Stabilirea cadrului procesual si solutionarea cauzei, inclusiv sub aspectul laturii civile, doar in limitele investirii.

 

C.proc.pen., art.317

 

Chiar daca partile vatamate s-au constituit parti civile cu respectarea normelor procesual penale, solutionarea cererilor lor sunt limitate la fapta si persoana aratate in actul de sesizare.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie,

Decizia civila nr. 1656 din 11 decembrie 2012.  

Prin sentinta penala nr. 87 din 03 octombrie 2012 pronuntata de J. P. judetul Buzau, in temeiul disp. art. 184 alin. 1 si 3 Cod penal rap. la art. 320

¹

alin. 7 Cod proc. penala, infractiunea de vatamare corporala din culpa, parte vatamata N.N., a fost condamnat inculpatul B.A. la pedeapsa de 2 luni inchisoare iar in temeiul disp. 89 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 rep., cu aplic. art.320

¹

Cod proc. penala, infractiunea de parasire a locului accidentului fara incuviintarea organelor de politie, la pedeapsa de 1 an si 4 luni inchisoare.

Conform disp. art.33 lit. a) Cod penal si art.34 lit.b) Cod penal au fost contopite cele doua pedepse si s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an si 4 luni  inchisoare, cu aplicarea disp. art.81 Cod penal, stabilindu-se un termen de incercare de 3 ani si 4 luni, potrivit disp. art.82 Cod penal.

In baza disp. art.71 Cod penal s-a aplicat inculpatului si pedeapsa accesorie a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art.64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) din Codul penal, ce a fost suspendata conditionat in baza disp. art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata aceluiasi termen de incercare.

In latura civila, inculpatul a fost obligat la plata sumelor de 6.000 lei despagubiri civile reprezentand daune morale catre partea civila N.N., 1.162,04 lei partii civile Spitalul de Urgenta Bucuresti si 332,56 lei catre partea civila Spitalul de Urgenta Buzau, ultimele cu titlu de despagubiri materiale.

Totodata, s-a dispus obligarea si a partii civile N.N. la plata sumelor de 1.162,04 lei in favoarea partii civile Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, respectiv 332,56 lei catre partea civila Spitalul Judetean de Urgenta Buzau, reprezentand despagubiri civile pentru daune materiale.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut pe baza actelor si lucrarilor cauzei, urmatoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 759/P/2011 din 21 iunie 2012 al Parchetului de pe langa J. P. s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului B.A. pentru savarsirea infractiunilor  prev. de art.184 alin. 1, 3 Cod penal si art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, cu aplic. art. 33 lit. a) Cod penal, retinandu-se in sarcina acestuia ca in ziua de 10.09.2011 a produs un accident de circulatie soldat cu vatamarea corporala din culpa a partii vatamate N.N., cauzandu-i leziuni vindecabile in 50-55 zile de ingrijiri medicale si ulterior, a parasit locului accidentului fara incuviintarea organelor de politie.

Analizand materialul probator administrat in cauza, respectiv: procesul verbal de sesizare din oficiu, plangerea penala a partii vatamate, procesul verbal de cercetare la fata locului cu schita accidentului, declaratiile partii vatamate, raportul de expertiza medico-legala cu examinarea persoanei nr. A1/11032/09.12.2011, declaratiile partii vatamate, declaratiile inculpatului, declaratiile martorului P. A., documente medicale eliberate de Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti si Spitalul Judetean de Urgenta Buzau, prima instanta a retinut, in fapt, urmatoarele:

La data de 10.09.2011, organele de politie ale orasului P. au fost sesizate cu privire la producerea unui accident de circulatie soldat cu vatamarea corporala a unei persoane. Urmare acestei sesizari, organele de politie s-au deplasat la locul producerii accidentului pe DN 2C, oras P. str. Nicolae Balcescu, la km 26+400, in dreptul imobilului cu nr. 151 fiind identificata partea vatamata N.N. iar pe marginea partii carosabile a fost identificata o pata de culoare brun-roscata. Cu referire la conducatorul vehiculului implicat in accidentul de circulatie s-a mai constatat ca a parasit locul producerii accidentului fara incuviintarea organelor de politie, nefiind identificate urme de franare sau derapare.

