Creditor garantat, Contestatie plan de distribuire

Art. 121 alin. 2 stabileste regula conform caruia partea din creanta garantata ce nu este acoperita din vanzarea bunurilor supuse garantiei se converteste in creanta chirografara, cu drepturile conferite de aceasta noua calitate. Aceasta regula se mentine si in situatia reglementata de art. 121 alin. 3, care este subsecvent art.121 alin. 2 si nu deroga de la acesta, respectiv in cazul in care se fac distribuiri de sume obtinute in cadrul procedurii inainte de vanzarea bunurilor care au fost constituite ca garantii in favoarea unui anumit creditor, acesta din urma poate participa la distribuire, dar in calitate de creditor chirografar. Aceasta concluzie logica rezulta din interpretarea sistematica a dispozitiilor legale, care impun un regim juridic unitar pentru creantele garantate, independent de momentul vanzarii bunurilor asupra carora au fost instituite garantiile (adica anterior sau ulterior distribuirii de sume provenite din vanzarea altor bunuri). In cazul participarii la acest gen de distributii, sumele primite de creditorul garantat vor fi luate in calcul in momentul vanzarii bunurilor care s-au constituit ca garantie a creantei sale. Suma primita la distribuirea precedenta este considerata doar ca un avans asupra platii cuvenite creditorului din pretul bunului constituit ca garantie a creantei sale si numai pentru motivul ca acest bun s-a vandut abia ulterior celeilalte distribuiri.

Prin sentinta nr. 1176 din 30.09.2014 pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia a II-a Civila in dosarul nr. 2987/95/2010/A1.10, s-a respins contestatia formulata de creditoarea BCC SA prin Sucursala Tg-Jiu, impotriva planului de distribuire a sumelor nr. 5 din 15.07.2014, in contradictoriu cu intimatul CC IPURL lichidator judiciar al debitoarei SC TS SA.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca prin raportul asupra fondurilor rectificat, lichidatorul judiciar a aratat ca, in cadrul procedurii, au fost valorificate o parte din bunurile debitoarei fiind incasata suma de 1.139.427,88 lei din care s-au efectuat plati in valoare de 867.765,57 lei, in contul bancar de lichidare deschis la BT SA Sucursala Tg-Jiu aflandu-se la

2014. un disponibil de 1.111.150,26 lei.

Prin raportul de activitate s-a aratat ca in conformitate cu aprobarea adunarii creditorilor a continuat organizarea de licitatii pentru vanzarea bunurilor din averea debitoarei, a bunurilor imobile situate in loc. Balesti si bunurilor mobile.

Bunurile mobile, ambarcatiune agrement cu motor tip Alpha Super au fost oferite periodic la licitatie saptamanala, la cel mai bun pret oferit, in cele doua etape aprobate insa, pana in prezent nu s-a prezentat nici un cumparator iar autoturismul Daewoo Matiz a fost adjudecat la licitatia din

2014. de catre UC, fiind platit pretul integral de 2678,40 lei inclusiv TVA.

Pentru bunul Mercedes Benz CLS500 oferit la licitatie la pretul de 8500 Euro exclusiv TVA, nu s-a prezentat nici un cumparator, continuandu-se organizarea de licitatii si pentru celelalte bunuri mobile din averea debitoarei, fiind primita o oferta de pret de 8000 Euro inclusiv TVA, oferta ce va fi discutata in adunarea creditorilor.

Au fost continuate licitatiile pentru celelalte bunuri mobile din averea debitoarei, la cel mai bun pret oferit, in doua etape, au fost continuate demersurile legale pentru recuperarea creantelor din averea debitorului conform anexei 6 la raport in care este prezentata situatia detaliata a stadiului dosarelor.

Contestatoarea BCC SA a formulat contestatie la data de 29.07.2014 impotriva planului de distribuire a sumelor nr. 5, anexat raportului asupra fondurilor nr. 2707 depus de lichidatorul judiciar la 15.07.2014, aratand ca in mod nelegal nu a fost trecuta cu nicio suma in acest plan de distribuire.

Raportul asupra vanzarii nr.2707 din 14.07.2014 si planul de distribuire nr. 5 au fost publicate in BPI nr. 13293/15.07.2014 dar acestea au fost rectificate prin raportul si planul nr.3284/4.09.2014, depuse la dosar la 5.09.2014, intrucat executorul judecatoresc nu a virat in contul debitoarei intreaga suma de 1.520.112,39 lei, propusa prin raportul initial a fi distribuita creditorilor, suma ce provenea din executarea silita a unei sentinte impotriva debitorului CLP.

