Reducerea cheltuielilor de judecata dispusa de instanta din oficiu

 

Art. 330 alin.3 Cod procedura civila

Art. 451 alin.2 Cod procedura civila

 

Reducerea cheltuielilor de judecata poate sa fie dispusa de instanta si in lipsa cererii partii care a avut castig de cauza, daca apreciaza o vadita disproportie intre valoarea onorariului avocatilor, expertilor judiciari, specialistilor numiti in conditiile art.330 alin.3 Cod procedura civila si valoarea ori complexitatea cauzei, tinand cont de circumstantele cauzei.

Aprecierea instantei asupra cuantumului cheltuielilor de judecata este facultativa si expresia manifestarii unui atribut exclusiv, in sensul ca poate sa reduca motivat aceste cheltuieli si in lipsa cererii partii interesate, potrivit art.451 alin.2 Cod procedura civila, lipsa unei astfel de aprecieri neputand fi criticata in caile de atac.

(Decizia civila nr. 6/11.01.2016)

 

Prin contestatia inregistrata pe rolul Tribunalului Arges, la data de 05.03.2015, contestatoarea B.Gh. a chemat in judecata pe intimata C.J.P. Arges, solicitand anularea deciziei nr.244196/23.01.2015 si obligarea acesteia sa-i emita o noua decizie de pensie prin care sa-i valorifice salariile brute mentionate in adeverinta nr.20438/13.05.2014 eliberata de SC OMV Petrom SA incepand cu 01.06.2014, si sa-i plateasca diferentele de drepturi de pensie aferente incepand cu luna urmatoare depunerii adeverintei, actualizate cu indicele de inflatie si dobanda legala,  cu cheltuieli de judecata.

In motivare, contestatoarea a aratat ca este beneficiara unei pensii pentru limita de varsta, aflandu-se in evidentele institutiei cu dosarul de pensie nr.244196.

Prin cererea nr.45459/20.05.2014 a solicitat intimatei recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea salariilor brute evidentiate in adeverinta mai sus mentionata, pe care a depus-o la sediul institutiei intimate, insa aceasta i-a respins cererea de recalculare a pensiei, prin decizia contestata.

A sustinut contestatoarea ca, in mod neintemeiat intimata nu i-a recalculat  drepturile de pensie prin valorificarea salariilor brute mentionate in adeverinta eliberata de angajator, avand in vedere ca, asa cum rezulta din continutul acesteia, a contribuit corespunzator la bugetul de asigurari sociale.

S-a invocat, in sustinerea contestatiei, principiul contributivitatii in raport de care, toate veniturile pentru care au fost calculate si retinute contributii, se impun a fi avute in vedere la stabilirea drepturilor de pensie.       

Prin intampinare, intimata a aratat ca veniturile mentionate in adeverinta nr.20438/13.05.2014 eliberata de SC OMV Petrom SA, nu pot fi valorificate la stabilirea drepturilor de pensie ale contestatoarei, in raport de dispozitiile art.165 din Legea nr.263/2010.

A sustinut intimata ca veniturile mentionate in aceasta adeverinta nu pot fi valorificate deoarece cuprind si sporuri cu caracter nepermanent, care nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare.

Contestatoarea a depus la dosar, in termenul legal prevazut de art.201 alin.2 NCPC, raspuns la intampinare, solicitand admiterea contestatiei pentru motivele invocate.

Prin sentinta nr. 1214/21.05.2015, Tribunalul Arges a admis contestatia formulata de contestatoare; a anulat decizia nr.244196/23.01.2015 emisa de intimata; a obligat intimata sa emita o noua decizie prin care sa recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei luand in considerare salariile brute mentionate in adeverinta nr.20438/13.05.2014 emisa de SC OMV Petrom SA; a obligat intimata la plata diferentelor de pensie aferente acestei recalculari incepand cu data de 01.06.2014, drepturi actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective, la care se adauga si dobanda legala aferenta, precum si la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 700 lei.

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Contestatoarea a fost inscrisa la pensie pentru limita de varsta prin decizia nr.244196.

In raport de dispozitiile art.107 alin.3 din Legea nr.263/2010, potrivit carora pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor prevazute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, prin cererea inregistrata la C.J.P Arges sub nr.45459/20.05.2014, contestatoarea a solicitat recalcularea drepturilor sale de pensie conform adeverintei nr. 20438/13.05.2014 emisa de SC OMV Petrom SA.

Prin decizia nr.244196/23.01.2015, intimata i-a respins cererea de valorificare a salariilor din adeverinta mentionata, apreciind ca acestea nu pot fi luate in considerare deoarece nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 01.04.2001, asa cum este stipulat in anexa 15 la normele de aplicare a Legii nr.263/2010.