In urma cercetarilor efectuate a rezultat ca cel care a produs accidentul este inculpatul B.A. care, in jurul orei 10,00, a condus atelajul hipo cu nr. de inmatriculare BZ 66 pe DN 2C, strada Nicolae Balcescu din orasul Pogoanele, unde, in dreptul imobilului nr. 151 a acrosat si accidentat pe partea vatamata N.N. care a patruns pe partea carosabila in incercarea de a traversa strada prin loc nepermis si fara a se asigura, aspect ce a rezultat si din declaratia martorului P.A..

Ulterior producerii accidentului rutier, inculpatul B.A. a parasit locului accidentului, fara incuviintarea organelor de politie.

Accidentul rutier a avut loc pe drumul national DN 2C, unde, potrivit art. 71 alin. 1 din O.U.G.  nr. 195/2002, este interzis accesul si deplasarea vehiculelor cu tractiune animala.

Partea vatamata N. N. a fost transportata la Spitalul Judetean Buzau, iar ulterior a fost transferata  la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti.

S-a retinut ca potrivit raportului de expertiza medico-legala nr. A1/11032/2011 din 09.12.2011 eliberat de  Institutul National de Medicina Legala ”Mina Minovici”, partea vatamata a necesitat pentru vindecare un nr. de 50-55 zile de ingrijiri medicale, fara a-i fi pusa in primejdie viata.

In drept, s-a stabilit ca faptele inculpatului B. A. de a produce un accident de circulatie soldat cu vatamarea corporala din culpa a partii vatamate N. N., cauzandu-i leziuni vindecabile in 50-55 zile de ingrijiri medicale si de a parasi locului accidentului fara incuviintarea organelor de politie, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de vatamare corporala din culpa prev. de art.184 alin. 1, 3 Cod penal, respectiv de parasire a locului accidentului fara incuviintarea organelor de politie, prev. de art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, cu aplicarea disp. art. 33 lit. a) Cod penal.

La termenul de judecata din data de 03.10.2012, pana la inceperea cercetarii judecatoresti, in conformitate cu prevederile art. 320

¹

Cod proc. penala, inculpatul a  declarat personal ca recunoaste faptele savarsite, asa cum au fost retinute prin actul de sesizare si a solicitat instantei ca judecata sa se faca pe baza probelor administrate in faza de urmarire penala, probe pe care le cunoaste si le insuseste, nesolicitand administrarea altor probe.

Retinand o atare imprejurare de fapt precum si ca din probele administrate, rezulta ca faptele inculpatului sunt probate si sunt suficiente date cu privire la persoana acestuia pentru a permite stabilirea unei pedepse, instanta de fond a facut aplicarea alin. 3 al art. 320

¹

Cod proc. penala si a pasit la judecata.

Prin urmare, retinand vinovatia inculpatului, sub forma culpei si a intentiei directe, prima instanta a dispus condamnarea acestuia in baza situatiei de fapt si a textului incriminator, la stabilirea si dozarea pedepselor avandu-se in vedere atat criteriile prev. de art. 72 Cod penal, respectiv: imprejurarile savarsirii faptelor, gradul de pericol social concret al acestora, limitele de pedeapsa prevazute de lege si persoana inculpatului, precum si culpa concurenta a partii vatamate la producerea accidentului rutier, intrucat, in incercarea de a traversa strada, a patruns pe partea carosabila prin loc nepermis si fara a se asigura, cat si prevederile art. 320

¹

alin. 7 Cod proc. penala, potrivit carora inculpatul beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazuta de lege.

In contextul elementelor de fapt si de drept retinute instanta de fond a apreciat ca pedepsele cu inchisoarea situate la nivelul minimului special redus sunt  indestulatoare si de natura sa asigure scopul coercitiv si educativ la care face referire art. 52 Cod penal.

Potrivit disp. art. 33 lit. a) Cod penal instanta de fond a constatat ca cele doua infractiuni sunt concurente si in baza disp. art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal a contopit pedepsele aplicate, dispunand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea.

In baza prevederilor art. 71 alin. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatului si pedeapsa accesorie a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit. a) teza II si lit. b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

Cum inculpatul nu a mai savarsit fapte penale si a recunoscut savarsirea infractiunilor, prima instanta a apreciat ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executare si drept urmare, in temeiul disp. art. 81 Cod penal, a suspendat conditionat executarea pedepsei rezultante pe perioada unui termen de incercare,calculat conform prevederilor art. 82 Cod penal.

Totodata, in baza disp. art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

            In conformitate cu art. 359 C.proc.pen. s-a atras atentia inculpatului asupra consecintelor nerespectarii disp. art. 83 Cod penal si art.84 din acelasi cod.

