Cerere reconventionala, Posibilitatea incuviintarii si administrarii probelor in apel

Cuprins pe materii
: Drept procesual civil

Legislatie relevanta
:
Art. 209 Cod procedura civila; art. 478 alin. 2 Cod procedura civila

Rezumat
:

Daca paratul solicita, pe calea unei cereri reconventionale, pretentii ce nu au legatura cu cele formulate de catre reclamant impotriva sa, instanta va respinge aceasta cerere ca inadmisibila, nefiind intrunite cerintele legale pentru promovarea unor atare pretentii pe calea cererii reconventionale.

Partea ce a fost decazuta din dreptul de a propune o proba, ca urmare a neindicarii acesteia prin cererea principala (prin intampinare in cazul paratului) nu poate reitera, in apel, administrarea acesteia.

 

                 
Decizia civila nr. 128/A din 21.09.2015 a Curtii de Apel Galati

 

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Galati la data de 16.06.2014 sub nr. 4019/121/2014, reclamantii H.M. si M.S., in contradictoriu cu intimatii B.I. si R.D. au solicitat a se constata rezolutiunea promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare autentificate sub nr. 1662/10.03.2011 la BNP V. si Asociatii, obligarea paratilor la plata sumei de 500 000 EURO reprezentand penalitati stabilite prin clauza penala si a dobanzilor legale calculate la aceasta suma si obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.

Prin cererea reconventionala formulata, paratul R.D. a solicitat obligarea reclamantilor la restituirea sumei de 86 250 Euro virate din eroare, la data de 28.03.2012 in contul reclamantilor.

In motivare, paratul a aratat ca cele doua sume virate (43 125 Euro si 43 125 Euro) nu fac parte din pretul convenit in antecontract si nici reclamantii nu fac vreo referire la faptul ca s-ar fi achitat o parte din pret.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 209 Cod procedura civila.

Prin precizarile din data de 15.10.2014, paratul R.D. a aratat ca valoarea in lei a obiectului cererii reconventionale este de 380 859,5 lei.

Au fost atasate, la dosar, in copie, ordine de plata din data de 28.03.2012.

Prin sentinta civila nr. 306 din 5 martie 2015, pronuntata de Tribunalul Galati – Sectia I civila in dosarul nr. 4019/121/2014, s-a  admis cererea principala privind pe reclamantii H.M. si M.S., si pe paratii B.I. SI R.D.,  avand ca obiect rezolutiune contract pretentii.

A obligat pe parati la plata catre reclamanti a sumei de 500 000 Euro, cu titlu de daune-interese, a sumei de 44 145,31 lei reprezentand dobanda legala calculata pana la data de 16.06.2014 si a dobanzii legale calculate prin raportare la suma datorata (500 000 Euro) de la data inregistrarii actiunii – 16.06.2014 – si pana la data executarii efective a obligatiei de plata a sumei de 500 000 Euro.

A obligat pe paratii la plata catre reclamanti a sumei de 27 456,85 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru.

A admis exceptia inadmisibilitatii cererii reconventionale formulate de paratul R.D.

In temeiul art. 209 alin. 1 Cod procedura civila a constatat ca fiind inadmisibila formularea cererii reconventionale a paratului R.D. in cadrul procesual  conturat prin cererea principala.

A dispus inaintarea cererii reconventionale, impreuna cu inscrisurile atasate acesteia catre Compartimentul Registratura din cadrul Sectiei I Civila in vederea repartizarii aleatorii.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, Tribunalul a retinut urmatoarele:

In drept, potrivit art. 209 alin. 1 Cod procedura civila daca paratul are, in legatura cu cererea reclamantului, pretentii derivand din acelasi raport juridic sau strans legate de acesta, poate sa formuleze cerere reconventionala.

In fapt, cererea reconventionala vizeaza restituirea sumei de 86 250 Euro despre care paratul R.D. sustine ca a fost  virata, din eroare, la data de 28.03.2012, in contul reclamantilor. Paratul nu a indicat vreo legatura juridica dintre plata pe care sustine ca a facut-o din eroare si raporturile juridice derivate din antecontractul de vanzare-cumparare invocat de reclamanti.