Prin contestatia de fata s-a solicitat de catre contestatoare anularea acestei decizii si obligarea intimatei sa-i emita o noua decizie de pensie prin care sa-i valorifice salariile brute, mentionate in adeverinta nr. 20438/13.05.2014 emisa de SC OMV Petrom SA.

Analizand adeverinta nr. 20438/13.05.2014 emisa de SC OMV Petrom SA, instanta constata ca prin aceasta se atesta salariile brute realizate de contestatoare in perioada aprilie 1983 – martie 2001 in meseriile de muncitor necalificat, vopsitor si arhivar, precum si faptul ca unitatea a retinut si virat CAS pentru aceste venituri.

Potrivit art.3 alin.2 din Legea nr.3/1977, fondurile necesare platii pensiilor de asigurari sociale de stat se constituie din contributiile pe care le platesc angajatorii, precum si din sumele alocate de la bugetul de stat.

Contributia individuala de asigurari sociale a fost reglementata prin Decretul nr.389/1972, care in art.1 a prevazut obligativitatea pentru angajator de a varsa la bugetul asigurarilor sociale de stat, o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califica la locul de munca sau care urmeaza cursuri de perfectionare profesionala, precum si asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai scolilor profesionale, pe timpul cat fac practica in productie, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri, de fondul din care se platesc si de durata contractului de munca.

Textul de lege instituie obligatia varsarii la bugetul asigurarilor sociale de stat a contributiei asupra castigului brut realizat de angajat, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri. Se observa ca textul de lege foloseste sintagma „castig brut”.

Art.2 din Decretul nr.389/1972 enumera expres si limitativ drepturile banesti pentru care nu se datora contributia pentru asigurarile sociale de stat, ceea ce inseamna ca pentru celelalte venituri angajatorul platea obligatoriu respectiva contributie.

De altfel, pentru salariile brute de care a beneficiat contestatoarea in perioada aprilie 1983 – martie 2001 au fost retinute contributii la fondul de pensii, aspect confirmat de adeverinta nr. 20438/13.05.2014 emisa de SC OMV Petrom SA.

Potrivit dispozitiilor art.2 lit.c din Legea nr.263/2010, sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, conform caruia, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

Acest principiu de baza, este reluat in modul de calcul al drepturilor de pensie, art.96 alin.1 si 2 din Legea nr.263/2010 statuand ca, „(1) Punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate in anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculeaza prin raportarea castigului salarial brut/solda bruta sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.”

Constatand asadar ca pentru salariile brute realizate de contestatoare in perioada aprilie 1983 – martie 2001, atestate in adeverinta nr. 20438/13.05.2014 emisa de SC OMV Petrom SA, angajatorul a varsat la bugetul asigurarilor sociale de stat contributia la fondul de pensii, instanta a apreciat ca aceste salarii trebuie avute in vedere de intimata Casa Judeteana de Pensii Arges la stabilirea drepturilor de pensie ale contestatoarei potrivit dispozitiilor art.107 alin.3 din Legea nr.263/2010.

In raport de aceste considerente, instanta a admis contestatia si a anulat decizia nr.244196/23.01.2015 emisa de intimata.

In consecinta, a fost obligata intimata sa emita contestatoarei o noua decizie prin care sa-i recalculeze drepturile de pensie luand in considerare salariile brute mentionate in adeverinta nr.20438/13.05.2014 emisa de SC OMV Petrom SA.

Urmare acestei recalculari, a fost obligata intimata sa-i plateasca contestatoarei diferentele de drepturi de pensie incepand cu data de 01.06.2014, in raport de dispozitiile art.107 alin.5 din Legea nr.263/2010.

Pentru recuperarea integrala a prejudiciului, a fost obligata intimata sa plateasca contestatoarei diferentele drepturilor de pensie rezultate, in cuantum  actualizat cu indicele de inflatie si dobanda legala la data platii efective.

Vazand si disp.art.453 alin.1 NCPC a fost obligata intimata sa-i plateasca contestatorului cheltuielile de judecata in cuantum de 600 lei, reprezentand onorariu avocat, potrivit chitantei aflata la dosar.

Impotriva hotararii a formulat apel parata, pentru motive de nelegalitate, in motivarea carora s-a aratat ca la pronuntarea solutiei instanta de fond a incalcat dispozitiile legale cuprinse in art.165 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii, coroborate cu Anexa nr.15 din Hotararea nr.257/28.03.2011, privind normele de aplicare a Legii nr.263/2010, potrivit carora la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001 se utilizeaza numai salariile brute sau nete, evidentiate in forma prevazuta de lege.

