Conditii de incetare a plasamentului la asistentul maternal profesionist

Este intotdeauna de preferat ca un copil sa creasca si sa se dezvolte in familia sa de origine, legaturile de atasament care se stabilesc inca din primele momente de viata fiind vitale pentru dezvoltarea armonioasa a copilului. Importanta acestor legaturi (cu parintii, bunicii sau alte persoane semnificative din viata copilului) pentru dezvoltarea copilului si formarea lui ca adult este recunoscuta de lege care exprima in mod clar dreptul copilului de a mentine relatii

personale si contacte directe cu parintii, cu rudele, dar si cu alte persoane fata de care a dezvoltat legaturi de atasament.

Prin cererea inregistrata la data de 15.07.2015 sub nr. 2211/104/2015, reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Olt, in contradictoriu cu paratii PCC, RT, Gh.M si Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Arges a solicitat instantei sa dispuna instituirea unei masuri de protectie speciala in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Arges si incetarea masurii de protectie speciala - plasament cu plata alocatiei la asistent maternal profesionist GM pentru minorul R R I.

Motivand cererea, reclamanta a aratat, in esenta, ca minorul in loc. Slatina, judetul Olt si prin cererea inregistrata sub nr...mama minorului a solicitat o masura de protectie pentru fiul ei, astfel ca Hotararea CPC Olt s-a instituit masura de protectie speciala - plasament la asistent maternal profesionist D M, deoarece un mediu familial armonios ii asigura o buna dezvoltare copilului.

Intrucat asistentul maternal profesionist D M si-a intrerupt activitatea si s-a mutat in judetul Sibiu, a fost identificata asistentul maternal profesionist Gh.M, iar prin Hotararea CPC Olt s-a instituit masura de protectie speciala - plasament la acest din urma asistent maternal profesionist.

A precizat reclamanta ca minorul este integrat in familia asistentului maternal, este atasat de membrii familiei, deprinderile de autoservire, alimentatie, de igiena personala sunt formate.

In ceea ce priveste familia naturala, a aratat reclamanta ca parintii si bunica paterna au pastrat legatura cu minorul, acesta fiind invoit in familie in perioada 16-22.04.2014. Din ancheta sociala rezulta ca familia isi doreste transferul la DGASPC Arges sau reintegrarea minorului.

A sustinut reclamanta ca schimbarea masurii de protectie cu privire la copilul RRI se impune, intrucat parintii nu se mai afla pe raza jud. Olt, ci s-au stabilit pe raza judetului Arges.

A sustinut ca stabilirea si mentinerea contactului dintre copii si parinti este extrem de importanta pentru ca, in cazul schimbarii situatiei lor materiale si financiare, se poate dispune reintegrarea in familie, reintegrare ce depinde in mare masura de relatia dintre parinte si copil,de atasamentul care se formeaza ca urmare a contactului pe care acestia il stabilesc.

A mai aratat ca, potrivit art. 17 alin. 1, 64 alin. 3 lit. b si c Legea nr.272/2004, republicata, copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii si la stabilirea masurii de plasament se va tin cont de facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine legatura cu acesta.

In drept, reclamanta a invocat disp. art. 2, 54, 55 alin. 1, 59 lit. a, 60 alin. 1 lit. b, 62, 63, 64 alin. 3 lit. b si c, 66 alin. 2 si 3, 72 si 73 din legea 272/2004, republicata.

A solicitat judecarea cauzei si in lipsa conform art. 223 Cod procedura civila.

In probatiune, reclamanta a depus la dosar inscrisuri.

Prin intampinarea formulata, parata Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Arges a solicita respingerea cererii ca nefondata.

A aratat ca in urma verificarilor in teren a facut cunoscut reclamantei ca parintii copilului nu dispun de conditii materiale si financiare satisfacatoare unei posibile integrari a fiului lor in familia biologica.

