Adoptie, Conditionarea prioritatii, existenta atestatului prevazut de art. 16 din Legea 273/2004

Prioritatea prevazuta de art. 36 alin.2 din Legea 273/2004, ca si criteriu de selectie, este operanta doar in ipoteza in care rudele copilului din cadrul familiei extinse sau alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie pentru o perioada de minimum 6 luni indeplinesc toate conditiile legale pentru a putea adopta, inclusiv sunt beneficiarii atestatului de familie apta sa adopte.

Prin sentinta civila nr.301 din 11 decembrie 2013, pronuntata de Tribunalul Olt in dosar nr.4340/104/2013, s-a admis cererea formulata de catre reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Olt, in contradictoriu cu paratii D.I. si D.D.

S-a dispus incredintarea in vederea adoptiei pe o perioada de 90 de zile a copilului P. C.I., la familia D.I. si D.D., si incetarea masurii de protectie speciala - plasament in regim de urgenta la asistent maternal profesionist T.M.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:

Conform art. 40 alin. 1 din Legea nr. 273/2004: „adoptia nu poate fi incuviintata de catre instanta judecatoreasca decat dupa ce copilul a fost incredintat pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte, astfel incat instanta sa poata aprecia, in mod rational, asupra relatiilor de familie care s-ar stabili daca adoptia ar fi incuviintata”.

In cauza a fost luat consimtamantul paratilor D.I. si D.D., care au fost de acord cu incredintarea in vederea adoptiei a copilul P.C.I.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel F.F. si F.M., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In motivarea apelului, au aratat ca prin sentinta civila nr. 301/11.12.2013, pronuntata de Tribunalul Olt in Camera de consiliu in dosarul nr.4340/104/2013, s-a admis cererea formulata de catre reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala s Protectia Copilului Olt in contradictoriu cu paratii D.I. si D.D. si s-a dispus incredintarea in vederea adoptiei pe o perioada de 90 de zile a copilului la familia D.I. si D.D. si incetarea masurii de protectie speciala - plasament in regim de urgenta la asistent maternal profesionist T. M.

Precizeaza apelantii ca nu au fost citati in aceasta procedura si nu li s-a comunicat hotararea pronuntata in cauza. Au aflat de existenta acestei sentinte cu ocazia comunicarii intampinarii formulate de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Olt in dosarul nr.4004/104/2013, aflat pe rolul Curtii de Apel Craiova.

La pronuntarea acestei sentinte, prima instanta a avut in vedere dispozitiile art.40 alin. 1 din Legea nr.273/2004 potrivit carora adoptia nu poate fii incuviintata de catre instanta de judecata decat dupa ce copilul a fost incredintat pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte si consimtamantul paratilor D.I. si D.D.

Hotararea pronuntata este nelegala si netemeinica, au sustinut apelantii, pentru urmatoarele considerente:

Hotararea pronuntata de instanta de fond este nelegala, intrucat a fost incalcata procedura speciala in materia instituirii, inlocuirii si incetarii plasamentului - art. 61, art. 66 din Legea nr. 272/2004, dar si dispozitiile art.36 si 37 din Legea nr. 273/2004 privind prioritatea la adoptie.

Astfel cum au precizat, apelantii au exercitat drepturile si obligatiile fata de minora inca de la nasterea sa, conform hotararii Consiliului Judetean Olt nr. 784/24.05.2011, motiv pentru care in urma adresei nr.467 din data de 07.01.2013 s-au prezentat la sediul D.G.A.S.P.C.O.L.T, unde au formulat cerere de adoptie si au depus toate actele solicitate de reprezentantii institutiei.

Mai arata apelantii ca in baza acestei cereri au fost persoane indreptatite la emiterea atestatului prevazut in Legea nr.273/2004, in urma unei evaluari ce trebuia efectuata de catre D.G.A.S.C.P. OLT. si in temeiul an.36 alin. 2 din Legea nr.273/ 2004 conform caruia "potrivirea dintre copil si persoana - familia adoptatoare se realizeaza acordandu-se prioritate persoanelor alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie de minim 6 luni.