Sumele virate de executorul judecatoresc au fost de 720.000 lei si 78.000 lei, astfel ca lichidatorul judiciar s-a vazut nevoit sa rectifice si planul de distribuire, in care a fost distribuita suma de 798.000 lei ce a fost efectiv incasata, raportul si planul rectificate fiind publicate in BPI nr. 15701/5.09.2014.

In raportul nr.3284/4.09.2014, depus la dosar la data de 5.09.2014, lichidatorul judiciar a aratat ca pana la data de 2.09.2014, a fost obtinuta din lichidare suma de 1.139.427,88 lei, cu TVA, fara TVA, suma de 1.132.606,31 lei, fiind prezentata in amanunt situatia bunurilor vandute si a creantelor incasate, a cheltuielilor efectuate, a sumelor distribuite anterior.

1. In planul de distribuire rectificat se mentioneaza ca suma disponibila pentru distributie este de 1.111.284, 05 lei, din care, se atribuie conform art. 123 pct. 1, suma de 141.409,85 lei, respectiv pentru onorariu lichidator 140.443,18 lei si taxe locale 966, 67 lei.
2. Pentru fondul de lichidare s-a distribuit suma de 18.036,13 lei, respectiv cei 2%.
3. Pentru rezerva, a fost constituita suma de 50.000 lei.
4. Apoi, pentru creditori, suma distribuita celor cu creante garantate, a fost de 8431,73 lei, conform art.121, distribuita creditorului AJFP Gorj, cheltuielile legate direct de vanzarea autoturismului Mercedes sunt de 2248,27 lei.
5. Prin acest plan, suma distribuita creditorilor cu creante prioritare a fost de 749.036,29 lei, conform art.123 pct.3.
6. Pentru creditorii care detin creante bugetare, s-a distribuit suma de 144.370,05 lei, conform art. 123, pct.4.

Acest nou plan de distribuire rectificat a prevazut sume pentru creante de rang superior celor detinute de contestatoare, adica creante prevazute de art. 123 pct. 1, 3, 4, din Legea 85/2006.

La distribuirea sumelor obtinute in urma lichidarii bunurilor si incasarii creantelor debitorului, lichidatorul judiciar trebuie sa aiba in vedere atat dispozitiile art. 121, cat si dispozitiile art. 123 din Legea nr. 85/2006, in speta, lichidatorul judiciar a respectat aceste dispozitii legale.

Astfel, potrivit art. 121 alin. 1 si 2, „ (1) Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine:

1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24;

1

¹

. creantele creditorilor garantati nascute in timpul procedurii de insolventa dupa confirmarea planului de reorganizare, ca parte componenta a acestui plan. Aceste creante cuprind capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel;

2. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile, pentru creantele nascute inainte de deschiderea procedurii.

Acest articol reglementeaza ordinea distribuirii sumelor obtinute din lichidarea unui bun afectat de garantii mobiliare sau imobiliare.

(2) In cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata in intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta in plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, in contul averii debitorului”.

Ordinea generala de distribuire este prevazuta de art.123, conform caruia, „Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare;

5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.”

Din cuprinsul acestui articol rezulta ca inaintea creantelor ce reprezinta credite bancare se achita cheltuielile de procedura, creantele salariale, creantele nascute dupa deschiderea procedurii, creantele rezultand din obligatii de intretinere si abia apoi, la pct. 7, cele rezultand din credite bancare.

Dispozitiile art.121 alin.3 potrivit carora, „un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii.”, se aplica coroborate cu art. 123 si nu independent de acesta, sau cu incalcarea lui.

Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la aceste distribuiri dar, cu respectarea regimului juridic al creantei pe care o detine fata de averea debitorului, cu respectarea rangului tuturor creantelor superioare detinute de alti creditori.

Impotriva sentintei a declarat recurs creditoarea BCC SA prin SUCURSALA TG.JIU, solicitand admiterea recursului si pe cale de consecinta, modificarea sentintei, in sensul refacerii „Planului de distribuire” nr.5 publicat in BPI nr.13293/15.07.2014, in conformitate cu prevederile art.121 alin.1 si 3 din Legea nr.85/2006 si distribuirea catre BCC SA a sumelor cuvenite, prin raportare la ponderea creantei detinute de institutie, iar in subsidiar, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.

