Furt calificat Tainuire, Deosebiri si criterii de retinere
28 martie 2020Hotararii emisa Comisia pentru Protectia Copilului si a certificatului de incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap
28 martie 2020
Hotararea unei instante de recurs intr-o cauza in care hotararea instantei de fond este supusa doar recursului
Cuprins pe materii
:
Drept procesual civil.
Legislatie relevanta
:
art. 323 Cod procedura civila.
Rezumat
:
In fata Curtii de Apel Galati s-a invocat exceptia necompetentei materiale de a solutiona cererea de revizuire deoarece in conformitate cu art. 323 Cod procedura civila revizuirea se indreapta la instanta care s-a pronuntat asupra fondului pricinii.
Potrivit dispozitiilor art. 323 Cod procedura civila, calea de atac a revizuirii poate fi exercitata numai impotriva unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari date de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul.
In speta, prin sentinta civila a Tribunalului Braila s-a respins cererea formulata de reclamanta.
Impotriva acestei sentinte, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 202/2010 s-a exercitat calea de atac a recursului. Apelul a fost suprimat prin dispozitiile Legii Micii Reforme.
In conformitate cu dispozitiile art. 304
1
Cod procedura civila in acest caz analiza instantei de recurs nu este limitata la motivele de casare prevazute de art. 304 Cod procedura civila.
Recursul constituie in aceasta ipoteza o cale de atac cu caracter devolutiv in care, ca si in cazul apelului, instanta de recurs judeca insasi cauza, atat sub aspectul legalitatii, cat si sub acela al temeiniciei, nelimitandu-se sa examineze doar hotararea pronuntata de prima instanta, exclusiv pentru motivele de casare prevazute de art. 304 Cod procedura civila.
Deoarece in speta recursul a avut caracter devolutiv se constata indeplinita conditia prevazuta de art. 322 Cod procedura civila ca hotararea supusa revizuirii sa evoce fondul.
Decizia civila nr. 103/R din 20.04.2016 a Curtii de Apel Galati
Prin cererea inregistrata sub nr. 966/44/2015 pe rolul Curtii de Apel Galati s-a solicitat retractarea deciziei civile nr. 250/2015 a Curtii de Apel Galati si a sentintei civile nr. 886/2011 a Tribunalului Braila.
Motivarea cererii incepe cu o solicitate de declinare a competentei in favoarea Tribunalului Braila deoarece in conformitate cu art. 323 Cod procedura civila revizuirea se indreapta la instanta care s-a pronuntat asupra fondului pricinii.
Temeiul de drept al revizuirii este indicat ca fiind: art. 322 pct. 5 Cod procedura civila de la 1864, art. 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 13, 14, 15, 20, 21 si Legea nr. 134/2010, art. 261, 105, 106, 24, 25, 27 Cod procedura civila de la 1864, Constitutia Romaniei articolele 20, 148, 11, 1, 16, 21, 24, 44, 46, 52, 124, 126, 147, 133, apoi art. 1 Protocolul 1, art. 6, art. 14, art. 17 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului; art. 1, 8, 10, 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Carta Drepturilor Fundamentale ale U.E., jurisprudenta C.E.D.O.
In motivarea cererii a invederat ca in solutionarea notificarii nr. 253/2001 s-a confruntat cu diverse abuzuri.
Se prezinta un istoric al modului de solutionare a cauzei, istoric ce nu are relevanta pentru prezenta instanta avandu-se in vedere ca menirea acesteia este de a solutiona o cale de atac extraordinara, admisibila doar pentru motivele strict prevazuta de art. 322 Cod procedura civila de la 1864.
Din lecturarea considerentelor formularii acestei cereri de revizuire se desprind urmatoarele motive:
1. Decizia 472/27.02.2015 a Curtii de Apel Galati – Sectia Contencios Administrativ si Fiscal incalca in mod flagrant art. 6 din Conventie cu tot ceea ce implica notiunea unui proces echitabil: dreptul la aparare, asistarea de catre avocat, contradictorialitatea, egalitatea armelor, accesul la justitie, egalitatea in fata legii.
2. Decizia civila nr. 1659/9.10.2015 pronuntata de Curtea de Apel Galati, Sectia de contencios administrativ si fiscal care respinge ca nefondata cererea de revizuire pentru motivul neprezentarii avocatei sale la proces, incalca dreptul sau fundamental la aparare, nu s-a pronuntat absolut deloc asupra motivului special de revizuire, cuprins in art. 21(2) al Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificata si completata prin Legea nr. 262/2007 privind incalcarea principiului prioritatii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. 2, coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei, republicata.
In plus, decizia sus-mentionata nu a fost semnata de nici un judecator si nici de grefier, ceea ce atrage nulitatea ei.
3. Inscrisul nou in sensul art. 322 pct. 5 Cod procedura civila este minuta intalnirii la sediul Consiliului Superior al Magistraturii in data de 24.06.2009 dintre membrii Comisiei „Unificarea practicii judiciare” cu Presedintele Sectiei civile si de proprietate intelectuala de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si presedintii sectiilor civile de la Curtile de apel din tara si reprezentantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind discutarea problemelor de practica judiciara neunitara, in care s-a stabilit ca indisponibilizarea imobilelor care fac obiectul Legii speciale de restituire nr. 10/2001 opereaza nu de la data inregistrarii notificarilor, ci chiar de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001.
