Cerere de radiere a sechestrului asigurator inscris in baza unei ordonante a parchetului

In conditiile in care sechestrul asigurator instituit prin ordonanta parchetului nu a privit bunul imobil in litigiu, ci alte bunuri ale inculpatei, asa cum erau individualizate in procesele verbale subsecvente ordonantei, notarea masurii in cartea funciara este facuta fara titlu juridic, astfel ca dispozitiile art. 33 din Legea 7/1996, permit rectificarea cartii funciare si radierea sechestrului.

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Craiova la data de 07.12.2012 petentele S. M. si S.N. au formulat plangere impotriva incheierii de respingere a cererii de reexaminare nr. ... emisa de registratorul-sef in dosarul nr. ... al OCPI Dolj.

Prin sentinta civila 13841/25.10.2013 pronuntata de Judecatoria Craiova a fost respinsa plangerea formulata.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel petentele S.N.si S. M. iar prin decizia civila nr.302 din 23 mai 2014, pronuntata de Tribunalul Dolj, a fost respins apelul.

Impotriva acestei decizii au declarat recurs petentele S. M. si S. N.

Prin decizia civila nr.1570/17.11.2014 pronuntata de Curtea de Apel Craiova a fost admis recursul, s-a casat decizia din apel si s-a trimis cauza spre rejudecarea acestei cai de atac.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de recurs a aratat ca premisa litigiului nu consta in aprecierea valabilitatii ori a nevalabilitatii masurii sechestrului asigurator aplicat de organele de urmarire penala pentru a fi incidente dispozitiile art. 250 NCPP (art. 168 CPP) privitoare la contestarea masurilor asiguratorii.

Curtea a stabilit ca in solutionarea cererii adresate OCPI, cat si in procedura declansata in fata instantei de judecata, era necesar a se stabili finalitatea dorita de partea interesata, continutul cererii iar scopul procedurii consta in rectificarea cartii funciare, respectiv radierea masurii sechestrului pretins a fi notata in mod eronat asupra unui bun.

Prin urmare, s-a concluzionat ca se impune analizarea aspectelor de fond deduse judecatii si care nu au fost supuse cenzurii niciunei instante, atat judecata in prima instanta cat si cea in apel fiind in mod gresit limitate la verificarea aspectelor procedurale considerat a fi incidente in cauza.

Tribunalul Dolj , prin decizia civila 359 din 23 februarie 2015, a admis apelul, a schimbat sentinta si a admis plangerea formulata in contradictoriu cu intimatul Ministerul Public prin Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

S-a admis cererea de reexaminare inregistrata sub nr. .. .la O.C.P.I. Dolj.

S-au anulat incheierile nr. .. si nr. ... emise de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara

Dolj.

S-au admis cererile de inscriere drepturi si rectificare carte funciara, formulate de petentele S.M. si S.N. prin mandatar B.N.P. I. V.F., inregistrate la O.C.P.I. Dolj sub nr. ...

S-a dispus inscrierea dreptului de proprietate (nuda proprietate) in favoarea petentei S.M. in Partea a Il-a ("Foaie de proprietate") a cartii funciare nr. .. a loc. P., cu privire la imobilul - teren arabil extravilan in suprafata de 14.552 m.p., avand numar cadastral ...

S-a dispus inscrierea dreptului de uzufruct in favoarea petentei S.N. in Partea a IlI-a ("Foaie de sarcini") a cartii funciare nr. .. a loc. P., cu privire la acelasi imobil.

S-a dispus rectificarea cartii funciare nr. ., in sensul ca se va radia din Partea a III-a ("Foaie de sarcini") sechestrul asigurator inscris in favoarea Ministerului Public prin Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie asupra imobilului.

S-a dispus dispune comunicarea hotararii catre O.C.P.I. Dolj, in situatia in care va ramane irevocabila, conform art. 31 alin. 6 din Legea nr. 7/1996 rep.

Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca prin Incheierea nr. .. din data de 16.05.2012 emisa de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Dolj s-a respins capatul de cerere privind radierea sechestrului si intabularea dreptului de proprietate si a dreptului de uzufruct in baza contractului de donatie autentificat sub nr. .. din 15.05.2012 , imobilul fiind sechestrat, astfel ca aceasta constituie o piedica la instrainare.