A mai sustinut ca nu exista motive temeinice care sa justifice mutarea copilului de la a.m.p. Gh.M, unde se afla in prezent, intrucat minorul s-a integrat si obisnuit cu membrii familiei si cu un anumit mod de viata, iar mutarea sa ar avea influente negative privind adaptarea la noul mediu.

Prin raspunsul la intampinare, reclamanta a reitereat, in esenta, sustinerile referitoare la importanta stabilirii si mentinerii contactului dintre copii si parinti.

In sedinta din camera de consiliu, in conformitate cu dispozitiile art. 29 alin. 2 Legea nr. 272/2004, tribunalul a ascultat minorul in camera de consiliu, ocazie cu care acesta a declarat ca nu doreste sa fie mutat in jud. Arges. La audiere, minorul a declarat ca, in urma recomandarii reclamantei s-a razgandit si doreste sa fie mutat in judetul Arges.

Tribunalul Olt prin sentinta civila nr. 248 de la 23 septembrie 2015 a respins cererea formulata de reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Olt si a retinut ca minorul se afla in sistemul de protectie din anul 2003, cand, prin Hotararea CPC Olt s-a instituit masura de protectie speciala - plasament la asistent maternal profesionist D.M., intrucat un mediu familial armonios ii asigura o buna dezvoltare copilului.

De mentionat ca la baza acestei masuri a stat cererea prin care mama minorului a solicitat o masura de protectie pentru fiul ei deoarece este lipsita de posibilitati materiale si financiare pentru cresterea si ingrijirea acestuia.

Prin Hotararea CPC Olt pentru R.I. s-a instituit masura de protectie speciala - plasament la asistentul maternal profesionist Gh.M, intrucat asistentul maternal profesionist DM si-a intrerupt activitatea si s-a mutat in judetul Sibiu, iar parintii sunt de acord cu instituirea masurii de protectie speciala.

In prezent, astfel cum a rezultat din referatul de ancheta sociala nr. 1000/09.04.2015, parintii minorului s-au stabilit pe raza com. Harsesti, jud. Arges, unde locuiesc, impreuna cu copiii lor minori, PAA si PMC, intr-o casa din paianta, acoperita cu tigla, compusa din doua camere cu destinatia de locuit si o bucatarie.

Tribunalul a retinut ca potrivit art. 35 din Legea nr. 272/2004, republicata, copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai, ambii parinti fiind responsabili pentru cresterea si educarea copiilor lor.

Desi principial parintii poarta raspunderea principala pentru cresterea si educarea copilului lor, este evident ca numai parintii responsabili datoreaza o astfel de raspundere.

Tribunalul a reiterat, insa, ca ceea ce primeaza in cauza este interesul superior al copilului, astfel cum prevede expres 2 alin. 4 din Legea nr. 272/2004, republicata.

Din aceasta perspectiva, art. 2 alin. 2 si 3 mentioneaza ca „(2) Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizica si morala normala, la echilibru socioafectiv si la viata de familie.

(3) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal.”.

Ori, in speta de fata, tribunalul constata ca nu este in interesul superior al minorului R.R.I. sa fie mutat in judetul Arges. Este drept ca, ascultat in camera de consiliu din data de 23.09.2015, minorul si-a manifestat acordul cu privire la o asemenea masura.

Insa, trecand peste faptul ca aceasta opinie este rezultatul consilierii reclamantei, nu poate fi omis ceea ce chiar reclamanta releva in cuprinsul cererii de chemare in judecata.

Astfel, s-a observat ca minorul este integrat in familia asistentului maternal, este atasat de membrii familiei, deprinderile de autoservire, alimentatie, de igiena personala sunt formate.

Este un copil vioi, sociabil, limbajul si comunicarea sunt dezvoltate la nivelul varstei, intelect normal, are capacitate buna de concentrare (raport nr. 51288/03.07.2015).

In plus, potrivit adeverintei nr. 1077/19.09.2014, minorul este elev la Scoala Gimnaziala Bircii, oras Scornicesti, judetul Olt.

