Contestatie decizie de sanctionare, Absentarea nemotivata de la activitatile didactice

 

 

Din analiza art. 164 alin. 3 din Legea nr. 1/2011 rezulta ca in limita celor 4-6 ore pe saptamana studentii doctoranzi pot desfasura activitati didactice strict in baza contractului de studii de doctorat, deci fara a incheia contract individual de munca. Totusi, aceasta nu inseamna ca studentul doctorand este cadru didactic.

De asemenea, rezulta ca cele 4-6 ore pe saptamana pot f desfasurate de studentul doctorand in baza contractului de studii de doctorat fara a fi remunerat, in timp ce pentru orele care exced acestora se prevede obligatia remunerarii, in cadrul unui raport de munca.

Nu in ultimul rand, instituirea prin lege a unei limite de 4-6 ore pe saptamana presupune evidentierea activitatii didactice prestate de studentul doctorand, pentru a exista certitudinea respectarii acestei limite. In acest scop, activitatile didactice desfasurate de studentul doctorand trebuie sa fie aprobate si mai ales cunoscute de conducerea facultatii, care are sarcina de a organiza intreaga activitate potrivit legii, inclusiv cu respectarea legislatiei muncii si a celei fiscale.

Art. 164 alin. 3 din Legea nr. 1/2011 Art. 250 Codul Muncii Art. 312 alin. 2 din Legea nr. 1/2011

1. Sentinta apelata:

Prin sentinta civila nr. 845/4.05.2015, Tribunalul Constanta, sectia I civila, a respins ca nefondata cererea formulata la 22.10.2013 de reclamanta [...] in contradictoriu cu parata Universitatea [...] din Constanta, prin care aceasta solicitase anularea deciziei de sanctionare nr. .../17.04.2014, obligarea paratei la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale, a contravalorii zilelor neremunerate cu titlu de absente nemotivate, actualizate cu indicele de inflatie si dobanda legala, precum si a cheltuielilor de judecata.

In motivarea sentintei, tribunalul a retinut urmatoarele:

Contestatoarea a fost angajata in cadrul Universitatii “[...]” Constanta din anul 1994 initial pe postul de asistent universitar, iar din anul 2009, in baza Deciziei nr. .. ./16.02.2009, a fost titularizata pe postul de sef lucrari universitar la catedra Farmacie pe disciplina Microbiologie, Virusologie, Parazitologie, Imunologie si Imunopatologie.

Indeplinirea atributiilor specifice postului ocupat presupunea, printre altele sustinerea orelor de curs la disciplina Microbiologie, virusologie, parazitologie, imunologie si imunopatologie. Fata de aceste responsabilitati stabilite prin Contractul individual de munca nr..../03.10.1994 si fisa fostului, si atribuite prin Decizia privind norma didactica si norma in regim de plata cu ora nr. .../01.10.2013, reclamanta avea obligatia indeplinirii sarcinilor de serviciu astfel stabilite. Aplicarea sanctiunii disciplinara contestate este motivata ca o consecinta a neindeplinirii acestei sarcini profesionale. Astfel ca, prin sesizarea nr. .../23.01.2014 si nr. .../28.01.2014 conducerea Universitatii [...] Constanta este incunostiintata de faptul ca activitatea didactica la laboratorul de Microbiologie, virusologie, parazitologie, imunologie si imunopatologie este sustinuta de d-na [...], persoana ce nu ar avea calitatea de cadru didactic universitar si fara contract de munca in anul universitar 2013-2014, aceasta inlocuind-o pe d-na [...] care absenta nemotivat. Comisia a demarat cercetarea in urma sesizarii studentilor din data de 16.12.2013, constatand absenta reclamantei, titular a postului in datele de 19.11.2013,3.12.2013, 10.12.2013 si 17.12.2013 si sustinerea activitatii didactice de d-na [...].

Urmare a acestei cercetari a fost convocata comisia de analiza din cadrul Universitatii “[...]” Constanta care a demarat procedura de cercetare disciplinara. In cadrul anchetei desfasurate comisia a cercetat referatele de sesizare, a procedat la audierea semnatarilor sesizarii nr. .../23.01.2014, a studiat actele in baza carora d-na dr. [...] isi desfasoara activitatea in cadrul universitatii, a audiat decanul si prodecanul Facultatii de Farmacie, precum si directorul de departament din cadrul Facultatii de Farmacie, iar la final a fost convocata si reclamanta care a recunoscut ca activitatile didactice aferente laboratorului de Microbiologie, virusologie si parazitologie din zilele de marti din lunile noiembrie-decembrie au fost sustinute de catre d-na [...]. Totodata, a recunoscut ca a primit contravaloarea pentru orele din norma de baza, respectiv din plata cu ora si a aratat ca din sumele primite pentru plata cu ora remitea o parte d-nei [...]. Fata de aceste aspect, comisia a recomandat aplicarea sanctiunii disciplinare prevazute de art. 312 alin.2 lit.a din Legea nr.1/201. Comisia de analiza a inaintat referatul sau Consiliului Facultatii de Farmacie care a hotarat sanctionarea reclamantei cu avertisment, Rectorul Universitatii [...] din Constanta emitand Decizia nr. .../17.04.2014.

