Contestatie decizie de sanctionare

Legislatie relevanta
: art. 252 din Codul Muncii

Rezumat
:
Din modul de redactare a art. 252 Codul muncii rezulta ca mentiunile cuprinse sunt obligatorii, iar lipsa lor din decizia de sanctionare duce automat la nulitatea absoluta a deciziei.

Legiuitorul a prevazut sub sanctiunea nulitatii absolute ca decizia de sanctionare sa cuprinda motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile.

 

      Decizia civila nr.60/10.02.2015 a Curtii de Apel Galati

 

Prin sentinta civila nr…. Tribunalul Galati a admis contestatia formulata de contestatorul S.T.D,  in contradictoriu cu  intimatul SMACT.

A constatat nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare nr. … emisa de intimata.

A dispus repunerea partilor in situatia anterioara prin restituirea catre contestator a drepturilor salariale retinute in baza acestei deciziei de sanctionare.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Galati sub nr. 2466/121/2014 la data de 07.04.2014, contestatorul S.T.D. a solicitat in contradictoriu cu intimatul SMACT sa se dispuna anularea deciziei de sanctionare nr. ….

In motivarea cererii, contestatorul a aratat ca a fost sanctionat disciplinar cu reducerea a 10% din salariu pentru o perioada de 2 luni, retinandu-se ca a plecat in concediu de odihna inainte de aprobarea concediului, ca nu s-a prezentat la serviciu la rechemarea din concediu si ca a inregistrat 14 absente nemotivate.

Mai arata contestatorul ca decizia de sanctionare este lovita de nulitate absoluta, intrucat contrar prevederilor art. 252 alin. 2 lit.c din Codul muncii, decizia nu cuprinde datele precizari cu privire la apararile pe care si le-a formulat si nici motivele pentru care au fost inlaturate aceste aparari. Astfel, in fata comisiei de cercetare disciplinara a precizat ca a avut o cerere de concediu de odihna aprobata de manager (cel putin verbal) si ca nu a primit o cerere de rechemare.

Se sustine si faptul ca decizia este netemeinica, intrucat i s-a comunicat verbal ca i-a fost aprobata cererea de concediu, nu exista nicio dovada in sensul ca i s-a comunicat cererea de rechemare. Mai arata ca cercetarea disciplinara s-a efectuat dupa 5 luni de la data asa zisei abateri disciplinare, respectiv octombrie 2013, astfel ca sanctiunea a fost aplicata cu incalcarea termenului de 30 zile prevazut de art. 252 alin. 1 din Codul muncii.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 61 lit. a, art. 247-252 si 269 din Codul muncii.

Cererea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar in temeiul art. 270 din Codul muncii.

Legal citat, intimatul SMACT a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca nefondata.

In motivarea cererii a aratat ca apararile contestatorului exprimate in nota explicativa nr. … au fost inlaturate, astfel cum reiese din procesul verbal nr. ….

In ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului de aplicare a sanctiunii disciplinare, arata ca este nefondata intrucat comisia de cercetare disciplinara a fost sesizata pentru mai multe abateri disciplinare, iar codul muncii nu prevede un termen in care trebuia efectuata cercetarea disciplinara, art. 252 stabilind un termen de 30 de zile de aplicare a sanctiunii, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.

Pe fondul cauzei s-a aratat ca nu sunt reale afirmatiile contestatorului, in sensul ca a avut aprobarea verbala din partea managerului si ca nu a primit cererea de rechemare din concediu.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 205 C.pr.civ.

In temeiul dispozitiilor art. 258 C.pr.civ., instanta a incuviintat pentru parti proba cu inscrisuri.

Analizand si coroborand materialul probator administrat in prezenta cauza, instanta a retinut urmatoarele:

In fapt, s-a retinut ca in cauza contestatorul S.T.D. este angajat pe postul de functionar administrativ la intimata SMACT, potrivit contractului individual de munca incheiat intre parti.

Prin decizia de sanctionare nr. … emisa de intimata, contestatorul a fost sanctionat disciplinar, aplicandu-i-se sanctiunea disciplinara a reducerii salariului de baza cu 10% pe o perioada de 2 luni, motivat de faptul ca a plecat in concediu de odihna inainte de aprobarea concediului, ca nu s-a prezentat la serviciu la rechemarea din concediu si ca a inregistrat 14 absente nemotivate.

Referitor la sustinerile in sensul ca au fost incalcate dispozitiile art. 252 din Codul muncii, respectiv ca decizia de sanctionare nu cuprinde motivele pentru care apararile sale au fost inlaturate, instanta le considera intemeiate.

Instanta a retinut ca in cuprinsul deciziei de sanctionare nu se regasesc mentiuni referitoare la motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile.

Trimiterile din motivarea deciziei catre procesul-verbal de cercetare disciplinara  nr. … sunt insuficiente, deoarece, pe de o parte, legea instituie un continut obligatoriu, un element de formalism al deciziei care trebuie respectat intocmai, iar pe de alta parte, faptele retinute in procesul verbal sunt descrise in mod vag si general.

Omisiunea intimatei nu poate fi inlocuita intrucat, fiind vorba de o nulitate absoluta, pentru nerespectarea cerintelor de forma, nu poate fi acoperita prin confirmare.

Se considera ca, prin instituirea acestor obligatii de ordin formal in sarcina angajatorului se reflecta expresia principiului statului social si al dreptatii instituit prin dispozitiile art. 1 alin. 3 din Constitutia Romaniei.

Acest principiu se oglindeste si in dispozitiile art. 8 din Codul muncii, potrivit carora relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei credinte, iar pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca.