Tribunalul a constatat ca in mod gresit a fost calificata cererea initiala formulata de BNP I.V. drept cerere de indreptare a erorilor materiale, in realitate obiectul acesteia fiind rectificare carte funciara, prin radierea sechestrului asigurator notat in cartea funciara pentru teren si intabularea dreptului de proprietate si a dreptului de uzufruct in baza contractului de donatie mentionat anterior.

Prin Ordonanta nr. . din 1 februarie 2007 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a dispus instituirea masurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile si imobile proprietatea invinuitei S.N. si a altor persoane, astfel cum vor fi identificate la organul fiscal competent, urmand a fi individualizate in procese-verbale de aducere la cunostinta a masurii dispuse fiecarei persoane interesate.

Bunurile apelantei-reclamante S.N. au fost individualizate prin procesul-verbal din data de 07 februarie 2007, in care nu figureaza si terenul arabil extravilan situat in com. P., in T .., P .., avand numar cadastral ..

Prin urmare, s-a apreciat ca in mod eronat a fost notata masura sechestrului asigurator asupra acestui teren, iar faptul ca prin Ordonanta nr. .. s-a dispus instituirea masurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor proprietatea petentei S.N. nu este suficient pentru a conferi legalitate notarii masurii asupra terenului mentionat, dat fiind ca prin chiar aceasta ordonanta s-a stabilit obligatia individualizarii bunurilor ce formeaza obiectul sechestrului.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs Ministerul Public prin Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, invocand critici privind modul de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului si critici de fond.

Recursul nu este fondat, urmand sa fie respins pentru urmatoarele considerente.

Procedura necontencioasa reglementata de art. 331 cod procedura civila are ca obiect cereri prin care nu se urmareste stabilirea unui drept potrivnic fata de alta persoana.

Plangerile intemeiate pe prevederile Legii 7/1996, formulate impotriva unor incheieri de carte funciara, pot avea un caracter necontencios dat fiind faptul ca legea nu recunoaste oficiului de cadastru calitate procesual pasiva si pentru ca registratorul de carte funciara nu da o rezolvare unor situatii judiciare. Este cazul procedurii de inscriere in cartea funciara, reglementata de art. 47-55 din Legea 7/1996, in forma si numerotarea de la data inscrierii.

Insa, in situatia in care in cadrul unei astfel de plangeri se invoca situatii litigioase, cand plangerea vizeaza continutul unui raport juridic litigios ori cand inscrierea in cartea funciara s-a facut in contradictoriu cu terte persoane, care ar putea fi vatamate, plangerea impotriva incheierilor de carte funciara dobandeste caracter contencios.

Ca atare, pentru a proteja interesele tertilor care au un drept inscris in cartea funciara, este necesar ca intr-un astfel de litigiu sa fie citate toate persoanele care au un interes si fata de care produce efecte inscrierea in cartea funciara sau orice alte operatiuni.

In speta, cu privire la un anumit bun, proprietatea reclamantei S.N., s-a facut o notare in cartea funciara a unei masuri asiguratorii. Proprietarul bunului, avand interes in radierea sechestrului, are obligatia sa solicite chemarea in judecata a persoanei in favoarea careia s-a dispus notarea, pretentiile din plangerea de fata fiind obligatoriu a fi analizate in contradictoriu cu persoana despre care reclamantele pretind ca le-a prejudiciat si care este vizata prin inscrierea contestata.

In concluzie, cererea prin care s-a solicitat rectificarea inscrierii in cartea funciara, prin radierea sechestrului asigurator si inscrierea dreptului de proprietate al uneia dintre reclamante are un caracter contencios, solutionarea acesteia fiind corect facuta in contradictoriu cu persoana juridica in favoarea careia a fost notat sechestrul, care are calitate procesual pasiva in cauza si interes pentru a cunoaste situatia juridica a imobilului.

Este nefondata sustinerea recurentului in sensul ca nu are calitate procesual pasiva, ci DIICOT - Biroul Teritorial Dolj, aceasta fiind institutia care a dispus infiintarea sechestrului.