Procedand la analiza legalitatii si temeiniciei actului decizional contestat, prin prisma criticilor formulate de reclamanta si raportat la disp. art. 252 din Codul muncii, care reglementeaza continutul obligatoriu al unei decizii de sanctionare, s-a constatat ca decizia nr. .../17.04.2014 indeplineste conditiile prevazute de lege.

Potrivit art. 252 alin. 2 din Codul muncii, sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.

In aparare, reclamanta a invocat lipsa descrierii faptei ce constituie abatere disciplinara. Aceasta sustinere nu poate fi primita ca motiv de nulitate absoluta, cu atat mai mult cu cat insasi

petenta recunoaste ca decizia cuprinde formularea
“
fapta salariatei consta in absentarea nem< de la activitatile didactice aferentei normei sale didactice in speta laboratorul de Micr

virusologie si parazitologie in datele de 03.12.2013, 10.12.2013 ;i 17.12.2013
”, mentiuni pe care instanta le-a considerat indestulatoare in respectarea dispozitiilor art. 252 alin. 2 lit. a)

Un alt motiv de nulitate absoluta invocat a fost nerespectarea dispozitiilor art.252 alin.2 lit. b) C.M. in sensul lipsei mentiunii privind prevederile legale ce au fost incalcate de salariat. Analizand cuprinsul deciziei contestate rezulta cu claritate din cuprinsul art. 2 al acesteia textele legale care nu au fost respectate de catre reclamanta, motiv pentru care instanta a constatat ca un astfel de motiv de nulitate nu subzista.

Sustinerile referitoare la incalcarea dispozitiilor art.252 alin.2 lit.c) C.M. potrivit caruia in decizie trebuie cuprinse in mod obligatoriu motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sunt combatute de mentiunile alin.5 a art 1 al deciziei contestate, respectiv faptul ca din cercetarea demarata a reiesit faptul ca salariata cunostea continutul normei sale didactice. Mai mult, atat din actele analizate pe parcursul cercetarii disciplinare cat si din cele supuse cercetarii judecatoresti, a reiesit faptul ca reclamanta a recunoscut ca activitatile didactice aferente laboratorul de Microbiologie, virusologie si parazitologie erau activitati stabilite in sarcina sa insa, urmare a unei intelegeri verbale cu martora [...] au stabilit ca orele sa fie sustinute de aceasta din urma, aceasta fiind remunerata din suma pe care reclamanta urma sa o incaseze ca salariu, desi martora nu avea contract pentru acel an cu Universitatea.

Astfel, s-a constatat ca in continutul deciziei contestate se regasesc mentiunile obligatorii referitoare la precizarea prevederilor din regulamentul intern si codul etic care au fost incalcate de salariat, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile, termenul in care poate fi contestata si instanta judecatoreasca la care se contesta.

Critica reclamantei privind prescriptia dreptului de a aplica sanctiunea disciplinara este nefondata, avand in vedere dispozitiile Deciziei nr. 16 din 12 noiembrie 2012 a inaltei Curti de Casatie si Justitie care stabileste ca momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii. In cazul de fata, raportul comisiei a fost inregistrat la registratura generala la data de 10.04.2014, decizia de sanctionare fiind emisa in data de 17.04.2014, cu respectarea termenului prevazut de lege.

Un alt aspect de nelegalitate vizat de reclamanta a fost acela ca prin convocarea nr. .../13.02.2014 obiectul cercetarii nu era clar precizat. Or, analizand cele doua adrese prin care reclamanta a fost convocata in fata comisiei de analiza nr. .../13.02.2014 si .../04.03.2014, instanta a constatat ca obiectul cercetarii este clar precizat si se refera la absenta nemotivata a reclamantei de la activitatile didactice aferente laboratorului de Microbiologie, virusologie si parazitologie.

Reclamanta a invocat faptul ca i-a fost refuzata cererea de eliberare a copiilor de pe documentele ce au stat la baza cercetarii disciplinare. Insa, din nota explicativa data de reclamanta cu ocazia audierii de catre comisia de analiza, rezulta ca aceasta a detinut actele ce au stat la baza cercetarii disciplinare, invocand lipsa timpului necesar pregatirii unei aparari eficiente.

