Actiune civila in procesul penal, Daune morale, Criterii de apreciere a cuantumului
1 aprilie 2020Actiune in revendicare imobiliara, Comparare titluri de proprietate
1 aprilie 2020
Actiune in anulare acte frauduloase promovata in temeiul art.80 alini lit. b din Legea nr. 85/2006
Potrivit art. 80 alin.l lit. b din Legea nr. 85/2006 administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin operatiuni comerciale in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.
Textul de lege are in vedere anularea (revocarea) actelor in care exista diferenta vadita de valoare intre prestatii in defavoarea debitorului.
Diferenta intre pretul platit de debitor la data achizitionarii bunului conform contractului si pretul obtinut ulterior de acesta la vanzarea aceluiasi bun nu trebuie confundata cu diferenta intre prestatii la incheierea contractului de vanzare - cumparare.
Art. 80 alin. l lit. b din Legea nr. 85/2006 se refera la disproportie vadita intre prestatiile ce fac obiectul actului de transfer patrimonial, sintagma „ vadita " conducand la ideea unui pret lezionar, neserios.
Prin sentinta nr. 518 din data de 14.04.2014, Tribunalul Mehedinti - Sectia a Il-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal a respins actiunea formulata de reclamantul SC MI SRL prin administratori judiciari CI SPRL si YC SPRL, in contradictoriu cu paratii SC MI SRL prin administrator special CG si CLI, ca neintemeiata.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamantul CI SPRL si YC SPRL - lichidator al debitoarei SC MI SRL, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivele de recurs, lichidatorul judiciar a criticat sentinta, aratand ca instanta de fond nu a exercitat rol activ prin ordonarea din oficiu a unei expertize care sa evalueze bunul ce a facut obiectul tranzactiei.
In opinia recurentului la efectuarea expertizei intocmite in cauza, expertul a incalcat normele metodologice, doctrina si deontologia profesionala, intrucat nedocumentarea si nefundamentarea stiintifica a raportului de expertiza poate fi sanctionata de organele in drept.
Raspunsul expertului potrivit caruia valoarea de vanzare asigura acoperirea valorii ramase neamortizate conform evidentelor contabile ale SC MI SRL nu raspunde la obiectivele fixate si nu este de natura a lamuri valoarea de piata a autoturismului la data achizitionarii de catre parat.
Recurentul considera ca expertiza efectuata in cauza nu poate fi luata in considerare, impunandu-se casarea hotararii si administrarea probei cu expertiza specialitatea evaluare bunuri mobile.
Nu s-a depus intampinare.
Analizand recursul prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art. 79 si 80 alin 1 lit. b din Legea nr. 85/2006, in temeiul carora s-a pronuntat instanta de fond, Curtea a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 80 alin.1 lit. b din Legea nr. 85/2006 administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin operatiuni comerciale in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.
Textul de lege are in vedere anularea (revocarea) actelor in care exista diferenta vadita de valoare intre prestatii in defavoarea debitorului.
Art. 80 alin.1 lit. b reglementeaza deci o situatie similara leziunii din dreptul comun numai sub aspectul prejudiciului care este egal cu disproportia de valoare intre contraprestatii cu diferenta ca prejudiciul nu se produce direct in patrimoniul debitorului, ci se reflecta asupra creditorilor.
In cazul prevazut de art. 80 alin.1 lit. b frauda debitorului este prezumata de legiuitor, debitorul urmarind sau cel putin acceptand posibilitatea vatamarii celorlalti creditori in beneficiul tertului cu care a contractat si caruia ii transfera o valoare patrimoniala mult mai mare in raport de prestatia efectiv primita de el.
In speta, anterior deschiderii procedurii, la data de 29.08.2011, debitorul SCMISRL a instrainat numitului CLI autoutilitara marca Toyota cu numar de inmatriculare TM ...la pretul de 46.764,24 lei cu TVA.