4. Domnii judecatori I.A.B. si R.J. erau incompatibili sa solutioneze cauza a carei revizuire se solicita.
5. Decizia nr. 250/2015 a Curtii de Apel Galati incalca prevederile art. 99 pct. s din Legea nr. 303/2004 privind „motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat”.
Instanta de fond a avut de analizat cele doua cazuri identice, dar solutionate in mod diferit.
a). Decizia civila irevocabila nr. 240/R din 03.06.2010 a Curtii de Apel Galati prin care se respinge anularea Ordinului Prefectului si se respinge restituirea in natura a terenului reclamantei.
b). Decizia civila irevocabila nr. 1549/09.03.2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care se dispune restituirea in natura a terenului vecinei reclamantei, teren ce intra sub incidenta aceluiasi Ordin al Prefectului nr. 441/2002, instrainarea fiind considerata nelegala, iar Ordinul si contractul ulterior de vanzare-cumparare neputand fi impedimente la restituirea in natura.
In decizia vecinei reclamantei, instantele si partial aceeasi judecatori au respectat principiul prevalentei restituirii in natura, indiferent in posesia cui se afla in prezent.
In mod evident, instanta de fond nu a analizat aceste doua decizii contrare, apreciind eronat ca dispozitia Primariei este legala, pe motiv ca „nu se poate retine ca ne aflam in aceeasi situatie, pentru a fi aplicat acelasi rationament juridic”.
6. Are un bun in sensul art. 1 din Protocolul 1 CEDO si in conformitate cu scopul emiterii Legii nr. 10/2001.
La termenul din 10.02.2016 din oficiu s-a invocat exceptia inadmisibilitatii revizuirii prin prisma motivelor invocate.
Examinand actele si lucrarile dosarului se constata ca exceptia necompetentei materiale nu este fondata.
Potrivit dispozitiilor art. 323 Cod procedura civila, calea de atac a revizuirii poate fi exercitata numai impotriva unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari date de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul.
In speta, prin sentinta civila nr. 886/2011 a Tribunalului Braila s-a respins cererea formulata de reclamanta MSAAF in baza Legii nr. 10/2001.
Impotriva acestei sentinte, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 202/2010 s-a exercitat calea de atac a recursului. Apelul a fost suprimat prin dispozitiile legii reforme.
Recursul declarat impotriva sentintei civile nr. 886/2011 a Tribunalului Braila a fost respins prin decizia civila nr. 250/R/2015 a Curtii de Apel Galati.
In conformitate cu dispozitiile art. 304
1
Cod procedura civila in acest caz analiza instantei de recurs nu este limitata la motivele de casare prevazute de art. 304 Cod procedura civila.
Recursul constituie in aceasta ipoteza o cale de atac cu caracter devolutiv in care, ca si in cazul apelului, instanta de recurs judeca insasi cauza, atat sub aspectul legalitatii, cat si sub acela al temeiniciei, nelimitandu-se sa examineze doar hotararea pronuntata de prima instanta, exclusiv pentru motivele de casare prevazute de art. 304 Cod procedura civila.
Justificarea acestei reglementari derogatorii de la regula generala a caracterului nedevolutiv al recursului tine de deosebirile esentiale existente intre cele doua situatii avute in vedere de legiuitor.
Astfel, in situatia in care s-a putut exercita calea de atac a apelului, cauza a fost, integral si sub toate aspectele legalitatii si temeiniciei solutiei pronuntate de prima instanta, examinata de o instanta de control judiciar, la un grad de jurisdictie superior, iar recursul va putea fi exercitat pentru motive concret si limitativ determinate, care vizeaza legalitatea deciziei pronuntate in apel. In situatia in care partilor nu le este deschisa calea de atac a apelului, apare firesc ca instanta sa cerceteze sub toate aspectele cauza dedusa judecatii.
Deoarece in speta recursul a avut caracter devolutiv se constata indeplinita conditia prevazuta de art. 322 Cod procedura civila ca hotararea supusa revizuirii sa evoce fondul.
Pe cale de consecinta, urmeaza sa se respinga exceptia necompetentei materiale de a solutiona cererea de revizuire ca nefondata.
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii revizuirii prin prisma motivelor formulate urmeaza sa fie admisa, avandu-se in vedere faptul ca aceasta cale de atac poate fi exercitata doar pentru motivele strict prevazute de lege. Or, motivele de la pct. 1-2, 4-6 pentru care a inteles revizuienta sa formuleze aceasta cerere nu se incadreaza la niciunul din cele 9 ale art. 322 Cod procedura civila, iar cel de la pct. 3 nu se incadreaza in ipoteza prevazuta de art. 322 pct. 5.
Astfel, pct. 5 prevede ipoteza in care dupa darea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare in ceea ce priveste situatia de fapt din speta si nicidecum minute incheiate de judecatori in cadrul unor intalniri de unificare a practicii la nivel national.
Fata de considerentele de mai sus a fost respinsa cererea de revizuire, ca inadmisibila.