Referitor la aspectul incalcarii dreptului la aparare cu ocazia desfasurarii cercetarii disciplinare, prin refuzul de a se da curs solicitarii de administrare a probei cu martori propusi de catre reclamanta, instanta a analizat modul de desfasurare al anchetei demarate in ceea ce priveste respectarea legalitatii procedurii. Dispozitiile art. 65 pct. 5 al Regulamentului intern al Universitatii “[...]” din Constanta prevad obligativitatea aplicarii sanctiunii disciplinare numai dupa efectuarea cercetarii faptei sesizate, audierea celui in cauza si verificarea sustinerilor facu
i
in

aparare. Reglementarea procedurii nu prevede obligativitatea audierii pentru comisie, a tuturor persoanelor propuse in aparare. Aceasta solicitare a putut fi reiterata ulterior in fata instantei de judecata, ceea ce s-a si realizat, sens in care au si fost audiati martorii [...] si [...]. Declaratiile martorilor au reliefat faptul ca exercitarea activitatilor didactice de catre martora [...] in locul reclamantei a fost doar ca urmare a intelegerii verbale dintre cele doua, martora neavand contract de colaborare cu Universitatea pentru anul universitar 2013-2014. Martorul [...] a confirmat faptul ca nu a existat vreo aprobare, fie ea si tacita, din partea conducerii universitatii in acest sens.

Potrivit art. 58 din Regulamentul intern, sunt considerate abateri disciplinare: absente nemotivate, repetate de la locul de munca, manifestarile care aduc atingere prestigiului universitatii, parasirea locului de munca fara motiv intemeiat si fara a avea, in prealabil, aprobarea sefului ierarhic.

Or, din probele administrate, inclusiv raspunsul la integoratoriul administrat reclamantei, rezulta ca aceasta a absentat nemotivat de la activitatile didactice aferente normei sale didactice, in datele de 3.12.2013, 10.12.2013 si 17.12.2013, activitatea didactica fiind sustinuta de catre o persoana care nu avea calitatea de salariat al Universitatii.

Raportat la dispozitiile legale mentionate si la materialul probator administrat in cauza, instanta a constatat ca existenta faptei retinute in sarcina reclamantei este dovedita.

11. Apelul.-

1. Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta [...], solicitand schimbarea acesteia in sensul admiterii cererii de chemare in judecata.

In motivarea cererii de apel, apelanta reclamanta a aratat ca prima instanta a aplicat in mod gresit cu prioritate prevederile Codului muncii, litigiul trebuind analizat din perspectiva Cartei Universitatii si a Regulamentului privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de doctorat, precum si a Legii nr. 1/2011. Instanta a retinut gresit inexistenta unei legaturi de colaborare cu dr. [...], a avut o viziune limitata asupra cadrului si contextului in care a fost aplicata sanctiunea disciplinara, nu a avut in vedere mediul universitar, tratand absentarea nemotivata la fel ca intr-un litigiu in care un muncitor necalificat a lipsit de la locul de munca.

yy ° . . . .

^r

Art. 52 alin. 2 lit. a) din Carta Universitatii [...] prevede ca personalul didactic si de cercetare are obligatia sa isi acorde respect reciproc si strijin in indeplinirea atributiilor profesionale. Dr. [...] este medic specialist si student doctorand la Universitatii [...], precum si cadru didactic la plata cu ora. Inca din 2010 aceasta a sustinut o parte din orele de laborator la disciplina Microbiologie, dar si la alte discipline, cu acordul conducerii institutiei. Apelanta a invocat art. 164 din Legea nr. 1/2011, precum si Regulamentul privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de doctorat, acesta necontinand nicio prevedere referitoare la obligatia universitatii de a incheia contract de munca pentru studentii doctoranzi, acestia putand desfasura activitati didactice in temeiul contractului de studii doctorale.

Instanta nu a avut in vedere art. 69 din Regulamentul intern, respectiv imprejurarile in care a fost constatata presupusa fapta, gradul de vinovatie, consecintele abaterii, comportarea generala in serviciu si eventualele sanctiuni suferite. Decizia de sanctionare a fost emisa in conditiile in care reclamanta a adus la cunostinta conducerii Universitatii abuzurile si faptele nelegale savarsite de fosta conducere a Facultatii de Farmacie, care a declansat o actiune de razbunare si pedepsire a apelantei, culminand cu sanctionarea disciplinara a acesteia. Pe fondul conflictului cu fosta conducere, aceasta a fabricat dosarul de sanctionare disciplinara, fostul decan exercitand presiuni asupra studentilor sa d ea declaratii impotriva apelantei. Vinovatia acesteia nu exista, modul in care se desfasurau orele de laborator fiind agreat si aprobat inca din anul 2010 de conducerea facultatii. Consecintele faptei nu exista, orele de laborator fiind sustinute de cadre didactice cu inalta calificare profesionala. Comportarea generala in serviciu a fost exemplara, apelanta nemaifiind sanctionata disciplinar.

Intimata a probat adoptarea hotararii numai cu un extras din procesul-verbal al sedintei consiliului facultatii din 15.04.2014, dar din relatarile cadrelor didactice care au participat la sedinta a rezultat ca propunerea privind sanctionarea apelantei nu a fost discutata si nici aprobata.

