Contract de achizitii publice, Exceptia prescriptiei dreptului la actiune, angajamentul de plata

Raportul obligational dintre parti, in baza caruia creditoarea poate pretinde plata de penalitati si poate apela la forta coercitiva a statului prin formularea de actiuni in justitie in acest sens, este exclusiv contractul incheiat cu autoritatea publica. Angajamentul de plata nu este titlu executoriu si nu poate produce efecte juridice decat sub aspectul intreruperii dreptului de prescriptie si nu sub aspectul momentului de la care se calculeaza termenul de prescriptie.

Temei de drept: Legea nr. 71/2011, Decretul nr. 167/1958

Curtea de Apel Iasi, Sectia de contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 64/30

ianuarie 2017

Prin sentinta nr.204/CA/11.03.2016 pronuntata de Tribunalul Iasi Sectia a II-a Civila- Contencios Administrativ si Fiscal in dosarul nr.XX48/99/2015 a fost respinsa cererea formulata de reclamanta SC „X.” SRL in contradictoriu cu parata Comuna Y., ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs in termen si motivat, reclamanta SC „X.”

SRL.

Prin decizia 1191/2016 Curtea de Apel Iasi a admis recursul, a casat sentinta recurata si a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Comuna Y., iar conform art. 287 indice 16 alin. 3 din OUG nr. 34/2006 a retinut cauza spre rejudecare.

In rejudecare, curtea retine ca prin cererea dedusa judecatii instantei de fond la data de 26.08.2015, reclamanta SC „X.” SRL a solicitat obligarea paratei Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna Y. la plata sumei de 60000 lei reprezentand penalitati de intarziere conform angajamentului de plata din data de 02.11.2011, aferente facturilor nr. 0003/21.10.2008 si nr. 0004/21.10.2008, emise in baza contractelor de achizitii publice nr. 4816/21.10.2008 si nr. 4817/21.10.2008.

In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca in fapt, in data de 02.11.2011, intre societatea reclamanta si parata a fost incheiat un angajament de plata prin care parata se obliga sa achite pana la data de 31.12.2012 suma de 60000 lei reprezentand penalitati de intarziere aferente facturilor 0003/21.10.2008 si 0004/21.10.2008, facturi emise in baza contractelor de achizitii publice 4816/21.10.2008 si 4817/21.10.2008. Societatea arata ca a incercat rezolvarea pe cale amiabila a litigiului cu parata insa aceasta a refuzat plata sumelor mentionate mai sus fara a avea un motiv rezonabil.

Avand in vedere ca parata nu a respectat angajamentul de plata incheiat la data de 02.11.2011, solicita obligarea acesteia la plata sumei de 60000 lei si a cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.

Prin intampinarea

formulata parata U.A.T. Comuna Y. a aratat ca prin sentinta civila nr. 2655/12.10.2011 pronuntata in dosarul nr. 4352/866/2011, instanta a admis in parte actiunea si a obligat-o la plata facturii in suma de 16.065 lei si penalitati de 16.065 lei pentru perioada de intarziere, sume ce au fost platite conform ordinelor de plata pe care le anexeaza in copie, din anul 2012.

Ca atare, considera ca in prezent nu mai are nici o obligatie fata de reclamanta raportat la cele mai sus mentionate.

In ceea ce priveste procesul-verbal de conciliere incheiat in 02.11.2012 cat si angajamentul de plata care prevedea termene pentru achitarea sumelor restante, considera ca acestea au fost achitate in interiorul acelor termene stabilite.

Raportat la data incheierii procesului-verbal de conciliere si a angajamentului de plata cu data depunerii actiunii, intelege sa invoce
exceptia prescrierii dreptului la actiune.

Deliberand potrivit art.248 c.p.c cu prioritate asupra exceptiei
prescrierii dreptului la actiune curtea o va admite avand in vedere urmatoarele:

In fapt curtea retine ca intre S.C. „X.” S.R.L., in calitate de executant, si Primaria Comunei Y., in calitate de beneficiar s-au incheiat contractele nr.4816/21.10.2008 si nr.417/21.10.2008 avand ca obiect studii de fezabilitate.