In motivare, a aratat ca dispozitiile art.121 alin.3 din Legea insolventei trebuie aplicate independent, si nu coroborate cu art.123, cum a retinut prima instanta. Considera ca textul art.121 se coroboreaza cu dispozitiile art.123 doar in cazul expres prevazut de art.121 alin.2, doar atunci cand, ulterior valorificarii tuturor bunurilor asupra carora sunt constituite gajuri, ipoteci, creditorii garantati nu sunt pe deplin indestulati.

Aceasta imprejurare rezulta chiar din formularea textului de lege ”sumele realizate din vanzarea acestor bunuri”si denota faptul ca textul se aplica ulterior vanzarii integrale a bunurilor grevate de garantii, in continuare, textul de lege precizand ca doar ulterior vanzarii bunurilor, creditorii garantati vor avea creante chirografare „care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art.123”.

Mai arata ca in cazul in care mai sunt de valorificat bunuri grevate de sarcini, dispozitiile art.121 alin.2 nu sunt incidente si, prin urmare, nu este incidenta nici coroborarea dispozitiilor art.121 cu cele ale art.123, asa cum este prevazut in textul alin.2.

In opinia recurentei, ideea independentei art.121, alin.3 rezulta si din textul : „Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale”. Interpretand aceste norme, rezulta ca, daca la data intocmirii planului de distribuire, mai sunt de valorificat bunuri grevate de sarcini, devin aplicabile dispozitiile alin.3, iar nu ale alin.2.

Recurenta sustine ca textul alin.2 face trimitere expresa la art.123, in timp ce in textul alin.3 nu este inserata o asemenea mentiune, ceea ce justifica aplicabilitatea art.121 alin.3, independent de art.123 din Legea nr.85/2006.

Avand in vedere faptul ca in patrimoniul societatii debitoare mai sunt de valorificat o serie de bunuri afectate de sarcini constituite in favoarea institutiei, recurenta apreciaza ca in cauza sunt incidente dispozitiile art.121 alin.3 din legea insolventei, dispozitii care prevad faptul ca „un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de sume facute inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui”, independent de aplicarea textului art.123 din Legea nr.85/2006. In patrimoniul debitoarei mai sunt de valorificat, dintre garantiile constituite in favoarea Bancii : autoturism Mercedes Benz si terenuri arabile in suprafata de 591,38 mp, 8547,41 mp, 480 mp, 4.320 mp, 720 mp si 6.300 mp.

In concluzie, recurenta apreciaza ca actiunea sa este admisibila, astfel ca se impune refacerea planului de distribuire nr.5.

In drept, si-a intemeiat recursul pe dispozitiile art.121,122 si 127 din Legea nr.85/2006, art.304 alin.9 din Cod procedura civila.

Intimatul CC IPURL pentru debitoarea SC TS SA a solicitat respingerea recursului ca nefondat, aratand ca recurenta interpreteaza eronat prevederile alin.2 al art.121, sustinand ca aceste prevederi s-ar aplica doar atunci cand ulterior valorificarii tuturor bunurilor in garantie nu ar fi pe deplin indestulate creantele garantate, si nu pentru distributiile de sume efectuate anterior vanzarii bunurilor in garantie.

Potrivit naturii sale, creanta detinuta de creditor este o creanta chirografara prevazuta de art.123 pct.7 din Legea nr.85/2006: „creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii”.

Art.121 alin.2 si 3 din Legea nr.85/2006, prevede ca un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de sume facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui, dar tinand cont de natura creantei pe care o detine, in speta de fata creanta chirografara prevazuta de art.123, pct.7 din lege.

A nu tine cont de natura creantei detinuta de recurenta contestatoare, ar insemna ca inainte de vanzarea bunului supus garantiei, creditoarea BCC SA ar trebui sa participe la orice distributie si sa intre in concurs cu creditorii detinand creante de orice natura.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 115-118 Cod procedura civila, art. 121, art.123 din Legea nr. 85/2006.