Prima instanta recunoaste incalcarea dreptului la aparare pe parcursul cercetarii disciplinare, insa a apreciat ca apelanta putea solicita audierea martorilor refuzati de comisia de disciplina direct in fata instantei. Rationamentul este eronat pentru ca, daca martorii ar fi fost audiati, poate ca decizia de sanctionare nu ar fi fost emisa. Instanta a limitat numarul martorilor, astfel incat nu a putut fi audiata [...], a carei declaratie autentica nu a fost avuta in vedere de instanta.

La solicitarea conducerii facultatii, orele de laborator repartizate pentru semestrul I al anului universitar 2013-2014 au fost sustinute de dr. [...].

Instanta nu a avut in vedere procesul-verbal din 18.02.2014 al comisiei de etica, cuprinzand concluziile membrilor cu privire la aspectele de fapt deduse judecatii.

Martorul [...] cunostea calitatea de student doctorand a dr. [...], care colabora cu universitatea din 2011. In legatura cu orele din semestrul I din anul universitar 2013-2014 a trimis un e-mail dr. [...], care era cuprinsa intr-un grup de cadre didactice care predau la universitatea intimata. Era o practica in cadrul universitatii, cunoscuta de conducere, in sensul suplinirii cadrelor didactice intre ele.

Martorul [...] a relatat ca a primit un e-mail de la directorul de departament [...], care i-a solicitat serviciile pentru orele de laborator, fiind o practica obisnuita ca in cadrul orelor de laborator cadrele didactice sa se inlocuiasca. In acelasi sens este declaratia autentificata data de [...], care a aratat ca [...] a cerut apelantei sa sustina orele de laborator in colaborare cu dr. [...], cum a procedat si in anii anteriori, urmand ca la inceputul semestrului al II-lea orele sa fie trecute pe numele dr. [...].

Colaborarea intre apelanta si dr. [...] nu a fost doar consecinta unei intelegeri verbale.

Martorul [...], avand calitatea de student doctorand, avea dreptul si chiar obligatia de a desfasura activitate didactica, astfel incat solutia primei instante este gresita.

2. Prin intampinare, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat, aratand ca, in ceea ce priveste suplinirea colegiala invocata de apelanta, prevederile din carta universitara se aplica doar personalului angajat al universitatii. Dr. [...] nu avea calitatea de cadru didactic al universitatii

rul I al anului universitar 2013-2014. Aceasta a desfasurat activitati didactice in anii sitari 2010-2011, 2011-2012 si 2012-2013, in baza cererilor semestriale pe plata cu ora bate de conducerea facultatii, nu al contractului de studii doctorale. In anul universitar 20132014 nu exista nicio astfel de solicitare.

Intimata a avut in vedere art. 69 din Regulamentul intern, toate probele demonstrand ca apelanta a absentat nemotivat de la activitatile didactice aferente normei sale didactice la 3, 10 si 17.12.2013, cand activitatea didactica a fost sustinuta de o persoana care nu avea calitatea de salariat al universitatii. Desi apelanta sugereaza ca sanctionarea ei reprezinta o razbunare a decanului fata de memoriile formulate de aceasta, prin decizia de sanctionare nu s-au retinut decat fapte pe care le-a recunoscut.

Hotararea comisiei de etica invocata de apelanta nu are relevanta in prezenta cauza, reprezentand opinia unei alte comisii din cadrul institutiei parate.

Acordul decanului pentru absentarea apelantei nu rezulta din niciun mijloc de proba. Directorul de departament nu si-a exprimat acordul pentru ca dr. [...] sa desfasoare ore in regim de plata cu ora, in lipsa unei cereri aprobate de decan. In legatura cu e-mailul trimis la inceputul anului universitar 2013-2014 de catre [...], acesta a declarat ca l-a trimis unui grup din care facea parte si dr. [...], ajungand din eroare la aceasta, aspect dovedit si de atitudinea acesteia, care nu a raspuns mesajului, neexprimandu-si dorinta sau disponibilitatea de a sustine activitati didactice in semestrul I al anului universitar 2013-2014. Singura persoana cu care aceasta a purtat discutii a fost apelanta, care i-a solicitat sa o inlocuiasca la activitatile didactice aferente laboratorului de Microbiologie. [...] cunostea procedurile din cadrul institutiei, respectiv ca putea desfasura activitati didactice doar in baza unei solicitari scrise aprobate de conducere, astfel cum rezulta din depozitia sa. Martora nu a afirmat ca a sustinut activitati didactice in virtutea contractului de studii doctorale.

3. i j *
   L J
   
   <sup>7
   
   
   
   
   
   1</sup>
   

   si ..718.12.2015, adresa intimatei nr. ..715.12.2014. Totodata, au fost audiati martorii [...] si [...].