Prin prisma dispozitiilor art. 209 alin. 1 Cod procedura civila, instanta retine ca, pe calea cererii reconventionale, nu se pot formula orice pretentii, ci doar acelea care au o legatura cu cererea de chemare in judecata. Solutia decurge firesc din caracterul incidental al cererii reconventionale.

In consecinta, retinand ca nu pot fi identificate elemente de legatura intre cererea reconventionala formulata de parati si actiunea principala, de natura celor indicate de art. 209 alin. 1 Cod procedura civila admite exceptia inadmisibilitatii cererii reconventionale formulate de paratul R.D., constata ca fiind inadmisibila formularea cererii reconventionale a paratului in cadrul procesual conturat prin cererea principala si va dispune inaintarea cererii reconventionale, impreuna cu inscrisurile atasate acesteia, spre repartizare aleatorie.

In acest context, retine ca inadmisibilitatea invocata si analizata anterior vizeaza doar cadrul procesual in care a fost formulata cererea reconventionala, iar nu un fine de neprimire pentru aceasta cerere care ar putea fi analizata ca o cerere principala de sine statatoare. Din acest motiv, instanta apreciaza ca se impune trimiterea acesteia spre repartizare aleatorie pentru a fi analizata in cadrul procesual identificat prin elementele cererii reconventionale. Nu se impune, in speta, ca solutie, disjungerea, intrucat cererea reconventionala nu a fost primita, ca atare, in acest cadru si, astfel, nu ar putea fi disjunsa.

Cu referire la fondul cauzei, retine urmatoarele:

In fapt, la data de 10.03.2011, intre reclamanti, in calitate de promitenti-vanzatori si paratii B.I. si R.D., in calitate de promitenti-cumparatori, a intervenit Promisiunea bilaterala de   vanzare-cumparare autentificata sub nr. …/10.03.2011 la BNP V. si Asociatii prin care reclamantii si-au asumat obligatia de a vinde cota indiviza de ½ din dreptul de proprietate asupra unor suprafete de teren, astfel cum au fost acestea identificate in actul mentionat. Totodata, promitentii-cumparatori s-au obligat sa cumpere de la promitentii-vanzatori bunul imobil indicat.

Partile au convenit ca pretul total al vanzarii sa fie suma de 2 875 000 Euro, pret pe care promitentii-cumparatori s-au obligat sa il achite in termen de trei ani de la data semnarii contractului, data la care urmau sa se perfecteze in forma autentica actele de vanzare-cumparare.

S-a prevazut in mod expres ca, in cazul in care contractul nu se va incheia din culpa uneia dintre parti, aceasta va datora celeilalte parti suma de 500 000 Euro, cu titlu de penalitati (clauza penala).

Prin conventia mentionata, reclamantii si-au asumat si obligatia de a le determina si pe sotiile lor sa ratifice promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare despre care s-a mentionat ca a fost incheiata si in numele acestora.

Prin Somatia nr. 1/2014, formulata prin BEJ C.D.C. si comunicata la data de 22.01.2014 reclamantii au adus la cunostinta promitentilor-cumparatori faptul ca promitentii-vanzatori sunt pregatiti sa isi indeplineasca obligatia asumata prin promisiunea bilaterala de vanzare- cumparare, aceasta fiind ratificata de sotiile reclamantilor.  In acelasi timp,  li s-a adus la cunostinta paratilor ca, in cazul in care se dezic de clauzele contractuale asumate, urmeaza sa achite suma de 500 000 Euro cu titlu de prejudiciu adus reclamantilor.  Li s-a solicitat paratilor ca, in termen de o saptamana de la data primirii notificarii, sa ii contacteze pe reclamanti in vederea stabilirii datei la care urmeaza a fi incheiata conventia de vanzare-cumparare si a notarului public la care va fi incheiata.

Conform declaratiei autentificate sub nr. …/25.03.2013, numitele H.C. si M.M. au invederat ca inteleg si sunt de acord cu toate clauzele promisiunii autentificate sub nr. 1662/2011, incheiate de sotii lor H.M. si M.S., in calitate de promitenti-vanzatori si o ratifica in totalitate obligandu-se sa semneze alaturi de sotii lor contractul de vanzare-cumparare la termenul si in conditiile din promisiunea de vanzare-cumparare.