In aceste conditii, tribunalul a avut in vedere opinia copilului, exprimata in camera de consiliu din data de 02.09.2015, in sensul de a locui in continuare la asistentul maternal profesionist (careia ii spune „mama”), motivatia unei altfel de optiuni putand fi cautata in dorinta de a experimenta ceva nou, necunoscut, perceputa in mod gresit de copil ale carui alegeri, la aceasta varsta, pot intra uneori in disonanta cu propriile interese.

Prin urmare, tribunalul a considerat ca nu se recomanda, cel putin temporar, inlocuirea masurii plasamentului pe raza judetului Olt, cu o masura de protectie pe raza judetului Arges pentru simplul argument ca parintii firesti locuiesc in raza teritoriala a com. Harsesti, jud. Arges.

Fata de situatia expusa, s-a constatat a fi in interesul superior al copilului mentinerea masurii plasamentului la asistentul maternal profesionist G.M., argument pentru care cererea reclamantei a fost respinsa ca neintemeiata.

impotriva acestei sentinte a declarat apel Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Olt criticand-o pentru netemeinicie.

In motivarea apelului a aratat ca a introdus la Tribunalul Olt cererea inregistrata sub nr.25006/15.07.2015, pentru ca prin hotararea ce urma a fi pronuntata sa se dispuna instituirea unei masuri de protectie speciala, pentru copilul RRI.

Arata ca parintii si bunica au mentinut legatura cu copilul, acesta fiind invoit in familie in perioada 16-22.04.2014. Din ancheta sociala intocmita de reprezentantii Primariei Harsesti, judetul Arges, reiese faptul ca familia naturala isi doreste reintegrarea sau transferul copilului la DGASPC Arges, pentru a fi mai aproape de domiciliul lor.

Mai arata ca situatia financiara a familiei este constituita din ajutorul social in cuantum de 358 lei lunar, conform Legii nr.416/2001, alocatiile de stat ale copiilor in cuantum de 84 lei lunar si din platile ocazionale ale d-lui R., acesta desfasurand diverse activitati ocazionale.

Sustine ca bunica paterna a copilului, in varsta de 64 ani, detine o casa proprietate personala, construita din lanti cu pamant, formata din doua camere si un hol. Intr-o camera se afla doua paturi si o soba de caramida, holul este folosit ca bucatarie, acesta fiind dotat cu aragaz si butelie, o masa si un frigider, iar a doua camera este goala, necesita reparatii, camerele nu sunt pardosite si au pamant pe jos. Casa nu este racordata la reteaua electrica.

Din ancheta sociala susmentionata reiese ca parintii prezinta garantii morale corespunzatoare, au fost interesati permanent de situatia copilului lor, au tinut legatura cu acesta, isi doresc chiar reintegrarea copilului in familie dar conditiile materiale si financiare modeste ingreuneaza acest lucru.

Avand in vedere domiciliul parintilor, faptul ca acestia intampina dificultati in mentinerea relatiei cu copilul, datorita lipsei resurselor financiare, a fost solicitat punctul de vedere al DGASPC Arges, cu privire la transferul copilului in cadrul DGASPC Arges.

Prin adresa nr.- li s-a comunicat faptul ca nu exista motive temeinice care sa justifice mutarea copilului de la sistemul maternal profesionist, unde minorul s-a obisnuit. In ceea ce priveste acest aspect si anume ca minorul s-a obisnuit in familia amp, considera ca acest lucru este normal sa se intample dupa o perioada de timp atat de lunga (5 ani), dar apreciaza ca este mult mai importanta stabilirea si mentinerea contactului dintre copil si familia sa (parinti si frati), lucru care nu se poate realiza in situatia de fata.

Prin urmare, acest caz a fost adus in atentia Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie si li s-a comunicat ca, in conformitate cu legislatia in vigoare, schimbarea masurii de protectie a copilului trebuie sa se faca daca au intervenit modificari in circumstantele care au condus la stabilirea plasamentului.