Nulitatea prevazuta de art. 252 din Codul muncii are caracterul unei nulitati exprese, fiind prevazuta anume de lege.

Nulitatea reprezinta acea sanctiune, de drept civil, care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila.

Efectele nulitatii sunt guvernate de trei principii clasice de drept: principiul retroactivitatii efectelor nulitatii, principiul repunerii partilor in situatia anterioara si principiul anularii actului subsecvent, cu exceptiile lor veritabile si aparente.

Instanta a apreciat ca decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare este lovita de nulitate deoarece nu inlatura apararile formulate de petent.

Fata de o asemenea lipsa ce conduce la nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare pentru nerespectarea conditiilor de forma cerute de lege cu ocazia emiterii acesteia, nu s-a mai impus cercetarea fondului cauzei sub celelalte aspecte.

Avand in vedere cele expuse mai sus, instanta a constatat nulitatea deciziei de sanctionare contestate si a obligat intimata la restituirea sumelor retinute in baza acesteia.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul SMACT, criticand solutia instantei de fond sub urmatoarele aspecte:

Fata de exceptia nulitatii absolute a deciziei de sanctionare a aratat ca, decizia ca  act de dispozitie a reprezentantului legal al intimatei, a fost emisa in mod legal avand in vedere faptul ca pe de o parte, in cuprinsul ei a fost mentionat procesul verbal de cercetare disciplinara nr. …, iar pe de alta parte, faptul ca tocmai in cadrul comisiei sunt analizate apararile formulate de salariat, in cadrul cercetarii tot comisia inlaturand motivat motivele pentru care aceste aparari nu au fost primite, conducatorul unitatii analizand intregul material probator, nu face decat sa valideze sau sa invalideze sanctiunea propusa de comisie, el nerealizand o a doua cercetare disciplinara.

Prin Legea nr. 53/2003 sarcina efectuarii cercetarii disciplinare a fost data prin delegare comisiei constituita prin dispozitia scrisa a conducatorului unitatii.

In ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului de aplicare a sanctiunii disciplinare a aratat ca, avand in vedere ca procesul verbal de sesizare a conducatorului unitatii pentru aplicarea sanctiunii este actul din 25.02.2014, iar decizia este din data de 07.03.2014, sanctiunea a fost aplicata in termenul legal de 30 de zile prevazut de art. 252 alin. 1 Codul muncii.

Pe fond a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, considerand ca probele administrate in cauza converg spre aceasta solutie.

Examinand sentinta apelata prin prisma motivelor invocate si in raport de dispozitiile  legale incidente, Curtea retine urmatoarele:

Legislatia aplicabila in cauza

ART. 252

(1) Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.

(2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:

             a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;

             b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;

             c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;

            d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;

            e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;

            f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.

            (3) Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii.

            (4) Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.

            (5) Decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.

Prin actiunea formulata contestatorul S.T.D. a solicitat in contradictoriu cu intimatul SMACT sa se dispuna anularea deciziei de sanctionare nr. … prin care a fost sanctionat cu reducerea salariului de baza pe o perioada de 2 luni cu 10% .

Prin decizia nr. … constatam ca contestatorul a fost sanctionat cu reducerea salariului de baza pe o perioada de 2 luni cu 10%. In cuprinsul deciziei este mentionat procesul-verbal de cercetare disciplinara nr…. incheiat de comisia de cercetare.

Corect a stabilit instanta de fond ca decizia de sanctionare este nula daca in cuprinsul ei nu sunt cuprinse motivele pentru care au fost inlaturate apararile salariatului sanctionat.

Din modul de redactare a art.252 alin. 2) Codul Muncii rezulta ca mentiunile cuprinse sunt obligatorii, iar lipsa lor din decizia de sanctionare duce automat la nulitatea absoluta a deciziei. Modul de redactare a cuprinsului deciziei de sanctionare este imperativa, astfel ca aceasta decizie nu poate face trimitere la acte exterioare in care sunt inlaturate apararile salariatului. Legiuitorul a prevazut sub sanctiunea nulitatii absolute ca decizia de sanctionare sa cuprinda motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute de art.251 alin.3), nu a fost efectuata cercetarea disciplinara.

Faptul ca apararile salariatului ar fi fost inlaturate prin procesul-verbal de cercetare disciplinara nr….  incheiat de comisia de cercetare, nu suplineste conditia legii obligatorie prevazuta de art. 252 alin. 2) Codul Muncii si nu inlatura sanctiunea nulitatii absolute.

Nulitatea prevazuta de art. 268 alin. 2 din Codul muncii are caracterul unei nulitati exprese, fiind prevazuta anume de lege. In cazul nulitatii exprese, legea instituie o prezumtie
juris tantum
de vatamare astfel incat beneficiarul prezumtiei nu trebuie sa dovedeasca faptul vatamarii, ci doar neobservarea formelor legale. Caracterul normei legale este imperativ, iar incalcarea atrage indubitabil sanctiunea nulitatii absolute.

Sub acest aspect, decizia de sanctionare este lovita de nulitate absoluta, iar solutia primei instante este corecta, contrar sustinerilor apelantei.

Fata de acest aspect nu mai e necesara analiza celorlalte motive de apel invocate de apelantul SMACT prin motivele de apel.

In consecinta, conform art. 480 din noul Cod de procedura civila, Curtea a respins ca nefondat apelul declarat de paratul SMACT, impotriva sentintei civile nr. … pronuntata de Tribunalul Galati – Sectia I civila in Dosarul nr. ….