Invocarea calitatii de persoana indreptatita sa recupereze intreg imobilul nationalizat

Pentru a se solicita aplicarea de masuri reparatorii in temeiul Legii nr. 10/2001 trebuie constatate, in principal, doua aspecte: preluarea imobilului in mod abuziv si calitatea de proprietar la data preluarii a persoanei care a formulat notificarea, respectiv de mostenitor al proprietarului.

Ceea ce a vandut numita [...] nu era dreptul masurii reparatorii in temeiul Legii nr. 10/2001, ci insusi bunul primit de aceasta in urma constatarii calitatii ei de persoana indreptatita; aceasta inseamna ca reclamantul nu a dobandit dreptul de a solicita masuri reparatorii in integralitate pentru imobilul preluat abuziv de catre statul comunist - singura ipoteza in care reclamantul ar f putut pretinde aceleasi drepturi ca si notificanta, context in care notificarea reclamantului nr. 23689/03.10.2016 si invitatia la negociere nu au absolut nicio valoare juridica -, ci un bun individual determinat, astfel cum acesta se gasea in patrimoniul instrainatoarei la momentul facerii vanzarii.

Avand in vedere dispozitiile art. 36 N.C.P.C., potrivit cu care calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii, observand ca in prezenta cauza raportului juridic litigios este cel creat de notificarea nr. 743/2001 si de prevederile Legii nr. 10/2001 in conformitate cu care relatia sociala reglementata de normele de drept incidente are ca subiecte (titulari ai drepturilor subiective civile si ai obligatiilor civile) doar pe notificata [...] si unitatea detinatoare Municipiului Medgidia, reiese ca, in mod corect, prima instanta a stabilit ca reclamantul nu are calitate procesuala activa in prezenta cauza.

Art. 103 alin. 1 Cod procedura civila 1865

Art. 36N.C.P.C Art. 1 alin. 1-3 din Legea nr. 10/2001

Prin sentinta civila nr. 639 din 12 martie 2018, Tribunalul Constanta - Sectia I Civila - a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului [...] si a respins in consecinta cererea de chemare in judecata formulata de acesta.

Pentru a pronunta aceasta solutie, tribunalul a observat ca, prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta la data de 05.07.2017, reclamantul [...] a solicitat in contradictoriu cu paratii Comisia Locala de Aplicare a Legii nr. 10/2001, Primaria Medgidia, Primarul Municipiului Medgidia si Municipiul Medgidia prin Primar in principal, obligarea acestora sa restituie in natura imobilul nationalizat situat in [...], jud. Constanta, alcatuit din caramida, cu suprafata de 60 mp (utila 48,422 mp), pentru care s-a formulat notificarea nr. 743/2001 in temeiul Legii nr. 10/2001 si, in subsidiar, daca imobilul nu poate fi restituit in natura, obligarea Municipiului Medgidia prin Primar sa trimita dosarul administrativ catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor - Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, in vederea emiterii deciziei de compensare pentru acest imobil, cu obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.

Prima instanta a retinut ca, in speta, notificarile au fost formulate de catre
numita
[...], in nume propriu iar prin dispozitiile nr. 179/10.02.2003 si nr. 2721/23.09.2005 ale Primarului Municipiului Medgidia, s-a dispus restituirea in parte a imobilului constructie in suprafata de 442 mp si restituirea in natura a imobilului teren in suprafata de 3848 mp situat in Medgidia, [...], numitei
[...] [...].

Apoi, a aratat tribunalul, calitatea procesuala activa in prezenta cauza este strans legata si conditionata de calitatea de titular al notificarii iar in absenta notificarii sau, eventual, a dovezii calitatii de mostenitor a numitei [...], reclamantul [...] nu are calitate procesuala activa care sa ii confere, prin prisma art. 3 si 4 din Legea nr.
10/2001
,
calitatea de persoana indreptatita la a pretinde masuri reparatorii in temeiul acestei legi.

Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamantul [...], prin care a criticat hotararea primei instante pentru nelegalitate, solicitand anularea acesteia si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.

In motivarea caii de atac, s-a aratat ca, din actele depuse la dosarul cauzei rezulta foarte clar faptul ca, la data de 19.04.2011, d-na [...] [...] a vandut reclamantului [...] imobilul situat in Megidia, [...] (fosta [...]), jud. Constanta, care a facut obiectul dispozitiei nr. .../10.02.2003 a Primarului Municipiului Medgidia, al dispozitiei nr. .. ./12.02.2004 si al dispozitiei nr. .../02.09.2005, asa cum se mentioneaza in actul autentic sus-mentionat; anterior acestei vanzari reclamantul a fost imputernicit de catre vanzatoare sa faca toate demersurile legale pentru restituirea imobilului, asa cum rezulta din procura speciala autentificata sub nr. .../12.06.2001, din procura autentificata sub nr. .../14.04.2004 si din cea autentificata sub nr. .../13.02.2006.