Precizeaza ca, la stabilirea masurii de protectie a copilului R.R.I., parintii se aflau pe raza judetului Olt, in prezent intervenind modificari in situatia copilului, in sensul ca parintii s-au stabilit pe raza judetului Arges.

Ca urmare, s-a revenit cu adresa nr. la DGASPC Arges, in luna mai 2015, pentru a se comunica punctul de vedere cu privire la reintegrarea copilului in familie, iar in cazul in care se considera ca reintegrarea nu este posibila sa i se comunice un centru de plasament, casuta de tip familial sau asistent maternal profesional, din cadrul DGASPC Arges, unde minorul sa beneficieze de protectie, dar nu s-a primit nici un raspuns.

In concluzie trebuie retinut faptul ca, in conformitate cu prevederile art.62 alin.1 din legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala avand caracter temporar si la stabilirea masurii de plasament se va urmari facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine legatura cu acesta (art.64 alin. lit.c, din Legea nr.272/2004).

Apelanta precizeaza faptul ca DGASPC Olt nu a facut recomandari copilului, in ceea ce priveste opinia acestuia, i s-au acordat doar servicii sociale specifice Centrului de Consiliere sI Sprijin pentru Parinti si Copii care constau in mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatilor copilului pentru depasirea unor situatii, in asigurarea unui program educational adecvat varstei, nevoilor, potentialului de dezvoltare si particularitatilor copilului, ofera sprijin psiho-pedagogic, toate acestea avand ca principiu respectarea si promovarea interesului superior al copilului. Minorul a fost incurajat pentru a-si exprima propriile opinii intr-un mod asertiv si pentru a se adapta la schimbari.

Solicita admiterea apelului, modificarea hotararii instantei de fond, care este netemeinica si nelegala sub aspectele invocate si admiterea in tot a actiunii formulate.

In drept a invocat prevederile art.466 alin.1, 472 Cod procedura civila, art.140 din Legea 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata.

Analizand sentinta apelata prin prisma criticilor invocate si apararilor formulate, in raport de dispozitiile art. 478 Noul Cod procedura civila apelul este fondat, din urmatoarele considerente:

Curtea, constata ca domiciliul parintilor minorului s-a mutat din judetul Olt in judetul Arges si ca atat in trecut, cat si in prezent familia minorului a avut dificultati in stabilirea si mentinerea unei legaturi stranse de familie, in primul rand, din cauza starii materiale precare, iar in subsidiar din cauza unei perioade destul de lungi in care minorul a stat in domiciliul unor asistenti maternali profesionisti.

In urma solicitarii unei note de relatii de la DGASPC Arges, cu privire la transferul copilului in cadrul DGASPC Arges, prin adresa nr.- s-a comunicat faptul ca nu exista motive temeinice care sa justifice mutarea copilului din sistemul maternal profesionist, unde minorul s-a obisnuit.

Curtea nu ignora faptul ca este intotdeauna de preferat ca un copil sa creasca si sa se dezvolte in familia sa de origine, legaturile de atasament care se stabilesc inca din primele momente de viata fiind vitale pentru dezvoltarea armonioasa a copilului. Importanta acestor legaturi (cu parintii, bunicii sau alte persoane semnificative din viata copilului) pentru dezvoltarea copilului si formarea lui ca adult este recunoscuta de lege care exprima in mod clar dreptul copilului de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, cu rudele, dar si cu alte persoane fata de care a dezvoltat legaturi de atasament.

In speta dedusa judecatii, Curtea apreciaza ca minorul nu poate fi reintegrat, cel putin deocamdata, in familia de origine -restransa sau largita- insa nu exista nici un impediment legal sau moral ca minorul sa se bucure pe mai departe de aceleasi masuri de protectie si ocrotire sociala, insa pe raza judetului Arges pentru a fi cat mai aproape de noul domiciliu al parintilor sai, neexistand nici o justificare rezonabila de a mentine distanta dintre copil si familia sa de origine prin refuzul de a intitui masura de protectie in cadrul DGASPC-Arges.