In baza acestor contracte parata in calitate de achizitor se obliga sa plateasca pretul catre prestator in termen de 15 zile de la emiterea facturii de catre acesta fiind stipulat la art.16.2 ca, "in cazul in care achizitorul nu onoreaza facturile in termen de 15 de zile de la expirarea perioadei convenite, atunci acesta are obligatia de a plati ca penalitati o suma echivalenta cu o cota procentuala din plata neefectuata de 0,5% pe zi intarziere."

Pentru plata serviciilor prestate, au fost emise facturile fiscale nr. 0003/21.10.2008 si 0004/21.10.2008 facturii ce au fost achitate cu intarziere, dupa semnarea angajamentului de plata din data de 02.11.2011.

Termenul de prescriptie pentru dreptul la actiune avand un obiect patrimonial este de 3 ani, conform art.3 alin. l teza 1 din Decretul nr. 167/1958 si curge de la data cand se naste dreptul la actiune, respectiv de la data expirarii termenului de plata, in cazul in care dreptul este cu termen suspensiv, potrivit art.7 alin.3 din acelasi act normativ.

In cauza, fata de data incheierii contractelor - 21.10.2008, sunt aplicabile, dispozitiile Decretului nr. 167/1958, fata de prevederile art. 201 din Legea nr. 71/2011, potrivit carora
"prescriptiile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a Codului civil sunt si raman supuse dispozitiilor legale care le-au instituit".

Conform prevederilor art. 1 alin. 1 si 2 si art. 7 alin. 1 si 3 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit in lege, iar odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii, prescriptia incepand sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silita.

In speta, dreptul recurentei de a pretinde penalitati de intarziere pentru sumele stabilite prin facturile fiscale s-a nascut de la data expirarii perioadei de 15 zile de la data scadentei fiecarei facturi fiscale, respectiv la data 21.11.2008. Acest termen a fost intrerupt prin semnarea angajamentului de plata din data de 02.11.2011, de la aceasta data curgand un nou termen de prescriptie de 3 ani, termen care s-a implinit la data de 02.11.2014.

In consecinta, fata de prevederile art. 7 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958, dreptul de creanta al reclamantei reprezentat de penalitatile de intarziere s-a nascut la data scadentei facturilor fiscale pentru care acestea au fost calculate, si s-a implinit la data de 02.11.2014 avand in vedere ca termenul a fost intrerupt printr-un act de recunoastere expres al debitoarei.

Drept urmare, la data introducerii actiunii, 26.08.2015 termenul de prescriptie de 3 ani pentru penalitatile de intarziere era implinit de la data de 02.11.2014.

Nu pot fi primite sustinerile intimatei in sensul ca termenul pentru penalitatile de intarziere se calculeaza de la data 31.12.2012 prevazuta in angajamentul de plata ca termen pana la care se vor plati penalitatile de intarziere. Sub acest aspect curtea retine ca angajamentul de plata nu este titlu executoriu. Astfel raportul obligational dintre parti, in baza caruia creditoarea poate pretinde plata de penalitati si poate apela la forta coercitiva a statului prin formularea de actiuni in justitie in acest sens, este exclusiv contractul nr.4816/21.10.2008, respectiv contractul nr.417/21.10.2008, angajamentul de plata neproducand efecte juridice decat sub aspectul intreruperii dreptului de prescriptie si nu sub aspectul momentului de la care se calculeaza termenul de prescriptie, termen ce se calculeaza prin raportare exclusiv la contractele mentionate.

In raport de situatia de fapt descrisa anterior si dispozitiile legale evocate, curtea admite
exceptia
prescrierii dreptului la actiune si, in consecinta, respinge ca prescrisa actiunea formulata de reclamanta SC „X.” SRL in contradictoriu cu parata unitatea administrativ- teritoriala comuna Y.