Competenta teritoriala in litigiile civile nascute dintr-o fapta penala solutionata printr-o hotarare distincta.

Art. 107 Noul Cod de procedura civila

Art. 113 al.9  Noul Cod de procedura civila

 

Actiunea civila avand ca obiect pretentii in legatura cu o fapta penala judecata in mod distinct, se apreciaza ca fiind de sine statatoare, competenta teritoriala stabilindu-se in conditiile art.107 NCPC.

Cererea de chemare in judecata se va introduce la instanta in a carei circumscriptie teritoriala domiciliaza sau isi are sediul paratul sau instanta in a carei circumscriptie s-a savarsit fapta ilicita s-au s-a produs prejudiciul in cazul raspunderii civile contractuale potrivit art.113 al.9 NCPC.

 

(Sentinta civila nr. 6/15.01.2015)

 

La data de 7 iulie 2014, reclamanta F. Constanta a chemat in judecata pe paratii C. N., B. M., F. I., M. M. si Gh. D., pentru ca pe baza hotararii ce se va pronunta in cauza sa fie obligati paratii in solidar la plata sumei de 71.442 euro, suma ce reprezinta lipsa de folosinta a imobilului „Hanul Amzacea” cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea actiunii se arata de catre reclamanta ca prin sentinta penala nr.51/F/2008 a Curtii de Apel Pitesti, definitiva prin decizia penala nr.891/2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, paratii au fost condamnati, iar instanta a dispus restituirea „Hanului Amzacea” proprietarului de drept, in speta reclamantei.

Ulterior, prin nenumarate adrese reclamanta a solicitat predarea de buna voie a acestui imobil, insa paratii au refuzat acest lucru de buna voie, sub pretextul ca au pe rolul instantelor judecatoresti, cai extraordinare de atac, respectiv contestatii in anulare si revizuire, care insa au fost respinse definitiv.

Avand in vedere aceasta situatie, reclamanta a suferit un prejudiciu de 71.442 euro, reprezentat de lipsa de folosinta a imobilului de la data vanzarii frauduloase si pana la 9 iunie 2012, suma ce rezulta dintr-un raport de expertiza efectuat de un expert evaluator, sens in care se solicita admiterea actiunii, asa cum a fost formulata.

In sustinerea actiunii s-au depus de catre reclamanta la dosar contract de vanzare-cumparare nr.1965/20.06.2003, sentinta penala nr.51/F/20.05.2008, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, raport de expertiza contabila extrajudiciara si mai multe somatii emise catre parati.

Ulterior, reclamanta si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art.1357 din noul Cod civil, precizand ca actiunea de fata trebuie sa fie judecata de Tribunalul Arges, Sectia I-a civila.

S-au formulat intampinari de catre parati, prin care s-a invocat exceptia necompetentei materiale a Curtii de Apel Pitesti, atata vreme cat toti paratii locuiesc pe raza municipiului Constanta, iar in baza criteriului valoric, competent sa solutioneze prezenta cauza este Tribunalul Constanta, Sectia I-a civila; s-a invocat exceptia de netimbrare, precizandu-se ca actiunea este de sine statatoare si nu este scutita de plata taxei de timbru, invocandu-se dispozitiile art.3 din O.U.G. nr.80/2013; s-a invocat de asemenea lipsa calitatii procesuale pasive, pe considerentul ca din dispozitivul sentintei penale nr.51/F/2008 a Curtii de Apel Pitesti nu ar rezulta vreo obligatie de a preda catre reclamanta „Hanul Amzacea”.

Pe de alta parte, a fost invocata exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, raportat la dispozitiile art.2500 din noul Cod civil si art.2517 din acelasi cod, in sensul ca termenul de prescriptie este de 3 ani si el curge de la data la care pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba, respectiv data de 18.03.2009, cand a ramas definitiva hotararea penala; in fine, daca se va trece de catre instanta de judecata peste toate aceste exceptii se invoca faptul ca nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale pe baza careia si-a intemeiat actiunea reclamanta, prejudiciul nu exista si nu poate fi luat in considerare un raport de expertiza extrajudiciara, nu exista legatura de cauzalitate, nici vina paratilor si nici fapta ilicita.

In fine, s-a raspuns la intampinarile formulate de catre parati, invocandu-se faptul ca este competent material sa solutioneze cauza de fata Tribunalul Arges, avand in vedere ca procesul penal s-a judecat la Curtea de Apel Pitesti si raportat la valoarea pretentiilor, pe de alta parte s-a invocat faptul ca actiunea de fata este scutita de plata taxei de timbru, raportat la dispozitiile art.29 lit.i) din O.U.G. nr.80/2013, se mai invoca faptul ca paratii au calitate procesuala pasiva, situatie ce rezulta din considerentele sentintei penale.

Pe de alta parte, se solicita respingerea exceptiei dreptului material la actiune, intrucat cursul prescriptiei a fost intrerupt prin numeroasele demersuri efectuate de catre reclamanta, demersuri concretizate in somatiile emise catre parati, iar in fine, sub aspectul intrunirii conditiilor raspunderii civile delictuale se arata ca exista atat prejudiciu dovedit cu raportul de expertiza depus la dosar, prejudiciu ce se ridica la suma de 71.442 euro, iar pe de alta parte exista si raport de cauzalitate intre fapta ilicita a partilor si prejudiciul cauzat, motiv pentru care se solicita admiterea actiunii, asa cum a fost formulata.

In sedinta din 15 ianuarie 2015, Curtea din oficiu a invocat exceptia competentei materiale de solutionare a cauzei.

Prin sentinta nr. 6/15.01.2014, Curtea de Apel Pitesti – Sectia I civila a declinat competenta materiala de solutionare a actiunii formulata de reclamanta, in favoarea Tribunalului Constanta, Sectia I civila.

Pentru a hotari astfel, Curtea a retinut urmatoarele:

Avand in vedere dispozitiile art.132 alin.3 din noul Cod de procedura civila, raportat la faptul ca actiunea de fata este o actiune de sine statatoare, distincta de procesul penal si precizarea facuta de reclamanta, precizare din care rezulta ca actiunea este intemeiata pe dispozitiile art.1357 din noul Cod civil si vizeaza raspunderea civila delictuala, sens in care se aplica regulile de competenta de drept comun si anume competenta teritoriala, raportat la faptul ca domiciliile tuturor paratilor se afla pe raza municipiului Constanta, conform dispozitiilor art.107 NCPC.

Pe de alta parte, reclamanta a aratat ca solicita suma de 71.442 euro fara TVA, suma ce reprezinta lipsa de folosinta a imobilului „Hanul Amzacea”, situat in Constanta, suma ce depaseste valoarea de 300.000 lei, Curtea constata ca este competent sa solutioneze prezenta cauza Tribunalul Constanta, Sectia I-a civila, motiv pentru care va declina competenta materiala de solutionare a cauzei in favoarea acestei instante.