Conform preambulului
Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului
acesta
"trebuie sa creasca intr-un mediu familial, intr-o atmosfera de fericire, dragoste si intelegere"
, pentru a-si dezvolta complet si armonios personalitatea. Este recunoscut faptul ca in cadrul familiei copilul isi dezvolta simtul identitatii.

O relatie pozitiva si consistenta cu parintii, in care acestia reusesc sa vina in intampinarea nevoilor sale este cadrul ideal pentru dezvoltarea minorului si de aceea nici instanta si nici celelalte autoritati nu trebuie sa impuna vreun demers prin care minorul, in loc sa se apropie de membrii familiei sale pentru a initia si pastra relatiile firesti de rudenie, dimpotriva, sa se indeparteze tot mai mult pentru ca in final sa rupa orice legatura cu familia naturala.

Curtea nu contesta realitatea integrarii intr-o maniera pozitiva a minorului in familia asistentului maternal profesionist din judetul Olt, insa dorinta copilului RRI, in varsta de 13 ani, nu poate fi ignorata: cu ocazia audierii acestuia in Camera de Consiliu s-a constatat ca minorul respecta, este atasat si recunoscator familiei asistentului maternal profesionist Gh M, din Judetul Olt, la care se afla de aprox sase ani, dar, in acelasi timp, dand dovada de intelegere a situatiei sale, si-a exprimat in mod neechivoc dorinta de a fi cat mai aproape de familia sa naturala.

Astfel, a vorbit cu emotie de mama sa, de bunica sa, de cei doi frati pe care ii mai are (o sora de 14 ani si un frate de 10-11 ani) si care locuiesc cu parintii; si-a exprimat regretul ca nici in actualul domiciliu parintii sai nu au conditii bune, a mentionat ca locuinta nu este racordata la curent electric ceea ce ar ingreuna procesul de pregatire scolara si ca desi muncitori, parintii sai nu au un loc de munca stabil dar cu toate acestea, doreste sa fie alaturi de ei prin incredintarea la un asistent maternal profesionist de pe raza judetului Arges.

Curtea apreciaza ca orice masura luata in ceea ce priveste acest copil si care nu ar tine cont de faptul minorul isi doreste sa fie cat mai aproape de parintii si fratii sai, chiar daca nu doreste o reintegrare in familia naturala, ar avea un efect negativ direct asupra sa, marind perioada de instabilitate din viata acestuia si reducand posibilitatile de reluare, mentinere si consolidare a relatiilor copilului cu familia naturala, ceea ce ar fi impotriva interesului superior al copilului si in coliziune cu intreaga legislatie elaborata in materia ocrotirii drepturilor si intereselor copilului.

In conformitate cu prevederile art.62 alin.1 din legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala avand caracter temporar si la stabilirea masurii de plasament se va urmari facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine legatura cu acesta (art.64 alin. lit.c, din Legea nr.272/2004).

Art.2 alin.2 din legea nr.272/2004 mentioneaza ca interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizica si morala normala, la echilibru socioafectiv si la viata de familie, iar stabilirea si mentinerea contactului dintre copii si parinti este extrem de importanta pentru ca, in cazul in care situatia materiala si financiara a parintilor se schimba, poate deveni posibil ca ei sa-si asume responsabilitatea cresterii si educarii copilului, prin reintegrarea in familie.

Asa cum corect sustine apelanta, succesul reintegrarii copilului in familia naturala depinde in mare masura si de calitatea relatiei dintre copil si parintii sai, de atasamentul care se formeaza ca urmare a contactului pe care acestia il stabilesc cu copilul. In prezent, acest lucru nu se poate intampla, intrucat copilul beneficiaza de o masura de protectie in cadrul DGASPC Olt, iar parintii si fratii sai locuiesc pe raza judetului Arges si nu dispun de posibilitati financiare suficiente pentru a putea vizita minorul, la domiciliul asistentului maternal profesionist.