Potrivit art. 18 alin. 1 din Legea nr. 273/2004 "rezultatele evaluarii prevazute la art. 16 se consemneaza intr-un raport final de evaluare a capacitatii de a adopta a solicitantului care contine si propunerea privind eliberarea sau neeliberarea atestatului. Raportul se intocmeste in maximum 120 de zile de la depunerea cererii de evaluare si se comunica solicitantului."

Cu toate ca reclamanta era obligata sa intreprinda toate demersurile si sa initieze un plan de evaluare in privinta acestora, pentru emiterea atestatului, aceasta a deturnat intreaga procedura, invocand diverse motive de neprezentare la sediul institutiei, in scopul de a proceda la un abuz, initial prin instituirea unei masuri de plasament de urgenta la un asistent maternul cu care minora nu a avut si nu are nicio legatura, iar ulterior la plasarea acesteia catre o familie aflata pe lista comunicata de catre Oficiul pentru adoptii, dar fata de care aveau prioritate.

Masura plasamentului in regim de urgenta se dispune numai in conditiile art. 94 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, atunci cand exista motive temeinice care sa sustina existenta unei situatii de pericol iminent pentru copil datorita abuzului si neglijarii si nu se intampina opozitie din partea persoanelor care exercita drepturile si obligatiile parintesti.

Desi legea prevede, in mod expres, ca nu se poate institui plasamentul de urgenta atunci cand exista o opozitie din partea persoanelor care au in 'ingrijire sau asigura protectia unui copil, in mod nelegal, intimata, prin reprezentant, a instituit aceasta masura sustinuta pe opunerea acestora pe care a calificat-o ca pe un abuz

Cu adresa nr.6706/23.01.2014 reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Olt intimata reclamanta le-a comunicat implicit ca a refuzat fara niciun motiv intocmirea raportului de evaluare in vederea emiterii atestatului de adoptie, reglementat de dispozitiile art.18 din Legea nr.273/2004, desi sunt persoane indreptatite la adoptie in mod prioritar, iar incredintarea minorei in cazul lor nu este prevazuta ca o conditie prealabila adoptiei.

Conform art. 42 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 273/2004, incredintarea in vederea adoptiei nu este necesara pentru adoptia copilului pentru care a fost deschisa procedura adoptiei interne si acesta se afla la familia adoptatoare de cel putin 2 ani.

Intrucat pana la pronuntarea prezentei hotarari minora s-a aflat in plasamentul apelantilor de o perioada mai mare de 2 ani, fiind persoane indreptatite la adoptie, conform legii, hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala, motive pentru care in temeiul art. 480 alin. 2 Cod procedura civila, solicita admiterea apelului, schimbarea sentintei apelate si pe fond respingerea cererii formulata de reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Olt.

Apelantii F.F si F.M, in temeiul art. 186 Cod procedura civila, au formulat cerere de repunere in termenul de apel impotriva sentintei civile nr. 301/11.12.2013, pronuntata de Tribunalul Olt in Camera de consiliu in dosarul nr. 4340/104/2013.

In motivarea cererii, au aratat ca nu au fost citati in aceasta procedura si nu li s-a comunicat hotararea pronuntata in cauza. Au aflat de existenta acestei sentinte cu ocazia comunicarii intampinarii formulate de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Olt in dosarul nr. 4004/104/2013, aflat pe rolul Curtii de Apel Craiova.

Sustin apelantii ca in conditiile in care sunt parti interesate in legatura cu exercitarea drepturilor fata de minora P.C., intrucat au exercitat plasamentul conform Hotararii CPC Olt nr.784/24.05.2011, sunt in acelasi timp si persoane indreptatite in exercitarea apelului impotriva sentintei civile nr. 301/11.12.2013.

Neexercitarea caii de atac se datoreaza unor motive temeinice justificate de necomunicarea acestei hotarari, motiv pentru care in temeiul art. 186 Cod procedura civila, solicita admiterea cererii astfel cum a fost formulata.

Apelul este nefondat.

Curtea va examina prioritar, potrivit art. 248 Cod procedura civila, exceptiile peremtorii ale tardivitatii si inadmisibilitatii apelului, si corelativ cu prima exceptie, si cererea de repunere in termenul de apel formulata de apelanti.