In ceea ce priveste latura civila, s-a retinut ca partea vatamata N.N. s-a constituit parte civila cu suma de 15.000 lei, reprezentand despagubiri civile pentru daune materiale si morale, fara a preciza intinderea cuantumului fiecareia.

De asemenea, desi instanta i-a pus in vedere la termenul din 26.09.2012 sa depuna inscrisuri in dovedirea daunelor materiale, partea vatamata nu a depus inscrisuri si nici nu a propus alte probe in acest sens.

In aceste conditii, pe de o parte, instanta de fond a apreciat ca partea civila N. N. a suferit in mod cert un prejudiciu moral, retinut prin prisma suferintelor cauzate de actiunea inculpatului si a considerat ca se impune acordarea de daune morale, cuantumul acestora fiind stabilit in raport de gravitatea leziunilor suferite si de ingrijirile medicale ce i s-au acordat.

Pe de alta parte, la stabilirea cuantumului acestor despagubiri, prima instanta a retinut si culpa concurenta a partii civile la producerea accidentului rutier, in proportie egala, constand in aceea ca, in incercarea de a traversa strada, partea vatamata a patruns pe partea carosabila, prin loc nepermis si fara a se asigura.

Drept urmare, in baza disp. art. 14, art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 998 si urm. Cod civil 1864, prima instanta a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 6.000 lei reprezentand despagubiri civile pentru daune morale catre partea civila Nicolae Nicolae.

De asemenea, retinand ca Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti s-a constituit parte civila cu suma de 2.324,80 lei iar Spitalul Judetean de Urgenta Buzau, cu suma de 665,12 lei, reprezentand costul ingrijirilor medicale acordate partii vatamate, precum si culpa comuna a partilor in producerea prejudiciilor cauzate celor doua institutii medicale, instanta de fond, in baza disp. art. 14, art. 346 C.proc.pen. rap. la art. 313 din Legea nr. 95/2006 a dispus obligarea inculpatului si a partii vatamate N.N. la plata sumei de cate 1.162,04 lei despagubiri civile catre Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti si la cate 332,56 lei, cu acelasi titlu, catre Spitalul Judetean de Urgenta Buzau.

Impotriva sentintei penale nr. 87 din 03 octombrie 2012 pronuntata de Judecatoria Pogoanele a declarat recurs, in termen legal, partea civila N.N., care a criticat solutia instantei de fond de nelegalitate si netemeinicie in latura civila, pentru motivele aratate in scris conform art. 385

¹⁰

alin. 1 si 2 C.proc.pen., filele 25 – 27 dosar recurs.

Sub un prim aspect, s-a sustinut ca daunele morale acordate sunt in cuantum necorespunzator suferintei fizice si psihice incercate si ca in mod gresit prima instanta nu a acordat daune materiale, in conditiile in care astfel de cheltuieli au existat si au legatura cu fapta comisa de inculpat.

De asemenea, sentinta a fost criticata si in ceea ce priveste gresita obligare a sa la despagubiri civile catre unitatile spitalicesti prin retinerea gresita a culpei concurente la producerea prejudiciului.

Pentru motivele invocate s-a solicitat admiterea recursului, casarea in parte a sentintei si admiterea actiunii civile, astfel cum a fost formulata, precum si inlaturarea obligatiei de despagubire stabilita de prima instanta in favoarea celor doua unitati spitalicesti.

Curtea, examinand sentinta in raport de criticile invocate, pe baza materialului probator administrat in cauza si din oficiu, potrivit disp. art. 385

⁹

alin. 3 C.proc.pen., a constatat ca aceasta este afectata partial de nelegalitate si netemeinicie, iar recursul declarat de partea civila este fondat, in limitele si pentru considerentele ce urmeaza:

Prin sentinta penala nr. 87 din 03 octombrie 2012 pronuntata de Judecatoria Pogoanele, judetul Buzau s-a dispus condamnarea inculpatului B.A. la pedeapsa rezultanta de 1 an si 4 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 184 alin. 1 si 3 Cod penal si respectiv, art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, ambele cu aplicarea dispozitiilor art. 320

¹

alin. 7 Cod proc. penala, a carei executare a fost suspendata conditionat conform art. 81 Cod penal, pe durata termenului de incercare de 3 ani si 4 luni, stabilit potrivit art. 82 Cod penal.