Potrivit contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. …/20.09.2010, sotii M.S. si M.M. au dobandit in proprietate terenul  extravilan in suprafata de 51000 mp, categoria vii, situat in Galati, terenul in suprafata de 308 458 mp – arabil, situat in Galati, terenul in suprafata de 191 542 mp – arabil, situat in Galati, terenul in suprafata de 50 000 mp – vii, situat in Galati, terenul in suprafata de 35 000 mp – vii, situat in Galati, terenul in suprafata de 38 916 mp – arabil, situat in Galati, si terenul in suprafata de 63 884 mp – vii, situat in Galati.

Potrivit contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. …/20.09.2010, sotii H.M. si M.M. au dobandit in proprietate terenul  extravilan in suprafata de 37 971 mp, situat in Galati, din care 10 505 mp – vie si 27 466 mp livada, terenul  extravilan in suprafata de 12 847 mp  - pasune situat in Galati, terenul  extravilan in suprafata de 79 710 mp – livada, situat in Galati, terenul  extravilan in suprafata de 134 416 mp, situat in Galati, din care 116 285 mp – alte terenuri neagricole si 18 131 mp livada (in acte parcela 514/1/1), terenul  extravilan in suprafata de 4723 mp, categoria arabil, situat in Galati, terenul  extravilan in suprafata de 79 567 mp, categoria vie, situat in Galati, terenul  extravilan in suprafata de 152 744 mp - livada, situat in Galati, terenul  extravilan in suprafata de 104 847 mp, categoria livada, situat in Galati, si terenul  extravilan in suprafata de 158119 mp, categoria livada, situat in Galati.

Analizand Promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare autentificata sub nr. …/10.03.2011 la BNP V. si Asociatii rezulta ca imobilele ce fac obiectul promisiunii se numara printre imobilele dobandite de sotii M.S. si M.M. si sotii H.M. si H.C. prin contractele de            vanzare- cumparare mentionate anterior.

Asa cum rezulta din extrasele de carte funciara eliberate de OCPI Galati si atasate, in copie, la dosarul cauzei, la data implinirii termenului de trei ani indicat in Promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare autentificata sub nr. …/10.03.2011, respectiv la data de 10.03.2014,  dreptul de proprietate ce face obiectul promisiunii mentionate se regasea in patrimoniul sotilor M.S. si M.M., respectiv al sotilor H.M. si H.C.

Se poate concluziona, astfel, date fiind si Somatia nr. 1/2014, formulata prin BEJ C.D.C. respectiv  declaratia autentificata sub nr. 1737/25.03.2013, ca, la data indicata in conventia partilor, respectiv la data de 10.03.2014, reclamantii erau pregatiti sa isi indeplineasca obligatia asumata prin promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare.

Reclamantii au precizat ca, pana in prezent, paratii nu au inteles sa isi indeplineasca obligatia asumata prin aceeasi conventie, fapt necontestat de parati.

In acest context, instanta retine ca argumentele paratilor legate de defrisarea unor terenuri dintre cele ce fac obiectul promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare autentificate sub nr. …/10.03.2011 reprezinta o veritabila exceptie de neindeplinire a obligatiilor contractuale din partea reclamantilor care, insa, nu a fost dovedita ca atare.

Pe de o parte, este de retinut ca obiectul promisiunii era reprezentat de cota de ½ din dreptul de proprietate asupra terenurilor indicate in contract si, desi, fiecare teren in parte a fost identificat si prin  categoria de folosinta, conform mentiunilor din carte funciara (inclusiv livada sau vii), nu rezulta din conventia partilor ca situatia terenurilor, respectiv categoria de folosinta indicata pentru acestea ar fi reprezentat cauza determinanta pentru incheierea viitoare a contractului de vanzare-cumparare.

Pe de alta parte, nu pot fi avute in vedere concluziile raportului de expertiza extrajudiciara atasat la dosar, dat fiind principiul nemijlocirii in administrarea probelor, consacrat de dispozitiile art. 16 C.proc.civ., in imprejurarea in care paratii au fost decazuti din dreptul de a mai solicita administrarea probei cu expertiza tehnica.