Apelantul a invederat ca prima instanta de fond a ignorat total aceste inscrisuri aflate la dosarul cauzei si nu le-as analizat atunci cand a retinut ca reclamantul nu justifica nicio calitate de persoana indreptatita la pretinderea de masuri reparatorii in temeiul Legii 10/2001; mai mult decat atat, in motivarea solutiei pronuntate nu aminteste nimic de notificarea inregistrata de catre reclamant la Primaria Medgidia sub nr. 23689/3.10.2016 si nici de invitatia la negociere nr. 66/29.11.2016, transmisa paratilor prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, prin care reclamantul a mentionat ca intelege sa conteste atat dispozitia nr. 179/10.02.2003 a Primarului municipiului Medgidia, cat si dispozitia nr. .../12.02.2004, motivat de faptul ca, prin cele doua dispozitii nu a fost restituit integral imobilul situat in Medgidia, [...] (fosta [...]), jud. Constanta, in conditiile Legii 10/2001.

Analizand sentinta apelata prin prisma motivelor de nelegalitate invocate de reclamant, curtea constata ca apelul este neintemeiat si urmeaza a fi respins ca atare.

Prin notificarea nr. 734/26.04.2001 expediata de un executor judecatoresc din cadrul Judecatoriei Medgidia, numita [...] [...] a formulat, in calitate de persoana indreptatita la restituirea in natura a imobilului situat in [...], in conditiile Legii nr. 10/2001. Prin dispozitia nr. 179/10.02.2003 a Primarului Municipiului Medgidia, s-a admis in parte cererea, dispunandu-se restituirea in natura a
constructiei
in suprafata de 442 mp. situata in [...] (fosta [...]) care fusese preluata de stat in conditiile Decretului nr 92/1950; ulterior, prin dispozitia nr. 1198/2004, aceasta dispozitie a fost completata in sensul restituirii in natura a
terenului
in suprafata de 442 mp pe care era edificata aceasta constructie ce fusese deja restituita.

Pretinzand ca o parte din constructia de caramida, cu suprafata de 60 mp (utila 48,4 mp) ce ar face parte din zidul de vest al imobilului nationalizat nu a fost restituit numitei [...] [...], reclamantul [...] a pretins ca el este persoana indreptatita sa recupereze integral imobilul nationalizat. Pentru a justifica calitatea lui procesuala in demersul de completare a dispozitiei nr. 179/2003, reclamantul a invocat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1006/2011, prin care acesta a cumparat de la [...] [...] imobilul situat in [...], jud. Constanta.

Curtea observa ca, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1006/2011 la B.N.P. [...], ..., numitul [...] a cumparat de la [...] [...] imobilului situat in [...] pe care vanzatoarea la dobandit in baza dispozitiilor de restituire in natura nr. 179/10.02.2003, nr. 1198/2004 si nr. nr. 2721/2005 ale Primarului Municipiului Medgidia.

Trebuie remarcat aceea ca instrainatoarea nu a contestat in justitie niciuna dintre dispozitiile in baza carora a reprimit imobilul nationalizat pe care l-a vandut lui [...] asa cum l-a primit, plus situatia creata de caracterul definitiv al dispozitiilor nr. 179/10.02.2003, nr. 1198/2004 si nr. nr. 2721/2005 ale Primarului Municipiului Medgidia.

Potrivit art. 1 alin. 1-3 din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii
nr. 139/1940
asupra rechizitiilor si nerestituite se restituie, de regula in natura, in conditiile acestei legi.

In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri ori servicii oferite in echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite, in acordare de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital, de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare sau de despagubiri banesti.

Conform art. 2 alin. 1 lit. a si i din Legea nr. 10/2001, in sensul acestei legi, prin imobile preluate in mod abuziv se inteleg imobilele nationalizate prin Legea
nr. 119/1948
pentru nationalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurari, miniere si de transporturi, precum si cele nationalizate fara titlu valabil si orice alte imobile preluate fara titlu valabil sau fara respectarea dispozitiilor legale in vigoare la data preluarii, precum si cele preluate fara temei legal prin acte de dispozitie ale organelor locale ale puterii sau ale administratiei de stat.

Sunt indreptatite, in intelesul acestei legi, la masuri reparatorii constand in restituire in natura sau, dupa caz, prin echivalent: persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod abuziv a acestora si mostenitorii persoanelor fizice indreptatite.

Rezulta ca, pentru a se solicita aplicarea de masuri reparatorii in temeiul Legii nr. 10/2001 trebuie constatate, in principal, doua aspecte: preluarea imobilului in mod abuziv si calitatea de proprietar la data preluarii a persoanei care a formulat notificarea, respectiv de mostenitor al proprietarului.