   In cadrul judecatii in apel a fost atasat dosarul de fond si au fost depuse la dosar hotararea comisiei de etica nr. ..72/06.11.2014, un extras Google Scholar Citations, adresa corpului de control al Ministerului Educatiei Nationale nr. ..., 120/E/DGIS/28.11.2014, un formular de contract de studii universitare de doctorat, adresa intimatei nr. ..722.10.2015, adresa nr. ..716.10.2015, raportul comisiei de analizare a activitatii doamnei decan [...], corespondenta electronica a apelantei, hotararile Senatului Universitatii [...] din 07.01.2016, adresele apelantei nr. ..74.05.2015

3. Analiza apelului:

1. Prin decizia intimatei nr. ..717.04.2014, apelanta a fost sanctionata disciplinar cu avertisment pentru absentarea nemotivata de la activitatile didactice aferente normei sale didactice, in speta laboratorul de Microbiologie, virusologie si parazitologie la 03.12.2013, 10.12.2013 si 17.12.2013. S-a retinut ca in zilele mai sus mentionate activitatea didactica a fost sustinuta de o persoana care nu avea calitatea de angajat al intimatei si ca apelanta a recunoscut ca activitatile didactice au fost sustinute, fara acordul angajatorului, de o persoana care nu are calitate de salariat al intimatei.

Este necontestat ca persoana la care se face referire in decizia contestata este [...], care la

tea de student doctorand al Universitatii [...], nu era salariata acesteia si nici ivitati didactice in baza unei cereri de plata cu ora, aprobata de conducerea acie.

anta nu a pretins ca faptele retinute in decizia de sanctionare nu ar fi reale, ci a tins sa o semnificatie care sa inlature vinovatia acesteia. Astfel, nu exista nici un dubiu ca la datele retinute in decizia de sanctionare apelanta avea programate activitati didactice in cadrul laboratorului de Microbiologie pe care nu le-a desfasurat, nefiind prezenta la acestea, iar activitatile respective au fost sustinute de [...], care nu era salariat al intimatei si nici nu desfasura activitati didactice in baza unei cereri de plata cu ora aprobata de conducerea facultatii.

Sub acest aspect, este irelevant ca [...] desfasurase in trecut activitati didactice in cadrul aceleiasi facultati si ca avea pregatirea profesionala necesara sustinerii activitatii didactice. Obligatia cadrelor didactice de a se sprijini reciproc, invocata de apelanta in baza art. 52 alin. 2 lit. a) din carta universitatii, nu se extinde in privinta persoanelor care nu au calitatea de cadre didactice.

2. Cu privire la inexistenta obligatiei universitatii de a incheia contract de munca pentru studentii doctoranzi, Curtea constata ca art. 164 alin. 3 din Legea nr. 1/2011 prevede ca „studentul- doctorand poate desfasura activitati didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, in limita a 4 - 6 ore conventionale didactice pe saptamana. Activitatile didactice care depasesc acest nivel vor fi remunerate in conformitate cu legislatia in vigoare, intrand sub incidenta Codului muncii, cu respectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu plata contributiilor datorate, potrivit legii, la asigurarile sociale de stat, la asigurarile pentru somaj, la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profesionale.”

Din analiza acestei prevederi legale rezulta ca intr-adevar in limita celor 4-6 ore pe saptamana studentii doctoranzi pot desfasura activitati didactice strict in baza contractului de studii de doctorat, deci fara a incheia contract individual de munca. Totusi, aceasta nu inseamna ca studentul doctorand este cadru didactic.

De asemenea, rezulta ca cele 4-6 ore pe saptamana pot fi desfasurate de studentul doctorand in baza contractului de studii de doctorat fara a fi remunerat, de vreme ce pentru orele care exced acestora se prevede obligatia remunerarii, in cadrul unui raport de munca.

Nu in ultimul rand, instituirea prin lege a unei limite de 4-6 ore pe saptamana presupune evidentierea activitatii didactice prestate de studentul doctorand, pentru a exista certitudinea respectarii acestei limite. In acest scop, activitatile didactice desfasurate de studentul doctorand trebuie sa fie aprobate si mai ales cunoscute de conducerea facultatii, care are sarcina de a organiza intreaga activitate potrivit legii, inclusiv cu respectarea legislatiei muncii si a celei fiscale.

Asa fiind, chiar daca un student doctorand poate desfasura activitati didactice in limita a 4-6 ore pe saptamana, conducerea facultatii trebuie sa fi cunoscut si aprobat acest lucru, respectivele activitati didactice fiind evidentiate astfel incat sa se dovedeasca respectarea limitei legale de 4-6 ore pe saptamana.

In cauza nu se poate retine ca [...] ar fi prestat activitate didactica in conditiile art. 164 alin. 3 din Legea nr. 1/2011, in conditiile in care conducerea facultatii nu a cunoscut si aprobat acest lucru.

De altfel, din declaratia data de aceasta in calitate de martor in fata primei instante rezulta ca din anul 2010, in baza unei cereri adresate decanului facultatii, a sustinut orele de laborator, fiind platita cu ora. Asadar, nici in trecut aceasta nu a sustinut activitati didactice in baza contractului de doctorat, adica fara a fi remunerata, in conditiile art. 164 alin. 3 teza I din Legea nr. 1/2011, ci le-a sustinut in baza unor cereri de plata cu ora, ceea ce inseamna ca a fost platita pentru munca desfasurata.