Mai mult, este de retinut, chiar daca ar fi demonstrata o eventuala schimbare a situatiei imobilelor ce face obiectul promisiunii, ca momentul acestei schimbari este incert. In cazul in care schimbarea ar fi intervenit ulterior termenului scadent indicat in conventia partilor, nu ar putea fi retinuta o culpa a reclamantilor in neindeplinirea obligatiilor asumate, chiar in situatia in care categoria de folosinta a terenurilor ar fi considerata ca fiind legata de cauza determinanta in incheierea contractului de vanzare-cumparare.

Pentru toate aceste argumente, instanta retine ca, in speta, culpa in neindeplinirea obligatiilor asumate conform promisiunii de vanzare-cumparare autentificate sub nr. …/10.03.2011 le apartine paratilor.

Totodata, retine ca, in drept, clauza invocata de reclamanti in sustinerea actiunii formulate reprezinta o clauza penala in sensul dispozitiilor art. 1066 Cod civil (1864) potrivit carora clauza penala este aceea prin care o persoana, spre a da asigurare pentru executarea unei obligatii, se leaga a da un lucru in caz de neexecutare din parte-i.

Potrivit art. 1069 si art. 1068 Cod civil, clauza penala este o compensatie a daunelor interese, ce creditorul sufera din neexecutarea obligatiei principale, iar acesta are facultatea de a cere de la debitorul care n-a executat la timp sau indeplinirea clauzei penale sau aceea a obligatiei principale.

Contrar sustinerilor paratilor, eficacitatea clauzei penale nu este conditionata, conform dispozitiilor legale citate anterior,  de rezolutiunea contractului, desi ambele sunt legate de neindeplinirea unor obligatii contractuale.

Instanta retine ca, data fiind modalitatea in care a fost formulata, Somatia nr. 1/2014, comunicata paratilor  la data de 22.01.2014 reprezinta, in sensul art. 1522 Cod civil (2009) (aplicabil in cauza conform art. 114 din Legea nr. 71/2011),  o punere in intarziere a acestora cu privire achitarea sumei de 500 000 Euro, cu titlu de clauza penala, pentru situatia in care acestia  se dezic de clauzele contractuale asumate. Contrar sustinerilor paratilor, nu era necesar ca termenul de trei ani indicat in promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare sa se fi implinit pentru ca acestia sa fie pusi in intarziere, in conditiile in care a mentionat in mod expres ca termenul avut in vedere este cel indicat in conventia partilor.

In consecinta, pentru toate aceste considerente, apreciind ca neexecutarea Promisiunii bilaterale autentificate sub nr. 1662/10.03.2011 le este imputabila paratilor, admite actiunea si obliga pe acestia la plata sumei de 500 000 Euro cu titlu de daune interese, evaluate conventional, catre reclamanti.

Cu referire la dobanda legala solicitata de reclamanti, retine ca, potrivit art. 1alin. 1  din OUG nr. 13/2011, partile sunt libere sa stabileasca, in conventii, rata dobanzii atat pentru restituirea unui imprumut al unei sume de bani, cat si pentru intarzierea la plata unei obligatii banesti.

Potrivit art. 1 alin. 2 si alin. 3 din OUG nr. 13/2011, dobanda datorata de debitorul obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen, calculata pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei obligatiei, este denumita dobanda remuneratorie, iar dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta este denumita dobanda penalizatoare.

In sensul art. 2 din  OUG nr. 13/2011, in cazul in care, potrivit dispozitiilor legale sau prevederilor contractuale, obligatia este purtatoare de dobanzi remuneratorii si/sau penalizatoare, dupa caz, si in absenta stipulatiei exprese a nivelului acestora de catre parti, se va plati dobanda legala aferenta fiecareia dintre acestea.

Contrar sustinerilor paratilor, clauza penala si dobanda legala solicitate au naturi diferite si sunt menite sa acopere prejudicii diferite. Astfel, in timp ce clauza penala reprezinta o evaluare conventionala a daunelor-interese pentru cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor contractuale, dobanda legala solicitata de reclamanti este dobanda penalizatoare, in sensul art. 1 din OUG nr. 13/2011 si este menita sa acopere prejudiciul suferit de reclamanti prin neachitarea, la scadenta, respectiv la data la care paratii au fost pusi in intarziere, a sumei indicate in clauza penala. De altfel,  dobanda solicitata se calculeaza, conform dispozitiilor OUG nr. 13/2011, prin raportare la suma indicata in clauza penala.