Solutionarea notificarii presupune, astfel, verificarea a doua conditii esentiale: stabilirea imprejurarii ca un anume bun a fost preluat in mod abuziv de stat in perioada de referinta si ca persoana care solicita masuri reparatorii poate fi calificata „
persoana indreptatita
’ astfel cum legea o face in art. 3; dupa verificarea acestor situatii, daca este cazul sa se acorde masuri reparatorii, se cerceteaza posibilitatea restituirii in natura a imobilului (principiu de baza al legii) sau, in caz contrar, acordarea de masuri reparatorii.

Potrivit art. 25 din legea nr. 10/2001, in termen de 60 de zile de la inregistrarea notificarii sau, dupa caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 23 unitatea detinatoare este obligata sa se pronunte, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, asupra cererii de restituire in natura.

Decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata de respingere a notificarii sau a cererii de restituire in natura poate fi atacata de persoana care se pretinde indreptatita la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul unitatii detinatoare sau, dupa caz, al entitatii investite cu solutionarea notificarii, in termen de 30 de zile de la comunicare (art. 26 alin. 3).

S-a reglementat astfel o veritabila cale de atac impotriva actelor emise de entitatile investite cu solutionarea cererilor de masuri reparatorii prin care s-a deschis calea controlului instantelor judecatoresti asupra temeiniciei si legalitatii solutiilor pronuntate in privinta notificarii. Desi legea nu o prevede expres,
necontestarea deciziei/dispozitiei in termenul prevazut de lege are consecinta definitivarii rezolvarii notificarii
; aceasta solutie se impune atat din calificarea actiunii in justitie ca valorand contestatie cat si din atributiile instantei in cercetarea legalitatii si temeiniciei deciziei/dispozitiei.

Erau aplicabile aici, prin analogia dreptului, dispozitiile art. 103 alin. 1 C.pr.civ. 1865 (in vigoare la data emiterii dispozitiilor in cauza) conform carora neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei. Astfel, ori de cate ori o persoana care se considera indreptatita la masuri reparatorii nu formuleaza contestatia prevazuta de art. 26 alin. 3 din legea nr. 10/2001 in termenul stabilit de aceste text, pierde dreptul de a mai solicita - din nou - de la aceeasi persoana considerata de unitatea detinatoare masurile reparatorii ce i-au fost refuzate prin dispozitie/decizie motivata.

Este si situatia numitei [...] care a solicitat de la Municipiul Medgidia, restituirea imobilului din [...], drept care s-a stins la momentul expirarii termenului de contestare a dispozitiilor nr.

.. ./10.02.2003, nr. .../2004 si nr. .../2005 ale Primarului Municipiului Medgidia

De aceea, la momentul autentificarii contractului de vanzare-cumparare nr. .../2011, bunul dobandit de reclamant avea caracteristicile juridice rezultate din lipsa contestarii dispozitiilor mentionate, respectiv, ca persoana a transmis bunul astfel cum il avea in patrimoniu - conditie esentiala a oricarui act translativ de proprietate, stiut fiind ca „
nemo dat quodnon habet”
si
„nemo adalium transferrepotest quam ibse habet”.

In plus, mai trebuie subliniat ca ceea ce a vandut numita [...] nu era dreptul masurii reparatorii in temeiul Legii nr. 10/2001, ci insusi bunul primit de aceasta in urma constatarii calitatii ei de persoana indreptatita; aceasta inseamna ca reclamantul nu a dobandit dreptul de a solicita masuri reparatorii in integralitate pentru imobilul preluat abuziv de catre statul comunist - singura ipoteza in care reclamantul ar fi putut pretinde aceleasi drepturi ca si notificanta, context in care notificarea reclamantului nr. .../03.10.2016 si invitatia la negociere nu au absolut nicio valoare juridica -, ci un bun individual determinat, astfel cum acesta se gasea in patrimoniul instrainatoarei la momentul facerii vanzarii.

In aceste conditii, avand in vedere dispozitiile art. 36 N.C.P.C. potrivit cu care calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii, observand ca in prezenta cauza raportului juridic litigios este cel creat de notificarea nr. .../2001 si de prevederile Legii nr. 10/2001 in conformitate cu care relatia sociala reglementata de normele de drept incidente are ca subiecte (titulari ai drepturilor subiective civile si ai obligatiilor civile) doar pe notificata [...] si unitatea detinatoare Municipiului Medgidia, reiese ca, in mod corect, prima instanta a stabilit ca reclamantul [...] nu are calitate procesuala activa in prezenta cauza.

Decizia civila nr. 124/C/12.09.2018 Judecator redactor Gabriel Lefter