Veniturile brute invocate de catre reclamanta nu puteau constitui baza de recalculare a pensiei, deoarece reprezinta sporul cu caracter nepermanent.

De asemenea s-a criticat solutia instantei de fond si pentru obligarea gresita a intimatei la plata sumei actualizata in raport de indicele de inflatie, respectiv la plata dobanzii legale, in lipsa culpei sale.

S-a criticat solutia si sub aspectul ca tribunalul nu a redus cuantumul cheltuielilor de judecata.

Prin intampinare, intimata – contestatoare a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Prin decizia civila nr. 6/11.01.2016, Curtea de Apel Pitesti a respins, ca nefondat, apelul declarat de parata C.J.P. Arges si a obligat apelanta sa-i plateasca intimatei suma de 700 lei, cheltuieli de judecata.

Pentru a hotari astfel, instanta de apel a retinut urmatoarele:

I.C.C.J. interpretand dispozitiile legale privitoare la dreptul asiguratilor de a solicita stabilirea si recalcularea pensiilor in raport de veniturile incluse in salariul brut pentru care au fost platite contributii de asigurari sociale a dezlegat in drept cu valoare obligatorie modul de aplicare si interpretare a acestora prin decizia nr.19/17.10.2011, pronuntata intr-un recurs in interesul legii, in sensul ca aceste venituri trebuie sa fie avute in vedere de catre casele teritoriale de pensii in favoarea asiguratilor.

Veniturile invocate de catre reclamanta au fost incluse in salariul brut si au reprezentat baza de calcul a contributiei de asigurari sociale virate la bugetul de stat, motiv pentru care, potrivit solutiei obligatorii de aplicare si interpretare a legii data de Inalta Curte de Casatie si Justitie, apelanta nu putea sa le ignore, ci trebuia sa calculeze drepturile la pensie si in raport de acestea, dandu-se eficienta principiului contributivitatii reglementat de art.2 lit.c din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Cel de-al doilea motiv de apel priveste plata sumei actualizate in raport de indicele de inflatie si plata dobanzilor legale aferente sumei rezultate in urma recalcularii dreptului la pensie.

Actualizarea sumei in raport de indicele de inflatie reprezinta operatia prin intermediul careia creanta este actualizata in raport de indicele de inflatie la data momentului platii pentru a se evita un eventual prejudiciu constand in devalorizarea monedei nationale ca urmare a procesului inflatiei, aceasta operatie fiind savarsita indiferent de existenta vreunei culpe a debitorului.

Nici plata dobanzilor legale nu este conditionata de existenta vreunui prejudiciu pe care ar trebui sa-l dovedeasca creditorul potrivit art.1535 alin.1 Noul Cod civil, fiindca potrivit textului de lege evocat acesta are dreptul la plata daunelor moratorii sub forma dobanzilor legale de la scadenta pana la momentul platii, indiferent de existenta vreunei culpe a debitoarei ca element constitutiv al raspunderii civile delictuale.

Scadenta creantei constand in suma calculata in raport de veniturile rezultand din adeverinta eliberata de OMV Petrom a fost stabilita de catre prima instanta la data de 01.06.2014, data de la care se vor calcula dobanzile legale reprezentand daunele moratorii, cuantumul acestora depinzand de termenul in care debitoarea isi executa obligatia de plata.

Ultimul motiv de apel priveste modul in care instanta a apreciat cuantumul cheltuielilor de judecata, avand sarcina sa le reduca in raport de complexitatea cererii reclamantei.

Potrivit art.451 alin.2 NCPC, instanta poate sa reduca motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariu de avocat atunci cand apreciaza existenta unei disproportii vadite intre valoarea onorariului si valoarea obiectului cererii de chemare in judecata, s-au a complexitatii cauzei.

In raport de sintagma folosita de legiuitor, aceea de „instanta poate”, se apreciaza ca norma evocata are un caracter dispozitiv lasandu-se la aprecierea suverana a instantei verificarea disproportiei ce ar trebui sa existe intre onorariul avocatului si valoarea sau complexitatea cererii de chemare in judecata.

Instanta de fond nu a retinut potrivit atributului exclusiv al aprecierii existenta vreunei disproportii intre cele doua elemente pentru a reduce onorariul aparatorului, argument in raport de care nici instanta de raport judiciar nu poate sa cenzureze modul de apreciere a tribunalului in lipsa unei astfel de manifestari.

Toate aceste motive justifica pastrarea solutiei instantei de fond si respingerea apelului in baza art.480 NCPC; in temeiul dispozitiilor art.453 alin.1 NCPC, instanta a obligat apelanta la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 700 lei, reprezentand onorariu avocat.