Conform art. 1088 Cod civil  (1864),   la obligatiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate. Aceste daune-interese se cuvin fara ca creditorul sa fie tinut a justifica despre vreo paguba; nu sunt debite decat din ziua cererii in judecata, afara de cazurile in care, dupa lege, dobanda curge de drept.

Or, in speta, obligatia derivata din clauza penala are ca obiect o suma de bani, iar, asa cum s-a aratat mai sus, paratii au fost pusi in intarziere incepand cu data de 10.30.2014, prin Somatia nr. 1/2014, formulata prin BEJ C.D.C. si comunicata la data de 22.01.2014.

Este de retinut efectul  punerii in intarziere, momentul in care s-a realizat aceasta fiind si momentul de la care debitorul datoreaza creditorului daune-interese moratorii.

In consecinta, constatand ca paratii au fost in mod legal pusi in intarziere cu referire la obligatia de a achita suma de 500.000 Euro, cu titlu de clauza penala,  ii obliga pe parati la plata catre reclamanti a sumei de 44 145,31 lei reprezentand dobanda legala calculata pana la data de 16.06.2014 si a dobanzii legale calculate prin raportare la suma datorata (500.000 Euro) de la data inregistrarii actiunii – 16.06.2014 – si pana la data executarii efective a obligatiei de plata a sumei de 500.000 Euro.

In temeiul art. 453 Cod procedura civila data fiind culpa procesuala a acestora, ii obliga pe parati la plata catre reclamanti a sumei de 27.456,85 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru.

Impotriva acestei sentinte civile, in termen legal, au declarat apel atat reclamantii H.M. si M.S. cat si paratii B.I. si R.D., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Reclamantii H.M. si M.S.  considera hotararea instantei de fond ca fiind nelegala doar in ceea ce priveste masura dispusa de aceasta, in sensul „inaintarii cererii reconventionale”, impreuna cu inscrisurile atasate acesteia, catre Compartimentul Registratura din cadrul Sectiei I civila, in vederea repartizarii aleatorii”.

Solicita, pentru acest motiv, admiterea apelului, schimbarea in parte a hotararii apelate, in sensul respingerii ca inadmisibila a cererii reconventionale, tocmai ca efect al admiterii exceptiei inadmisibilitatii invocate de reclamanti.

In fine, sustin reclamantii-apelanti ca exista o contradictie intre masurile adoptate prin chiar dispozitivul hotararii apelate, masura instantei de fond de dirijare a cererii reconventionale spre o inregistrare pe rolul instantei de judecata si astfel pretentiile paratilor exprimate initial sub forma cererii reconventionale sa capete caracter admisibil fiind in divergenta totala cu solutia initiala dispusa, respectiv cea de constatare a caracterului inadmisibil al acestei cereri.

Paratii B.I. si R.D. critica hotararea instantei de fond pentru urmatoarele considerente:

1) Eronat s-a pronuntat Tribunalul cu privire la capatul de cerere vizand rezolutiunea antecontractului cu solutionarea acestui capat de cerere, instanta de fond nu a ramas investita. In opinia apelantilor-parati, instanta de fond nu putea sa dispuna anularea acestui capat de cerere, ca se impunea sa se formuleze o cerere de renuntare la solutionarea rezolutiunii antecontractului, oricum instanta de fond a ramas investita (in urma netimbrarii capatului de cerere ce viza rezolutiunea antecontractului), doar cu capatul de cerere ce viza plata sumei de 500.000 Euro; procedand in aceasta maniera, sustin paratii, instanta de fond s-a pronuntat asupra a ceea ce nu  s-a solicitat.

2) Nejustificat, instanta de fond a dispus obligarea paratilor la plata sumei de 500.000 Euro, cu titlu de daune-interese, catre reclamanti; in esenta, in argumentarea acestei critici, paratii sustin ca atat timp cat obiectul promisiunii de vanzare-cumparare l-a constituit un teren ocupat de livezi si vita de vie, iar apararea lor in neperfectarea antecontractului a constat tocmai in invocarea absentei, de pe terenul respectiv, a vegetatiei respective, din extrasele de carte funciara rezultand cu claritate ca terenurile nu erau sterpe, se impunea cu necesitate efectuarea unei expertize de specialitate pentru a se verifica apararea paratilor, in sensul verosimilitatii acesteia; ca, in aceasta maniera procedand, instanta de fond le-a respins unica proba solicitata in aparare, numai prin efectuarea expertizei respective adevarul in cauza ar fi putut fi aflat.