Exceptiile tardivitatii si inadmisibilitatii apelului, invocate de intimata prin intampinare, sunt nefondate si se vor respinge, pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art.74 alin.4 din Legea 273/2004 republicata privind procedura adoptiei, cererile de deschidere a procedurii adoptiei interne, cererile de incredintare a copilului in vederea adoptiei si cererile de incuviintare a adoptiei se judeca in prima instanta, potrivit regulilor prevazute in Cartea III, care reglementeaza dispozitiile generale privitoare la procedurile necontencioase din Codul de procedura civila.

Dispozitiile art. 534 Cod procedura civila prevad ca incheierea prin care se incuviinteaza cererea in materie necontencioasa este executorie si este supusa numai apelului. In lipsa unei prevederi contrare exprese, termenul de apel este cel de drept comun, de 30 de zile (art. 468 Cod procedura civila) si curge, in cazul persoanelor interesate care nu au fost citate la solutionarea pricinii, de la data la care au luat cunostinta de incheiere, dar nu mai tarziu de 1 an de la data pronuntarii.

In speta, apelantii sunt persoane interesate, in acceptiunea art.534 alin4. Cod procedura civila, intrucat eventualele lor drepturi si interese, circumscrise adoptiei minorei P.C.I., sunt afectate prin masura dispusa pe calea procedurii necontencioase a incredintarii in vederea adoptiei.

Astfel, apelantii au exercitat masura speciala de protectie a plasamentului fata de minora P.C., inca de la nasterea sa, pana la data de 23.08.2013, cand, prin sentinta nr. 299/4decembrie 2013 pronuntata de Tribunalul Olt in dosarulnr.4004/104/2013, s-a inlocuit aceasta masura, care s-a constatat a fi incetata, de la familia F., cu masura plasamentului cu plata alocatiei la asistent maternal profesionist T. M.

Prin adresa nr. 467/7.01.2013, apelantii au fost instiintati ca s-a schimbat planul individualizat de protectie pentru minora, care a fost declarata adoptabila, comunicandu-li-se totodata ca, potrivit art. 36 alin.2 din legea 273/2004, au prioritate la adoptie.

Prin adresa nr. 14468/19.02.2013, emisa de DGASPC Olt, apelantii au fost invitati sa se prezinte la sediul autoritatii administrative pentru a-si exprima pozitia fata de procesul de noul plan individualizat de protectie pentru minora, fiind atentionati ca in caz de neprezentare, minora va intra in procedura de potrivire cu potentialele familii apte pentru adoptie.

Totodata, se retine ca apelantii au formulat cerere de adoptie a minorei, fata de care, prin sentinta civila nr.59/6.03.2014 a Tribunalului Olt, s-a deschis procedura adoptiei, si ca la data de 6.06.2013 au formulat cerere de evaluare in vederea eliberarii atestatului de familie apta sa adopte.

Toate aceste aspecte converg catre concluzia ca apelantii sunt persoane interesate in procedura adoptiei minorei, astfel ca au calitate procesuala activa in exercitarea apelului impotriva sentintei prin care copilul a fost incredintat in vederea adoptiei familiei D., in raport de dispozitiile art. 534 alin.4 Cod procedura civila.

Prin urmare, exceptia inadmisibilitatii apelului, grefata pe inexistenta calitatii de „persoane interesate” este nefondata, si se va respinge ca atare.

Luarea la cunostinta de incheierea prin care s-a admis cererea in materia necontencioasa este un fapt juridic, astfel ca poate fi dovedita prin orice mijloc de proba admis de lege, iar sarcina probei revine titularului caii de atac.

Apelantii au sustinut ca au luat cunostinta de masura dispusa si contestata in prezenta cauza odata cu comunicarea intampinarii in dosarul nr. 4004/104/2013, respectiv la data de 10 februarie 2014, data in raport de care, declararea apelului la data de 5 martie 2014, apare ca fiind facuta atat inlauntrul termenului legal imperativ de 30 zile, calculat de la data luarii la cunostinta, cat si a termenului obiectiv de 1 an de la data pronuntarii sentintei.