Recursul a fost apreciat ca nefondat pentru urmatoarele considerente:

Recurenta isi intemeiaza criticile privind hotararea instantei de fond pe dispozitiile art. 304 pct.9 Cod procedura civila conform caruia „modificarea sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate: 9. cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii”, sustinand in esenta ca dispozitiile art.121 alin.3 din Legea insolventei trebuie aplicate independent, si nu coroborate cu cele ale art.123, cum a retinut prima instanta, adica textul se aplica ulterior vanzarii integrale a bunurilor grevate de garantii, moment din care creditorii garantati vor avea creante chirografare „care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art.123”. In cazul in care mai sunt de valorificat bunuri grevate de sarcini, dispozitiile art. 121 alin 2 nu sunt incidente si prin urmare nu este incidenta nici coroborarea dispozitiilor art. 121 cu cele ale art. 123.

Curtea a retinut criticile ca neintemeiate.

O hotarare este lipsita de temei legal atunci cand, din modul cum este redactata, nu se poate determina daca legea a fost sau nu corect aplicata, lipsa de temei legal netrebuind a fi insa confundata cu violarea legii sau nemotivarea. Lipsa de baza legala a hotararii inseamna absenta unei norme juridice care sa poata constitui premisa majora a silogismului judiciar fata de solutia data. Cu alte cuvinte, pentru ca aceasta sustinere sa fie intemeiata trebuie a se constata, pe de o parte, ca hotararea nu este motivata in drept (daca ea este motivata, dar gresit, atunci viciul consta in violarea legii, cu nuantele ei - gresita interpretare sau aplicare a legii), iar pe de alta parte, ca nu exista in legislatia in vigoare o norma juridica aplicabila ca premisa majora pentru concluzia la care s-a ajuns in cauza.

In cauza prima instanta a motivat in drept hotararea pronuntata, respectiv a indicat normele juridice in baza carora si-a fundamentat silogismul judiciar prin care a justificat solutia pronuntata, astfel ca hotararea nu este lipsita de temei legal.

In ceea ce priveste incalcarea sau aplicarea gresita a legii, adica nesocotirea de regula a unei norme de drept substantial ori interpretarea eronata a normei juridice aplicabile, pot exista doua ipoteze: a) Pentru a fi in prezenta primei ipoteze trebuie intrunite cumulativ urmatoarele conditii: legea pretins incalcata sa existe si sa fie in vigoare la momentul judecatii; sa existe o contradictie intre considerentele si dispozitivul hotararii; viciul sa se afle in dispozitivul hotararii, care contravine exigentelor legii stabilite corect in considerente. In cauza nu sunt intrunite aceste conditii, adica dispozitivul hotararii nu contravine exigentelor legii stabilite corect in considerente. b) Pentru a fi in prezenta celei de-a doua ipoteze, trebuie ca instanta, recurgand la textele de lege aplicabile litigiului, sa le fi dat o gresita interpretare sau faptele retinute sa fi fost gresit calificate, in raport cu exigentele textelor de lege.

In cauza Curtea a constatat ca, in mod corect judecatorul sindic a facut aplicarea dispozitiilor art. 121 coroborat cu cele ale 123 din Legea nr. 85/2006 M. Astfel, asa cum a retinut si prima instanta, in temeiul dispozitiilor art. 122 din Legea nr. 85/2006 M, prin Planul de distribuire nr. 5/15.07.2014 rectificat in 05.09.2014 lichidatorul judiciar a facut o distribuire partiala a sumelor obtinute din lichidare, cu luarea in considerare a ordinii legale de distribuire prevazuta de art. 123 din Legea nr. 85/2006 M.

Articolul 121 din Legea nr. 85/2006 M reglementeaza modul de distribuire a sumelor obtinute din lichidarea bunurilor mobile si imobile asupra carora creditorii au constituite gajuri, ipoteci, alte garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie. Din economia textului de lege rezulta ca creditorii cu garantii reale asupra bunurilor din averea debitorului sunt favorizati, deoarece sunt platiti cu prioritate din pretul vanzarii bunurilor constituite ca garantii reale in favoarea lor.