Calitatea procesual pasiva a Ministerului Public - Parchetul de pe langa ICCJ este justifica prin aceea ca este persoana in favoarea caruia s-a facut notarea in cartea funciara, asa cum rezulta din cartea funciara nr. 3.., Partea III ( Foaie de sarcini).

Pe fondul cauzei, se retine ca obiectul actiunii si calificarea juridica a acesteia, inclusiv sub aspectul temeiului de drept aplicabil, au fost stabilite prin decizia 1570/17.11.2014 a Curtii de Apel Craiova, decizie irevocabila, intrata in puterea lucrului judecat si ale carei dezlegari de drept sunt obligatorii pentru instanta de trimitere, potrivit art. 315 cod procedura civila.

Prin aceeasi decizie s-a statuat ca litigiul de fata nu pune in discutie valabilitatea masurii asiguratorii si nu constituie o modalitate de contestare a acestei masuri sau de scoatere a bunului de sub sechestru. Asadar, sustinerile recurentului referitoare la aplicabilitatea dispozitiilor art. 250 cod procedura penala nu sunt fondate si au facut deja obiectul unei cai de atac anterioare, primind solutionare irevocabila.

Cu titlu prealabil, instanta constata ca dispozitiile noului cod civil, invocate de recurent in motivele de recurs, nu sunt aplicabile in cauza, deoarece potrivit dispozitiilor legii cadastrului, in caz de litigiu se aplica forma legii de la data cand a operat inscrierea contestata. Ori, in anul 2007 cand fost notat sechestrul nu erau in vigoare dispozitiile noului cod civil.

Dupa cum s-a stabilit si prin decizia de casare anterioara, reclamantele nu contesta legalitatea ordonantei prin care organele de urmarire penala au instituit sechestrul, ci sustin ca in cuprinsul acestei ordonante, asa cum a fost intregita cu procesele verbale de identificare a bunurilor, nu este precizat si imobilul in litigiu.

Asadar, nu se urmareste scoaterea unui bun de sub sechestru si nu se contesta o masura procesual penala in cadrul unui litigiu civil, instanta fiind chemata sa stabileasca daca terenul situat in comuna P., T ..., P .. a facut obiectul sechestrului.

Recurentul sustine gresit ca prin ordonanta din 1 februarie 2007, data in dosarul nr. ... s-a instituit masura asiguratorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale inculpatei S. N. Din cuprinsul acestei ordonante se retine ca masura asiguratorie a fost instituita cu privire la bunurile mobile si imobile „astfel cum vor fi identificate la organul fiscal competent, urmand a fi individualizate in procesele verbale de aducere la cunostinta a masurii dispuse”.

Din modul in care procurorul a formulat ordonanta rezulta cu claritate ca masura asiguratorie a privit bunurile inculpatei, asa cum erau individualizate in procesele verbale subsecvente ordonantei, nu totalitatea bunurilor acesteia, iar in cele trei procese verbale, incheiate la 7.02.2007, 8.02.2007, 9.02.2007 nu a fost cuprins si imobilul in litigiu, ci alte 78 suprafete de teren din comuna P., doua suprafete de teren din comuna P., un autoturism.

In conditiile in care sechestrul asigurator nu a privit bunul imobil in litigiu, nu s-a pus in discutie legalitatea acestui act, efectul sau de indisponibilizare si nici nu s-a facut o analiza a continutului juridic al actului, a aspectelor de fond ale masurii, cum sustine recurentul, doar s-a constatat ca sechestrul asigurator nu a operat si cu privire la acest bun, caz in care notarea masurii este facuta fara titlu juridic.

Prin solutia adoptata tribunalul a facut o corecta aplicare a dispozitiilor art. 33 din Legea 7/1996, fara a scoate un bun de sub sechestru, in conditiile in care asupra acestui bun nici nu s-a instituit o masura asiguratorie.

Decizia atacata fiind legala, potrivit art. 312 cod procedura civila, recursul se va respinge ca nefondat.
(Decizia nr. 400/18 Iunie 2015 - Sectia I civila, rezumat judecator Gabriela Ionescu)