Trebuie retinut in consecinta ca activitatea prestata de [...] la 03.12.2013, 10.12.2013 si 17.12.2013 nu se circumscrie activitatilor prevazute de art. 164 alin. 3 teza I din Legea nr. 1/2011.

3. Materialul probator nu confirma afirmatia apelantei ca, la solicitarea conducerii facultatii, orele de laborator repartizate pentru semestrul I al anului universitar 2013-2014 au fost sustinute de [...], respectiv ca ar fi existat acordul conducerii facultatii in acest sens.

In primul rand, existenta unui acord scris, cum ar fi aprobarea unei cereri de plata cu ora formulata de [...], nu este invocata de niciuna dintre parti. In conditiile in care in anii trecuti se utilizase aceasta forma de desfasurare a activitatii didactice, confirmata de ambii martori audiati in fata primei instante ([...] si [...]), exista temei de a se considera ca intreruperea acestei practici are semnificatia lipsei acordului facultatii pentru desfasurarea de activitati didactice in semestrul I al anului universitar 2013-2014 de catre persoana mentionata.

doilea rand, martorul [...], director de departament in cadrul facultatii de Farmacie, a

legatura cu desfasurarea orelor de laborator. De asemenea, [...] a declarat ca nu a discutat cu [...] despre formularea unei cereri de plata cu ora pentru specializarea reclamantei.

In al treilea rand, nicio proba nu a relevat ca ar fi existat o practica in cadrul facultatii in sensul inlocuirii cadrelor didactice cu studenti doctoranzi sau cu alte persoane, fara anuntarea si aprobarea conducerii facultatii si nici ca aceasta conducere ar fi cunoscut faptul inlocuirii apelantei de catre [...] la orele de laborator din datele mentionate in decizia de sanctionare sau din alte zile din semestrul I al anului universitar 2013-2014.

In acest sens, martorul [...] a aratat ca nu stia ca [...] va sustine orele de laborator din ziua de marti ale reclamantei pentru zilele care fac obiectul deciziei contestate. Acesta a negat sustinerea apelantei ca si-ar fi exprimat acest acord in cadrul unei convorbiri telefonice, aratand ca nu i-a sugerat acesteia ca orele de laborator sa fie sustinute de [...].

In acest context, in mod corect prima instanta nu a retinut declaratia autentificata data de [...] la 6.02.2015, care a afirmat ca a asistat la o convorbire telefonica la 4.10.2013 in cursul careia directorul de departament [...] i-ar fi solicitat apelantei „sa accepte si sa ia orele pe numele ei”, respectiv ca „dr. [...] sa sustina cele trei laboratoare din postul vacant”, iar apelanta sa inmaneze la salariu acesteia sumele cuvenite pentru aceste ore, la fel cum s-a intamplat si in anii trecuti, fiind o practica curenta in universitate. Aceasta declaratie nu se coroboreaza cu nicio alta proba si este infirmata de ansamblul probatoriului administrat. Astfel, existenta unei practici precum cea mentionata nu se confirma sa fi existat nici intre apelanta si [...], care a fost remunerata in regim de plata cu ora in anii anteriori, la dosarul de fond fiind depuse doua decan. De asemenea, cele doua cadre didactice audiate in fata insta

sa confirme existenta unei practici in sensul inlocuirii cadrelor didactice cu persoane care nu au aceasta calitate.

Pe de alta parte, in contextul in care exista deja o practica statornicita in sensul desfasurarii activitatii didactice in baza unor cereri de plata cu ora chiar de titularul acelor cereri, iar nu de alte persoane, fara dovedirea vreunui precedent contrar, chiar si o eventuala discutie cu directorul de departament in sensul aratat prin declaratia autentificata mai sus mentionata nu ar fi prezentat aptitudinea de a crea convingerea apelantei ca procedand in felul aratat ar fi fost respectata legea, respectiv ca ar fi fost exonerata de obligatia de a sustine activitatile didactice asumate potrivit cererii de plata cu ora aprobata de catre decan. Apelanta cunostea ca desfasurarea activitatii didactice trebuia aprobata de catre decan, a formulat o cerere de sustinere a orelor in regim de plata cu ora care a fost aprobata si nu a avut acordul decanului pentru a se lasa inlocuita de [...]. In aceste conditii, o eventuala discutie cu martorul [...] nu prezinta relevanta.

4. In ceea ce priveste hotararea consiliului facultatii din 15.04.2014, intimata a dovedit luarea acesteia depunand procesul-verbal al sedintei si un centralizator al hotararilor adoptate in acea sedinta. Potrivit procesului-verbal intocmit de [...], a fost citit raportul comisiei de analiza, s-a supus la vot mentinerea sanctiunii propuse de comisia de analiza, adica avertismentul scris, propunerea fiind adoptata in unanimitate. Din centralizator rezulta ca numarul hotararii adoptate in acest sens a fost 68.