Astfel, conform prevederilor art. 121 pct.1, din sumele rezultate ca urmare a vanzarii bunurilor imobile ipotecate si a bunurilor constituite ca garantii reale mobiliare, vor fi acoperite, mai intai, cheltuielile aferente vanzarii acelor bunuri, inclusiv cheltuielile necesare conservarii si administrarii bunurilor si retributiile persoanelor angajate. Sumele ramase vor fi destinate stingerii creantelor cu garantii reale asupra bunurilor vandute. Mai intai se vor stinge creantele reprezentand dobanzi, majorari, penalitati si cheltuieli si apoi se vor stinge creantele reprezentand capital (art. 121 alin 1 pct.2). Rezultatul efectuarii platilor catre creditorii cu garantii reale asupra bunurilor vandute poate fi concretizat deci in trei ipoteze: a) acoperirea exacta si stingerea integrala a creantelor garantate; b) stingerea numai partiala a creantelor garantate; c) stingerea totala a creantei garantate si degajarea unui excedent de fonduri. In practica, probleme prezinta numai ultimele doua ipoteze, reglementate de dispozitiile art. 121 alin.2 din Legea nr. 85/2006 M care
stabileste regula conform careia partea din creantele cu garantii reale ramasa nestinsa din pretul vanzarii bunurilor constituite ca garantie va avea regimul juridic de creanta chirografara.
Aceasta creanta chirografara va concura cu celelalte creante chirografare, potrivit naturii sale si conform dispozitiilor art. 123 si va fi supusa dispozitiilor art. 41 in sensul ca nu va mai produce dobanzi sau alte majorari. Daca se sting integral creantele cu garantii reale asupra bunurilor vandute si rezulta o diferenta in plus, fondurile excedentare vor fi consemnate de lichidator in contul prevazut la art. 4 alin 2 din Legea nr. 85/2006 M.

Prin urmare, art. 121 alin. 2 stabileste regula conform caruia partea din creanta garantata ce nu este acoperita din vanzarea bunurilor supuse garantiei se converteste in creanta chirografara, cu drepturile conferite de aceasta noua calitate. Aceasta regula se mentine si in situatia reglementata de art. 121 alin 3, care este subsecvent art.121 alin 2 si nu deroga de la acesta, respectiv in cazul in care se fac distribuiri de sume obtinute in cadrul procedurii inainte de vanzarea bunurilor care au fost constituite ca garantii in favoarea unui anumit creditor, acesta din urma putand participa la distribuire dar in calitate de creditor chirografar. Aceasta concluzie logica rezulta din interpretarea sistematica a dispozitiilor legale sus citate, care impun un regim juridic unitar pentru creantele garantate, independent de momentul vanzarii bunurilor asupra carora au fost instituite garantiile (adica anterior sau ulterior distribuirii de sume provenite din vanzarea altor bunuri). In cazul participarii la acest gen de distributii, sumele primite de creditorul garantat vor fi luate in calcul in momentul vanzarii bunurilor care s-au constituit ca garantie a creantei sale. Conform dispozitiilor art. 121 alin 3 fraza finala, acest creditor nu va putea primi, in total, tinand seama si de ceea ce a primit anterior, mai mult decat pretul obtinut din vanzarea bunului constituit ca garantie a creantei sale. Asadar suma primita la distribuirea precedenta este considerata doar ca un avans asupra platii cuvenite creditorului din pretul bunului constituit ca garantie a creantei sale si numai pentru motivul ca acest bun s-a vandut abia ulterior celeilalte distribuiri.

In cauza, sumele distribuite prin Planul de distribuire nr. 5/15.07.2014 rectificat in

2014. au provenit din valorificarea unor bunuri si drepturi asupra carora recurenta nu avea instituita vreo garantie, anterior valorificarii bunurilor garantate in favoarea acesteia (autoturism Mercedes Benz si terenuri arabile in suprafata de 591,38 mp, 8547,41 mp, 480 mp, 4.320 mp, 720 mp si 6.300 mp), astfel ca in mod corect lichidatorul judiciar a facut o distribuire partiala a sumelor obtinute din lichidare, cu luarea in considerare a ordinii legale de distribuire prevazuta de art.123 din Legea nr. 85/2006 M si a dispozitiilor art. 125 alin 1 din Legea nr. 85/2006 M.

In raport de cele de mai sus Curtea a constatat ca motivele invocate de recurenta privind aplicarea gresita a legii de catre prima instanta sunt neintemeiate, sentinta nr. 1176/30.09.2014 fiind temeinica si legala, astfel ca in temeiul dispozitiilor art. 312 alin 1 Cod procedura civila recursul acesteia a fost respins ca nefondat.
(Decizia nr. 4/14 ianuarie 2015- Sectia a II-a civila, rezumat judecator Popescu Constantin)