Apelul apare astfel a fi declarat in termen, exceptia tardivitatii urmand a fi respinsa.

Corelativ, va fi respinsa si cererea de repunere in termenul de apel.

Art. 186 Cod procedura civila dispune ca partea care a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen numai daca dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinic justificate.

Institutia repunerii in termen presupune, ca premisa, depasirea terenului de apel, or, in speta, asa cum s-a aratat in considerentele subsumate solutiei de respingere a exceptiei tardivitatii, apelantii au exercitat calea de atac in termenul legal prevazut de art. 534 alin.4 Cod procedura civila.

Criticile vizand fondul cauzei sunt insa nefondate.

O prima critica s-a referit la incalcarea dispozitiilor legale reglementate de Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, in art. 61, 62, in ceea ce priveste inlocuirea masurii plasamentului minorei de la familia F. la asistentul maternal profesionist T.M.

Acest aspect excede insa cauzei dedusa judecatii, intrucat face obiectul unui dosar distinct, nr.4004/104/2013, aflat in apel si suspendat, in baza art. 413 alin.1 pct.1 Cod procedura civila, pana la solutionarea definitiva a prezentului dosar.

Critica cu acest obiect poate fi valorificata in dosarul mai sus mentionat, nu in apelul declarat impotriva sentintei prin care s-a dispus incredintarea in vederea adoptiei si incetarea plasamentului la asistentul maternal profesionist, intrucat in cauza de fata nu se examineaza legalitatea dispunerii masurii de protectie speciala a minorei, in raport de prevederile art. 61 si 62 Legea 272/2004.

Referitor la incalcarea dispozitiilor art. 36 si 37 din Legea 273/2004:

Dispozitiile legale aratate reglementeaza etapa premergatoare incredintarii in vederea adoptiei, constand in potrivirea dintre copil si persoana/familia adoptatoare.

Apelantii au sustinut ca nu s-a dat eficienta dispozitiilor art. 36 alin.2 din Legea 273/2004, care consacra caracterul prioritar al rudelor copilului din cadrul familiei extinse si a altor persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie pentru o perioada de minimum 6 luni, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior.

Este lipsit de echivoc ca pana la data de 23.08.2013, cand s-a dispus inlocuirea masurii plasamentului minorei de la apelanti la asistentul maternal profesionist T. M., intre apelanti si copil au existat relatii care intra in sfera „vietii de familie”. Minora nascuta la data de 25.04.2011 s-a aflat in plasament familial cu plata alocatiei de stat la familia F. de la data de 24.05.2011, cand avea varsta de 1 luna, iar drepturile si obligatiile parintesti cu privire la copil au fost exercitate de apelanti.

In acest sens este jurisprudenta constanta a CEDO, care a afirmat in numeroase cauze ca notiunea de „ viata de familie”, inclusa in art. 8 din Conventie, nu se refera exclusiv la o familie legitima, ci se extinde si in privinta relatiilor de familie de facto (cauza Schneider contra Germaniei, hotararea din 15 septembrie 2001; cauza Keegan contra Irlandei, hotararea din 26 mai 1994; cauza Kroon si altii contra Olandei,hotararea din 27 octombrie 1994).

Cu toate acestea, prioritatea prevazuta de art. 36 alin.2 din Legea 273/2004, ca si criteriu de selectie, ar fi fost operanta doar in ipoteza in care apelantii ar fi indeplinit toate conditiile legale pentru a putea adopta, inclusiv ar fi fost beneficiarii atestatului de familie apta sa adopte

Art. 16 si urmatoarele din legea 273/2004 prevad ca adoptatorul sau familia adoptatoare este evaluata in scopul identificarii abilitatilor parentale si a analizarii garantiilor morale si a conditiilor materiale, a examinarii caracteristicilor psihologice, sociale si medicale ale celorlalti membri ai familiei sau altor persoane care locuiesc impreuna cu solicitantii, precum si pentru pregatirea acestora pentru asumarea, in cunostinta de cauza, a rolului de parinte.