Declaratiile martorilor [...] si [...] nu pot fi apreciate in sensul sustinut de apelanta ca propunerea privind sanctionarea acesteia nu a fost discutata si nici aprobata, in conditiile in care acestea au confirmat discutarea cazului in consiliul facultatii. Mai mult, martorii nu au declarat ca ar fi existat vreo opozitie fata de propunerea de sanctionare, ceea ce nu este de natura sa infirme cele isemnate in procesul-verbal.

Referirea martorilor ca ar fi avut loc o informare si nu s-ar fi hotarat nimic, pe motiv ca puterea decizionala apartinea conducerii universitatii, este subiectiva si trebuie inteleasa ca atare. Astfel, [...] a declarat ca nu s-a semnat nimic pentru luarea deciziei de sanctionare in decembrie 2013, ceea ce de altfel intimata nici nu a pretins, insa martorul a retinut ca materialul prezentat cuprindea niste declaratii si un referat, incheindu-se cu incadrarea din Codul muncii. Aceasta s-a referit apoi la o alta sedinta din aprilie 2014 si la cel putin doua cazuri in care in perioada respectiva a ajuns in timpul sedintei, caz in care nu isi aminteste sa se fi pus in discutie sanctionarea apelantei. Se constata astfel ca martorul admite implicit ca este posibil ca discutia referitoare la sanctionarea apelantei sa fi avut loc la un moment la care nu era de fata, intrucat in cel putin doua randuri a ajuns in timpul sedintei.

De asemenea, [...] a declarat initial ca in informarea consiliului s-a folosit si termenul de avertisment scris dat de comisia de analiza, precum si ca consiliul nu a fost de acord sa sanctioneze, in sensul ca sanctiunea trebuia aplicata de conducerea facultatii, adica de Senat sau de Rector. Ulterior a declarat ca „in consiliul profesoral am preluat sanctiunea ca atare, fara a face vreo conexiune cu memoriile apelantei prin care semnala diverse aspecte”.

Ipoteza ca membrii consiliului ar fi invocat lipsa de competenta decizionala nu poate fi primita, intrucat nici apelanta nu a sustinut-o pana la momentul audierii martorilor si nici nu are nicio reflectare in procesul-verbal de sedinta. De altfel, dintre cei doi martori audiati in apel, unul admite ca este posibil sa nu fi fost de fata la discutie, iar celalalt arata in finalul declaratiei ca a preluat sanctiunea ca atare, ceea ce indica, dincolo de faptul ca nu a facut o legatura intre aceasta si memoriile trimise de apelanta, cel putin ca nu a existat o opozitie fata de propunerea de sanctionare suspusa dezbaterii.

Prin urmare, declaratiile martorilor nu confirma sustinerea apelantei ca propunerea de sanctionare disciplinara nu ar fi fost supusa dezbaterii consiliului Facultatii de Farmacie si nici nu releva vreo opozitie a membrilor consiliului. Faptul ca propunerea a fost prezentata consiliului si acesta nu s-a opus si nici nu s-a dispus amanarea discutiei intr-o sedinta viitoare nu este de natura sa infirme cele consemnate in procesul-verbal al sedintei.

Totodata, imposibilitatea prezentarii de catre intimata a inregistrarii audio a sedintei consiliului facultatii din 15.04.2014 nu este de natura sa invalideze hotararea luata in legatura cu sanctionarea disciplinara a apelantei, intrucat nu s-a facut dovada existentei unei obligatii de inregistrare si implicit de detinere a inregistrarii la un moment ulterior, iar pe de alta parte din adresa intimatei nr. 2.10.2015 rezulta ca decanul de la acea data a inregistrat sedinta cu telefonul personal si ulterior a comunicat prorectorului [...] ca acesta i-a fost furat. Nefiind vorba despre o inregistrare oficiala, facuta cu mijloace tehnice ale universitatii in baza unei prevederi obligatorii, ci despre o inregistrare privata facuta cu mijloace proprii de catre decan, imposibilitatea prezentarii ulterioare a acestei inregistrari private, in conditiile mai sus descrise, nu poate fi imputata intimatei.

5. In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dreptului la aparare, apelanta a invocat in cadrul motivelor de apel neaudierea unor martori de catre comisia de analiza. Curtea constata ca cercetarea disciplinara a avut loc, apelanta a fost ascultata de comisia constituita in acest scop, fiind asistata de avocat, raspunzand in cadrul unei note explicative unor intrebari adresate si prezentand totodata aparari scrise ample, iar comisia a solicitat universitatii o serie de documente si informatii, aceasta raspunzand prin adresa nr. .. ./12.02.2014, respectiv facultatii, care a raspuns prin adresa nr. .../13.03.2014. Comisia a audiat pe membrii comisiei de constatare, pe [...] (care a fost si reaudiat fata de declaratia apelantei) si pe [...], precum si 20 de studenti, astfel cum rezulta din procesul- verbal nr. . ../19.03.2014.