3) Eronat, instanta de fond a dispus obligarea paratilor si la plata sumei de 44.145,31 lei – dobanda legala, calculata pana la data de 16.06.2014, neputandu-se cumula aceasta cu clauza penala; in fine, sustin apelantii-parati, dobanda legala in suma de 44.145,31 lei este gresit calculata, instanta de fond preluand calculul dobanzii legale penalizatoare standard, fara o minima verificare a modului de calcul.

Pentru toate acestea, apelantii-parati solicita admiterea apelului, anularea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta, in vederea administrarii probei cu expertiza judiciara.

Prin intampinarea formulata la apelul declarat de reclamantii H.M. si M.S., apelantii-parati au solicitat respingerea apelului ca fiind lipsit de interes, solutia instantei de fond fiindu-le favorabila.

La randul lor, reclamantii H.M. si M.S., prin intampinarea eclarant la apelul eclarant de parati, au solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat, criticile invocate de acestia fiind total nejustificate.

Apelul eclarant de paratii B.I. si R.D. este nefondat si va fi respins ca atare, in timp ce apelul eclarant de reclamantii H.M. si M.S. este fondat si urmeaza a fi admis, cu consecinta schimbarii in parte a hotararii apelate, pentru considerentele ce vor fi expuse:

 
Referitor la apelul declarat de reclamantii H.M. si M.S., Curtea retine urmatoarele:

Potrivit art. 209 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila, „daca paratul are, in legatura cu cererea reclamantului, pretentii derivand din acelasi raport juridic sau strans legate de acesta, poate sa formuleze cerere reconventionala”.

Pentru a avea caracterul unei cereri reconventionale, legea impune cererii formulate pe cale incidentala de catre parat sa aiba ca obiect pretentii derivand din acelasi raport juridic sau strans legate de acesta.

Pretentiile solicitate pe calea cererii reconventionale, pot sa nu provina din acelasi raport juridic cu cele promovate pe calea cererii principale, ci din raporturi diferite, insa este necesar ca intre acestea sa existe o stransa legatura, tocmai pentru a fi justificata solutionarea lor intr-un litigiu unic.

Rezulta ca, daca paratul solicita pe calea unei cereri intitulate „cerere reconventionala” pretentii ce nu au legatura cu cele formulate de catre reclamant impotriva sa, instanta va respinge aceasta cerere ca inadmisibila, nefiind intrunite conditiile legale pentru promovarea unor atare pretentii pe calea cererii reconventionale.

In speta, desi instanta de fond admite, in mod justificat, exceptia inadmisibilitatii cererii reconventionale formulata de catre parati, retinand ca nu pot fi identificate elemente de legatura intre cererea principala si cea reconventionala, si „constata” ca fiind inadmisibila respectiva cerere reconventionala, din exces de zel sau compasiune pentru efortul financiar facut de catre parati (plata taxei judiciare de timbru aferenta pretentiilor formulate), oricum in lipsa oricarui temei juridic sau obligatie administrativa, dispune trimiterea cererii reconventionale la compartimentul Registratura pentru a fi repartizata aleatoriu.

Procedand astfel, instanta de fond isi anuleaza practic mentiunea anterioara din dispozitiv, cea a admiterii exceptiei inadmisibilitatii, consecinta primirii acesteia fiind neutralizata de trimiterea la compartimentul Registratura a Sectiei I civila a Tribunalului Galati.

Pentru aceste motive, Curtea va admite apelul declarat de reclamanti, va schimba in parte hotararea instantei de fond, in sensul inlaturarii mentiunii trimiterii cererii reconventionale la compartimentul Registratura pentru repartizare aleatorie; totodata, ca efect al primirii exceptiei inadmisibilitatii, cererea reconventionala se impune a fi respinsa si nu „constatata” ca inadmisibila.