Bunul vandut la pretul de 46.764, 24 lei cu TVA la data de 29.08.2011 a fost dobandit de debitor urmare a incheierii contractului de leasing financiar CLF 82412/21.06.2006 la pretul de 28.520 Euro, fiind inregistrat in evidenta financiar contabila a SCMISRL cu valoarea de 103.898 lei.
Este adevarat ca, fata de faptele expuse mai sus, exista o diferenta intre pretul platit de debitor la achizitionarea bunului si pretul obtinut de acesta la vanzare, insa existenta acestei diferente, raportata la situatia concreta descrisa anterior, nu conduce la concluzia disproportiei intre prestatia debitorului si cea a cumparatorului.
Diferenta intre pretul platit de debitor la data achizitionarii bunului conform contractului de leasing financiar CLF 82412/21.06.2006 si pretul obtinut ulterior de acesta la vanzarea aceluiasi bun conform facturii TM FRF3 nr. 3000372/29.08.2011 nu trebuie confundata cu diferenta intre prestatii la incheierea contractului de vanzare - cumparare a autoutilitarei marca Toyota cu numar de inmatriculare TM ....
Asa cum am aratat, textul art. 80 alin. 1 lit. b din Legea nr. 85/2006 se refera la disproportie vadita intre prestatiile ce fac obiectul actului de transfer patrimonial, sintagma „ vadita” conducand la ideea unui pret lezionar, neserios.
Or, in speta nu este o disproportie vadita de valoare intre prestatia debitorului vanzator care a transmis un bun mobil - autoutilitara marca Toyota ( utilizata aproximativ 5 ani) si prestatia cumparatorului care pentru acest bun a platit suma de 46.764, 24 lei cu TVA.
Ca urmare, chiar daca este vorba de o operatiune comerciala efectuata in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii (circa 1 an inainte de deschiderea procedurii), nefiind vorba de un act in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, Curtea apreciaza ca in mod corect instanta de fond a stabilit in speta nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 80 alin.1 lit. b din Legea nr. 85/2006.
Criticile recurentului privind rolul activ al instantei, nedocumentarea expertului si nefundamentarea raportului de expertiza intocmit in cauza si necesitatea incuviintarii probei cu expertiza specialitatea evaluare bunuri mobile au fost apreciate ca neintemeiate.
In materia insolventei care este o procedura speciala, derogatorie de la dreptul comun, judecatorul sindic are in principal atributii jurisdictionale, limitate la controlul judecatoresc, astfel cum sunt precizate in mod expres, in teza finala a alin.2 al art.11 din Legea nr.85/2006.
Instanta de fond a incuviintat proba cu expertiza contabila la cererea reclamantului prin administrator judiciar, cu obiectivele solicitate de parte, iar dupa depunerea raportului de expertiza reclamantul nu a formulat obiectiuni la raportul de expertiza si nici nu a solicitat incuviintarea unei noi expertize specialitatea evaluare bunuri mobile, asa cum rezulta din incheierea de sedinta din 17.02.2014 si practicaua sentintei din 14.04.2014.
Concluziile expertizei contabile nu conduc la ideea nedocumentarii expertului si nici la ideea nefundamentarii raportului de expertiza.
Expertul contabil desemnat in cauza a concluzionat ca, raportat la valoarea de achizitie evidentiata in documentele contabile 103.898 lei si la valoarea deprecierii pe perioada 21.06.2006 -29.08.2011, anume 82.253,46 lei, valoarea de vanzare asigura acoperirea valorii ramase neamortizate conform evidentelor contabile.
De altfel, recurentul reclamant nu precizeaza expres aspectele concrete de nedocumentare si punctele in care expertiza contabila nu este fundamentata stiintific, limitandu-se la afirmatii generale.
In consecinta, avand in vedere dispozitiile art. 312 Cod procedura civila 1865, Curtea a respins ca nefondat recursul.
(Decizia nr. 329 din 17.06.2014 - Sectia a 11-a civila, rezumat Lotus Gherghina).