In data de 23.09.2015, ascultat in camera de consiliu, minorul RRI a fost de acord cu schimbarea masurii de protectie speciala in cadrul DGASPC Arges si conform raportului DGASPC Olt, acesta are un intelect normal si o capacitate buna de concentrare.

De asemenea, la data de 03 decembrie 2015 minorul a fost reaudiat in Camera de Consiliu, ocazie cu care a constatat ca pozitia sa exprimata la audierea anterioara nu s-a schimbat, acesta insistand ca doreste sa fie mai aproape de familia sa, chiar daca nu doreste o reintegrare efectiva in familia naturala, din motivele prezentate anterior, acesta si-a exprimat dorinta de a beneficia de masuri de protectie in cadrul DGASPC Arges.

In considerarea celor expuse anterior, in conformitate cu prevederile art. 480 alin 2 Noul Cod procedura civila apelul fiind fondat, urmeaza a fi admis, va fi schimbata in tot sentinta , in sensul ca, pe fond, se va admite actiunea urmand a se dispune
incetarea
plasamentului cu plata alocatiei la asistentul maternal profesionist Gh.M.
si concomitent,
instituie masura protectiei speciale a minorului R.R.I., in cadrul DGASPC-Arges.
(Decizia civila nr. 6017/03.12.2015 - Sectia I civila, rezumat judecator Florica Diaconescu)

1. 
   Masura supravegherii specializate.
   

Nu poate constitui un impediment pentru instituirea masurii de protectie speciale a supravegherii specializate faptul ca temporar minorul care a savarsit fapte penale se afla in prezent in strainatate, impreuna cu familia sa, in conditiile in care, din modul de redactare a prevederilor art. 71 alin.1 din legea 272/2004 reiese ca aceasta masura de dispune in mod obligatoriu, nefiind lasata la latitudinea autoritatilor cu atributii in aceasta materie -comisia pentru protectia copilului sau instanta judecatoreasca, dupa caz.

Tribunalul Dolj - Sectia I Civila, prin sentinta civila nr. 256 din 14.05.2015, a respins actiunea avand ca obiect instituire supraveghere specializata, formulata de petenta Directia generala de Asistenta sociala si Protectia Copilului Dolj in contradictoriu cu intimatii M. M. si B.S.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut urmatoarele:

Minora M.C.P., nascuta la data de 17.08.2001, provine dintr-o relatie de concubinaj a numitei B. S. cu numitul M.M. si are paternitatea recunoscuta.

In datele de 09.07.2014 si 13.07.2014, aceasta impreuna cu o alta minora, a sustras fructe si legume din gradina numitului T.A., savarsind infractiunea prevazuta si pedepsita de art. 228, alin. 1 art. 209 alin. 1, Noul Cod Penal, asa cum rezulta din adresa Parchetului de pe langa Judecatoria Bailesti nr. 1226/P/2014 si inregistrata la sediul DGASPC Dolj cu nr. 54434/05.12.2014.

Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai sau a celui care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora, in conformitate cu prevederile art. 54 din Legea nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

Masurile de protectie speciala a copilului sunt: plasamentul, plasamentul in regim de urgenta si supravegherea specializata, potrivit art. 59 lit. a-c din Legea nr. 272/2004.

Supravegherea specializata, ca masura de protectie speciala, se dispune fata de copilul care a savarsit o fapta penala si care nu raspunde penal, in conformitate cu art. 71 alin.1 din Legea nr. 272/2004. In cazul in care exista acordul parintilor sau al reprezentantului legal, masura se dispune de catre comisia pentru protectia copilului, iar in lipsa acestui acord, de catre instanta judecatoreasca.

Se dispune, astfel, fata de minor, una dintre masurile prevazute de art. 59 lit. a - c, respectiv plasament sau supraveghere specializata prin mentinerea copilului in familia sa, cu respectarea anumitor obligatii, in conditiile art. 85 din lege.