Referitor la apelul declarat de paratii B.I. si R.D. Noul Cod de procedura civila defineste intampinarea drept actul de procedura prin are paratul se apara, in drept si in fapt, fata de cererea de chemare in judecata. In cuprinsul reglementarii anterioare, o astfel de definitie legala nu era prevazuta.

Daca cererea de chemare in judecata este actul de procedura propriu reclamantului, intampinarea este actul de procedura propriu paratului, prin care raspunde cererii de chemare in judecata formulata impotriva sa de catre reclamant. Pentru a fi calificat drept intampinare, raspunsul paratului la cererea de chemare in judecata trebuie sa se concretizeze intr-o aparare impotriva pretentiilor formulate de reclamant, in cadrul caruia sa fie expuse argumentele de natura sa determine solutia respingerii actiunii.

Articolul 205 alin. 2 din noul Cod de procedura civila, aplicabil in speta, fata de data introducerii actiunii, 16.06.2014, priveste conditiile intrinseci ale intampinarii, acestea fiind completate in actuala reglementare fata de cele existente in vechiul cod.

Astfel, in lumina noilor reglementari, intampinarea va cuprinde toate exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului, textul art. 115 pct. 1 Cod procedura civila 1865 fiind in mod riguros retusat prin inlocuirea notiunii de „exceptie de procedura” cu cea de „exceptii procesuale”, ultima ingloband atat exceptiile de procedura, cat si pe cele de fond, susceptibile deopotriva de a fi invocate pe calea intampinarii.

De asemenea, intampinarea va cuprinde si toate apararile de fond, precum si alte aparari procedurale, formulandu-se un raspuns pentru toate pretentiile si motivele de fapt si de drept aratate in cererea de chemare in judecata.

In fine, intampinarea va indica dovezile pe care paratul le va folosi pentru combaterea fiecarei pretentii formulata impotriva sa.

Articolul 208 din noul Cod de procedura civila reglementeaza sanctiunea nedepunerii intampinarii, paratul fiind decazut din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, desigur, in afara celor de ordine publica, daca legea nu prevede altfel.

In speta, desi paratii au formulat intampinare, nu au inteles sa indice si dovezile respective, necesitatea eventualei expertize tehnice de specialitate (fie cea vizand existenta vegetatiei de vita de vie si livezi, fie cea a calcularii dobanzilor legale) neputand fi imputata judecatorului, ca o incalcare a principiului rolului activ al acestuia.

Asadar, retinand ca paratii nu au inteles sa indice, in cuprinsul intampinarii, si dovezile apte a rasturna pretentiile reclamantilor, in mod justificat si cu respectarea normelor legale incidente in speta, a constatat instanta de fond ca a  operat sanctiunea decaderii din proba, paratii nemaifiind in situatia de a contracara pretentiile formulate impotriva lor.

Se impune precizarea ca paratilor li s-a aplicat sanctiunea decaderii din proba, neefectuarea expertizei de specialitate fiind consecinta acesteia si nu cea a respingerii nejustificate sau nemotivate a probei respective, cum eronat sustin apelantii-parati prin motivele lor de apel.

Cat priveste critica pronuntarii instantei asupra a ceea ce nu s-a cerut, respectiv solutionarea capatului de cerere vizand rezolutiunea contractului, Curtea retine ca, ulterior punerii in vedere reclamantilor sa-si precizeze pozitia si sa-si timbreze capatul de cerere cu privire la rezolutiunea contractului, in sedinta publica din data de 22.01.2015, acestia au precizat expres ca nu inteleg sa timbreze acest capat de cerere, astfel incat, in mod legal, in temeiul art. 200 alin. 2 din noul Cod de procedura civila, a dispus anularea acestui capat de cerere, ca netimbrat.

Nici critica cumulului clauzei penale cu dobanda legal calculata nu poate fi primita, obligatia derivata din clauza penala avand ca obiect o suma de bani, iar paratii, fiind pusi in intarziere incepand cu data de 10.03.2014, in mod corect a retinut instanta de fond ca paratii datoreaza si dobanda legal calculata prin raportare la suma datorata de la data inregistrarii actiunii, 16.06.2014 si pana la data executarii efective a obligatiei de plata a sumei de 500.000 Euro.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a respins ca nefondat apelul declarat de paratii B.I. si R.D., critica formulata de acestia nefiind justificata.