Concluzia se impune si utilizarea metodei teleologice de interpretare a textelor de lege incidente.

Dispozitiile art. 36 si 37 din Legea 273/2004 sunt edictate in cadrul cap. III, procedura adoptiei interne, sectiunea 3 - Potrivirea dintre copil si persoana sau familia adoptatoare, subsecventa sectiunii 1 si 2, care reglementeaza procedura evaluarii adoptatorului sau familiei adoptatoare in vederea obtinerii atestatului, si respectiv, deschiderea procedurii adoptiei interne, ceea ce inseamna ca identificarea si selectarea celei mai potrivite persoane sau familii pentru adoptie, etapa in care se da eficienta criteriului prioritatii prevazut de alin.2, se face doar cu privire la persoanele sau familiile atestate ca fiind apte sa adopte, cum de altfel, in mod expres mentioneaza si alin.1 al art. 36.

Or, apelantii, desi au formulat la data de 6.06.2013 cerere de evaluare in vederea obtinerii atestatului, nu au primit o rezolvare favorabila a solicitarii cu acest obiect, prin adresa nr.52286/9.07.2013, depusa de apelanti (fila 14) fiindu-le comunicat un rezultat nefavorabil al evaluarii.

Acest rezultat nu a fost contestat, in conditiile art. 18 alin.3 si urmatoarele din legea 273/2004, astfel ca la data incredintarii minorei spre adoptie familiei D., apelantii nu indeplineau conditiile legale pentru adoptie, nefiind atestati ca familie apta pentru adoptie, in conditiile art. 16-25 din legea speciala.

Este adevarat ca prin sentinta civila nr. 220/27.09.2013 pronuntata de Tribunalul Olt in dosarul nr. 3984/104/2013, a fost respinsa cererea de ordonanta presedintiala prin care apelantii din prezenta cauza au solicitat inapoierea minorei si obligarea DGASPC Olt sa le solutioneze cererea de adoptie, constatandu-se ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate ale procedurii speciale, si anume aparenta de drept si caracterul provizoriu al masurii solicitata a se dispune.

Aspectul evidentiat de instanta, referitor la faptul ca nu a expirat termenul de 120 zile prevazut de art. 18 din Legea 273/2004, nu a fost insa relevant in respingerea cererii,cum eronat sustin apelantii, cererea fiind respinsa pentru neindeplinirea cumulativa a conditiilor de admisibilitate ale procedurii ordonantei presedintiale.

De altfel, subsecvent respingerii cererii de ordonanta presedintiala, apelantii nu au formulat o actiune de drept comun cu acelasi obiect, si nici nu au uzat de procedura contestarii refuzului nefavorabil al evaluarii.

Ultima critica formulata de apelanti este, de asemenea, nefondata.

Apelantii au sustinut ca au fost incalcate dispozitiile art. 42 alin.1 lit. c din Legea 273/2004, potrivit carora incredintarea in vederea adoptiei nu este necesara pentru adoptia copilului pentru care a fost deschisa procedura adoptiei interne si acesta se afla in plasament la unul dintre sotii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel putin 2 ani.

Incredintarea in vederea adoptiei este o etapa subsecventa obtinerii de catre adoptatori a atestatului si conditionata de indeplinirea acestei conditii, or, asa cum s-a aratat, apelantii nu au fost evaluati ca familie apta sa adopte.

Pe de alta parte, apelantii nu mai exercitau la momentul la care minora a fost incredintata in vederea adoptiei masura de protectie speciala a plasamentului, or art. 42 alin.1 lit. c permite adoptatorilor sa solicite direct instantei judecatoresti incuviintarea adoptiei doar daca copilul fata de care s-a deschis procedura adoptiei interne se afla in continuare in plasament la familia adoptatoare.

Prima instanta a pronuntat o hotarare temeinica si legala, cu respectarea dispozitiilor art. 40-46 din Legea 273/2004, criticile formulate de apelanti fiind neintemeiate, astfel ca apelul declarat s-a respins ca nefondat, potrivit art. 480 Cod procedura civila.
(Decizia civila nr. 2/22 mai 2014 - Sectia I civila, rezumat judecator Oana Ghita)