La alegerea uneia sau alteia dintre masurile mai sus prezentate se au in vedere criteriile prevazute de art. 84 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, respectiv: conditiile care au favorizat savarsirea faptei; gradul de pericol social al faptei; mediul in care a crescut si a trait copilul; riscul savarsirii din nou de catre copil a unei fapte prevazute de legea penala; orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta a apreciat ca actiunea este neintemeiata si a respins-o pentru urmatoarele:

Din verificarile politiei municipiului Bailesti, cu ocazia cautarii la domiciliu, pentru a o prezenta pe minora M.C.P., in fata instantei in vederea ascultarii in camera de consiliu, rezulta ca la adresa din Bailesti, judetul Dolj, nu a fost gasita nici o persoana, iar din discutiile purtate cu numitul C.M., vecin, a reiesit faptul ca intimatii M.M. si B.S., sunt plecati in Italia si nu se cunoaste data cand se intorc in tara.

In atare situatie, rezulta ca aceasta masura nu poate fi instituita, neavand eficienta de vreme ce parintii minorei sunt plecati din tara, iar atingerea scopului in vederea caruia a fost instituita de lege nu mai este posibil.

Fata de considerentele de fapt si de drept invocate, constatand ca cererea petentei este neintemeiata, instanta a respins-o.

impotriva acestei sentinte a declarat apel petenta DGASPC-DOLJ, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

A sustinut ca cererea dedusa judecatii s-a intemeiat pe prevederile art. 71, 84 din Legea nr. 272/2004 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in care se prevede ca pentru copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal, la propunerea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului in a carei unitate administrativ-teritoriala se afla copilul, se va lua una dintre masurile prevazute la art. 59 lit. a) si c).

Avand in vedere aceste prevederi si tinand cont de faptul ca minora M.C.P nu raspundea penal, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj a solicitat instituirea masurii supravegherii specializate in familia mamei.

Este adevarat ca minora nu a fost prezentata la instanta pentru audiere deoarece parintii acesteia erau plecati din tara, insa acest lucru a fost o intamplare.

Faptul ca parintii nu au fost gasiti la domiciliu cand au fost cautati de catre reprezentantii politiei nu presupune automat ca aceasta masura nu poate sa fie instituita, deoarece acestia s-au prezentat la un termen de judecata si nu au fost gasiti la domiciliu cand au fost cautati.

Apelanta a aratat ca motivarea instantei de fond este criticabila, deoarece aplicand acest principiu s-ar ajunge la situatia inacceptabila ca minorului sa nu i se instituie nici o masura de protectie speciala, in sensul legii 272/2004 republicata si cu modificarile ulterioare, desi minorul a avut un comportament necorespunzator, ce reclama luarea unor masuri in vederea indreptarii si a reinsertiei sale sociale.

Minorii, ca membrii ai societatii carora li se adreseaza dispozitiile legale prevazute de art. 84 si urm. din Legea nr. 272/2004 republicata si cu modificarile urmatoare, nu pot fi lipsiti in acest mod de o masura de protectie speciala, care are ca scop sprijinirea si indreptarea lor, masura subsumata interesului lor superior.

Avand in vedere cele mentionate, aplanata a solicitat admiterea apelul, modificarea sentintei civile nr. 256/14.05.2014 pronuntata de Tribunalul Dolj si admiterea actiunii, in sensul instituirii supravegherii specializate a minorei.

In drept, si-a intemeiat apelul pe dispozitiile art.466 si urmatoarele din Codul de Procedura

Civila.

Intimatii nu au formulat intampinare.

Instanta a dispus audierea minorei, potrivit art. 6, 29 si 134 din Legea 272/2004 si efectuarea unei anchete sociale de catre Serviciul de Autoritate tutelara din cadrul Primariei Bailesti.

Mandatul de aducere a minorei nu a putut fi executat, intrucat aceasta este plecata in strainatate impreuna cu parintii, asa cum rezulta din procesul verbal intocmit de Politia Mun. Bailesti.

