui regulament aprobat. În cazul vânzării la licitație, metoda de vânzare este compatibilă cu prezentarea bunului în caietul de sarcini și elaborarea regulamentului cuprinzând instrucțiunile de desfășurare a licitației.

Noțiunea de “subansamblu funcțional” este definită la art. 5 pct. 65 și este adaptată realităților din practică, prin excluderea condiției existenței unui acces la drumul public și la folosirea utilităților (astfel cum se prevedea în reglementarea anterioară). Așadar, sunt permise diverse combinații de active în diverse forme de subansambluri funcționale, în funcție de natura, destinația și atractivitatea acestora.

 

Jurisprudență

 

Odată aprobat în adunarea creditorilor, regulamentul devine, pentru procedura de insolvență a acelui debitor, o regulă de procedură cu putere obligatorie, reprezentând și pentru ofertanți - ca participanți incidentali la procedură - o obligație de conformare la niște reguli agreate de creditori. În consecință, Regulamentul cuprinzând instrucțiunile de desfășurare a licitației reprezintă reguli convenționale obligatorii în cadrul procedurii, și care nu au caracter de recomandare.
(Curtea de Apel București, Secția a VI-a Comercială, Decizia nr. 273/15.02.2011)

 

Art. 155

Raportul de evaluare va fi depus la dosarul cauzei, iar un anunţ cu privire la depunerea acestuia şi un extras cuprinzând o sinteză a sa se vor publica în BPI. Creditorii vor putea consulta raportul de evaluare în locaţia indicată prin anunţ de către lichidatorul judiciar.

 

Comentariu

 

Prin raportate la prevederile art. 63 alin. (1), care fac trimitere la art. 62, raportul de evaluare poate fi contestat în conformitate cu procedura prevăzută la art. 62, în termenul de 5 zile de la publicarea în BPI, de către lichidatorul judiciar, a unui anunț cu privire la depunerea acestuia şi a unui extras cuprinzând o sinteză a raportului.  

În cazul în care se formulează obiecțiuni la raportul de expertiză, lichidatorul judiciar nu mai poate convoca adunarea creditorilor în vedere aprobării tipului de vânzare, conform art. 156 alin. (1), întrucât este necesară soluționarea în prealabil a acestor obiecțiuni. În acest caz, termenul de 15 zile pentru convocarea adunării creditorilor, conform art. 156 alin. (1), ar trebui să curgă de la data publicării hotărârii de soluționare a obiecțiunilor în BPI.

 

Art. 156

(1)
Lichidatorul judiciar va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 15 zile de la data depunerii raportului de evaluare la dosarul cauzei, în vederea stabilirii tipului de vânzare.

(2)
În cazul vânzării bunurilor prin licitaţie publică, aceasta se va putea efectua şi potrivit Codului de procedură civilă. În cazul în care adunarea creditorilor nu aprobă un regulament de vânzare, potrivit art. 154 alin. (2), sau în ipoteza în care, deşi a fost aprobat un regulament de vânzare, bunurile nu au fost valorificate într-un termen rezonabil, la cererea lichidatorului judiciar, aprobată de judecătorul-sindic, vânzarea bunurilor se va efectua prin licitaţie publică, potrivit Codului de procedură civilă.

(3)
În cazul vânzării prin negociere directă, lichidatorul judiciar va supune aprobării adunării creditorilor şi regulamentul de vânzare.

(4)
Vânzarea activelor se va face după efectuarea publicaţiilor de vânzare de către administratorul judiciar/lichidator, într-un ziar de largă circulaţie. Persoanele interesate vor putea inspecta bunurile supuse vânzării după efectuarea publicaţiilor de vânzare.

 

Comentariu

 

Tipul de vânzare va fi aprobat de adunarea creditorilor, eliminându-se, astfel, etapa consultării comitetului creditorilor, prevăzută în reglementarea anterioară.
 

Sub imperiul Legii nr.85/2006, vânzarea bunurilor prin licitație publică, potrivit Codului de procedură civilă, a suscitat dezbateri, în raport de dispozițiile normei de trimitere conținută de art. 149 - preluat de Legea nr. 85/2015 în cadrul art. 342 alin. (1). Tocmai de aceea, noile dispoziții ale art. 156 alin. (2) permit o astfel de vânzare, în două situații punctuale: (i) adunarea creditorilor nu aprobă un regulament de vânzare sau (ii) regulamentul de vânzare, astfel aprobat, nu a condus la valorificare într-un termen rezonabil.

În cazul adjudecării unui bun în contul creanței de către un creditor, acesta va avea obligația de a achita toate sumele ce ar fi fost datorate dacă bunul ar fi fost valorificat către un terț, conform art. 159 și/sau 161, în temeiul dispozițiilor exprese ale art. 175 alin. (3).

 

Jurisprudență

 

Această contestaţie trebuie să fie respinsă de judecătorul-sindic întrucât nu erau aplicabile prevederile art. 504 C.pr.civ. privind repetarea publicaţiei, datorită incompatibilităţii lor cu principiul celerităţii prevăzut de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 64/1995, conform normei de principiu din art. 128 al aceleiaşi legi.
(Curtea de Apel Cluj, Secţia comercială şi de contencios administrativ, decizia nr. 509 din 25 martie 2003)

 

Art. 157

Valorile mobiliare vor fi vândute în condiţiile Legii nr.
297/2004
, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 158

(1)
Lichidatorul judiciar va încheia contracte de vânzare; sumele realizate din vânzări vor fi depuse în contul prevăzut la art. 39 alin. (2).

(2)
Dacă vânzarea activelor se va face prin licitaţie publică, procesul-verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate. Când legea impune pentru transferul dreptului de proprietate forma autentică, contractele vor fi perfectate de notarul public pe baza procesului-verbal de licitaţie.

 

Comentariu

 

Potrivit dispozițiilor art. 158 alin.(2), în cazul în care vânzarea se face prin licitație publică, titlul de proprietate este reprezentat de procesul verbal de adjudecare.

Din aceleași dispoziții reiese că în cazul în care pentru transferul dreptului de proprietate, legea nu impune forma autentică, nu se mai impune încheierea separată a unui contract de vânzare. Când legea impune pentru transferul dreptului de proprietate forma autentică, contractele vor fi perfectate de notarul public pe baza procesului-verbal de licitație

^[165]

.

Dacă procedura de vânzare este cea prin negociere, atunci titlul de proprietate va fi contractul de vânzare încheiat fie sub semnătură privată, fie în formă autentică, conform dispozițiilor legale incidente, întrucât legea dă valoare de titlu de proprietate doar procesului verbal de licitație.

Referitor la costurile de vânzare, în raport de principiul maximizării averii debitoarei, acestea rămân în sarcina cumpărătorului.

Actul de înstrăinare semnat de lichidatorul judiciar este actul în temeiul căruia se operează radierea de la Cartea Funciară a oricăror sarcini și intedicții, conform art. 91 alin. (2) și prin excepție de la prevederile art. 885 alin. (2) din Codul civil.