Comisia de analiza nu a ascultat si pe [...], dar audierea ca martor a acesteia nu a fost considerata utila nici de instanta de apel, dupa cum nici audierea a patru martori in cadrul judecatii contestatiei de fata nu a condus la retinerea unei situatii de fapt diferite de cea consemnata in decizia de sanctionare disciplinara.

In conditiile in care cercetarea disciplinara s-a efectuat, aceasta nu a avut caracter formal, ci s-au administrat o serie de probe, inclusiv audierea apelantei si a mai multor persoane, nu se poate retine ca dreptul la aparare al apelantei a fost incalcat doar pentru ca a fost refuzata audierea unor persoane, comisia avand posibilitatea de a aprecia daca probele solicitate sunt utile sau nu. Pentru ca cercetarea disciplinara sa fie valabila este suficient ca aceasta sa fi fost una efectiva, persoana cercetata sa fi fost ascultata si sa se fi administrat probe inclusiv in aparare, dar aceasta nu inseamna ca este obligatorie administrarea tuturor probelor propuse, dimpotriva comisia putand aprecia asupra utilitatii acestora. Intrucat cercetarea a fost una efectiva, decizia nu este afectata de nelegalitate, chestiunea probatoriului putand prezenta relevanta din perspectiva temeiniciei acesteia, dedusa judecatii in cadrul contestatiei. Argumentul apelantei ca daca comisia ar fi audiat martorii solicitati poate ca decizia de sanctionare nu ar fi fost emisa este unul pur teoretic, intrucat in urma administrarii probatoriului in cadrul procedurii judiciare de fata situatia de fapt retinuta de comisia de analiza s-a confirmat, respectiv ca apelanta a absentat de la activitatile didactice mentionate in decizie, fiind inlocuita de o persoana care nu avea acest drept, de vreme ce nu era cadru didactic salariat al universitatii sau platit cu ora in baza unei cereri aprobate de decan, aspecte pe care apelanta le cunostea.

In acest context, procesul-verbal al comisiei de etica invocat in cererea de apel nu prezinta relevanta, intrucat priveste o analiza efectuata din perspectiva normelor de etica universitara, iar nu a normelor care reglementeaza continutul raporturilor de munca, respectiv incidenta raspunderii disciplinare.

6. Contrar celor sustinute de apelanta, curtea retine ca prima instanta, ca si intimata de altfel la emiterea deciziei contestate, au avut in vedere art. 69 din Regulamentul intern, care prive individualizarea sanctiunii disciplinare aplicate, iar nu aprecierea asupra savarsirii acesteia. respectiv reproduce in esenta art. 250 Codul Muncii, avand o aplicabilitate subsecventa stabilirii ca salariatul a savarsit o abatere disciplinara, sanctiunea urmand a fi aplicata in functie de mai multe criterii care contureaza nivelul de gravitate al abaterii. Este evident ca aceste criterii au fost avute in vedere de vreme ce angajatorul a aplicat sanctiunea disciplinara cea mai usoara dintre cele prevazute de art. 312 alin. 2 din Legea nr. 1/2011, respectiv avertismentul scris.

Totodata, nu s-a relevat o legatura de cauzalitate intre faptul ca apelanta a criticat activitatea decanului facultatii si sesizarea disciplinara efectuata de acesta, urmata de aplicarea unei sanctiuni disciplinare, in conditiile in care aceasta este consecinta unei situatii de fapt obiective si a unei cercetari disciplinare efectuate legal. Nu s-a relevat ca decanul a urmarit sanctionarea apelantei pentru fapte pe care le-a tolerat altor cadre didactice, nefiind invocata si nici dovedita vreo situatie similara, in care un cadru didactic sa fie inlocuit de o persoana care nu are aceasta calitate la momentul respectiv si cu atat mai putin sa aiba acordul decanului in acest sens. Atat comisia de analiza, cat si consiliul facultatii si in final rectorul, care a emis decizia de sanctionare, au abordat abaterea disciplinara intr-un mod echilibrat, aplicand sanctiunea disciplinara cea mai usoara, dovedind ca nu au urmarit decat aplicarea legii si evitarea in viitor a unor situatii similare, astfel incat cadrele didactice sa desfasoare efectiv activitatile didactice pe care si le-au asumat, strict in cadrul legal care le reglementeaza.

Constatand astfel, in limitele investirii prin cererea de apel, ca prima instanta a facut o corecta aplicare a legii, pronuntand o hotarare legala si temeinica, astfel cum a rezultat din considerentele de mai sus, in baza art. 480 alin. 1 C. proc. civ., Curtea va respinge apelul formulat in cauza ca nefondat.

Decizia civila nr. 196/CM/30.03.2016 Judecator redactor Mihail Stanescu-Sas