Apelul este fondat.

Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai sau a celui care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora, in conformitate cu prevederile art. 54 din Legea nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

Masurile de protectie speciala a copilului sunt, potrivit art. 59 lit. a-c din Legea nr. 272/2004: plasamentul, plasamentul in regim de urgenta si supravegherea specializata.

Supravegherea specializata, ca masura de protectie speciala, se dispune fata de copilul care a savarsit o fapta penala si care nu raspunde penal, in conformitate cu art. 71 alin.1 din Legea nr. 272/2004. In cazul in care exista acordul parintilor sau al reprezentantului legal, masura se dispune de catre comisia pentru protectia copilului, iar in lipsa acestui acord, de catre instanta judecatoreasca.

Potrivit art. 84 alin.1 din Legea 272/2004, la alegerea uneia sau alteia dintre masurile mai sus prezentate se au in vedere criteriile prevazute de art. 84 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, respectiv: conditiile care au favorizat savarsirea faptei; gradul de pericol social al faptei; mediul in care a crescut si a trait copilul; riscul savarsirii din nou de catre copil a unei fapte prevazute de legea penala; orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului.

Masura supravegherii specializate consta, conform art. 85 din Legea 272/2004, in mentinerea copilului in familia sa, sub conditia respectarii de catre acesta a urmatoarelor obligatii, cum ar fi : frecventarea cursurilor scolare, utilizarea unor servicii de ingrijire de zi, urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie, interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite persoane.

Potrivit art. 85 alin.2 din actul normativ mai sus mentionat, in cazul in care mentinerea in familie nu este posibila sau atunci cand copilul nu-si indeplineste obligatiile stabilite in sarcina sa prin masura supravegherii specializate, se poate dispune plasamentul in familia extinsa ori in cea substitutiva, dupa caz, precum si indeplinirea obligatiilor prevazute la alin.1.

Totodata, daca minorul fata de care s-a dispus masura supravegherii specializate savarseste in continuare fapte penale, se poate lua, pe perioada determinata, masura plasamentului intr-un serviciu de tip rezidential specializat.

Nu poate constitui un impediment pentru instituirea acestei masuri de protectie speciala faptul ca, temporar, minora care a savarsit fapte penale, asa cum rezulta din ordonanta de clasare din 28.10.2014 a Parchetului de pe langa Judecatoria Bailesti, se afla in strainatate impreuna cu familia sa, asa cum a retinut prima instanta, in conditiile in care, din modul de redactare a prevederilor art. 71 alin.1 din legea 272/2004 reiese ca aceasta masura de dispune in mod obligatoriu, nefiind lasata la latitudinea autoritatilor cu atributii in aceasta materie - comisia pentru protectia copilului sau instanta judecatoreasca, dupa caz.

Pe de alta parte, atributiile cat priveste punerea efectiva in executare a masurii revin Directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului, care va monitoriza modul de respectare de catre copil a obligatiilor enumerate cu titlu exemplificativ in art. 85 alin.1 din legea 272/2004 si care, in caz de nerespectare a obligatiilor impuse pentru mentinerea copilului in familie, sau in situatia in care copilul savarseste noi fapte penale, poate solicita inlocuirea acestei masuri de protectie cu alta.

Pentru aceste motive, Curtea a apreciat ca sunt intemeiate criticile formulate de apelanta, fiind indeplinite conditiile legale enuntate de Legea 272/2004 pentru instituirea masurii supravegherii specializate, astfel ca, potrivit art. 480 Cod procedura civila, a admis apelul, a schimbat in tot sentinta civila, in sensul ca a admis actiunea si a instituit masura supravegherii specializate in familie a minorei M.C.P., nascuta la data de 17.08.2001 in localitatea Bailesti, jud. Dolj.
(DeciziaNr. 4165/29 Septembrie 2015 - Sectia Icivila, rezumat judecator Oana Ghita)