In fapt, s-a retinut ca la data de 10 septembrie 2011, inculpatul B. A. a produs un accident de circulatie soldat cu vatamarea corporala din culpa a partii vatamate N.N. careia i-a cauzat leziuni traumatice pentru a caror vindecare au fost necesare 50-55 zile de ingrijiri medicale, dupa care parasit locul accidentului, fara incuviintarea organelor de politie.

S-a motivat ca in urma cercetarilor efectuate a rezultat ca inculpatul ce conducea atelajul hipo cu nr. de inmatriculare BZ 66 pe DN 2 C, strada Nicolae Balcescu din orasul P. si in dreptul imobilului nr. 151 a acrosat si accidentat pe partea vatamata N.N., care a patruns pe partea carosabila in incercarea de a traversa strada, prin loc nepermis si fara sa se asigure.

Cauza a fost solutionata in procedura simplificata reglementata de art. 320

¹

Cod proc. penala, introdus prin Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, avand in vedere pozitia procesuala a inculpatului, care, inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, a recunoscut savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei, insusindu-si in totalitate probele administrate in faza de urmarire penala si fata de indeplinirea cerintelor impuse de dispozitiile cuprinse in art. 320

¹

alin. 4 C.proc.pen., astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 121/2011.

Prin urmare, avand in vedere ca probele si mijloacele de proba administrate in faza de urmarire penala se coroboreaza intrutotul cu declaratiile de recunoastere ale inculpatului, s-a constatat ca in mod temeinic si legal, instanta de fond a dispus condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 alin. 1 si 3 Cod penal si art. 89 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, situatia de fapt, circumstantele producerii accidentului si vinovatia inculpatului nefiind contestate de vreuna din parti, astfel ca din aceasta perspectiva solutia judecatoriei a fost apreciata ca fiind legala si temeinica.

Si pedepsele stabilite in sarcina inculpatului au fost apreciate ca fiind corespunzatoare criteriilor cuprinse in art. 72 Cod penal si de natura sa asigure scopul preventiv-educativ si sanctionator impus de art. 52 Cod penal, astfel ca si sub acest aspect, sentinta a fost calificata ca justa.

In ceea ce priveste latura civila a cauzei, Curtea a constatat ca hotararea primei instante este partial legala si temeinica.

S-a retinut,astfel, ca potrivit incheierii de sedinta din data de 26 septembrie 2012 reiese ca partea vatamata N. N. s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 15.000 lei cu titlu de despagubiri pentru daune materiale si morale, fara a preciza intinderea fiecareia si desi din dispozitivul aceleiasi incheieri, rezulta ca instanta a pus in vedere acesteia sa precizeze cuantumul daunelor materiale si a celor morale solicitate si sa depuna dovezi in sustinerea temeiniciei cererii, partea vatamata nu s-a conformat acestor dispozitii si nici nu s-a mai prezentat in instanta.

Avand in vedere ca in conformitate cu art. 1169 Cod Civil anterior, in vigoare la data comiterii faptelor „cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca” iar partea vatamata N. N. nu s-a conformat acestor dispozitii legale, s-a conchis ca in mod temeinic si legal prima instanta nu a admis cererea acesteia privind obligarea inculpatului la despagubiri materiale.

Dat fiind insa ca din raportul de expertiza medico-legala nr. A1/11032/2011 din 09 decembrie 2011 eliberat de INML Mina Minovici Bucuresti a rezultat ca in urma accidentului produs de inculpat partea vatamata a avut nevoie de 50-55 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, s-a retinut ca in mod corect s-a stabilit ca victima a suferit un prejudiciu personal nepatrimonial cauzat de suferintele fizice si psihice inerente in astfel de situatii precum si ca urmare a spitalizarii acesteia in perioada 10-20 septembrie 2011 si supunerea la tratamente ortopedice, astfel ca in mod temeinic si legal prima instanta a stabilit ca sunt indeplinite cerintele raspunderii civile delictuale prev. de art.14 alin.3 lit.b) Cod proc. penala comb. cu art.998 Cod civil si, ca atare, obligarea inculpatului la daune morale este intrutotul justificata.

In ceea ce priveste cuantumul, si in opinia Curtii, in raport de cererea de constituire de parte civila pentru suma de 15.000 lei si culpa concurenta a victimei, apreciata corect ca fiind egala cu cea a inculpatului, intrucat a traversat drumul national prin loc nepermis si fara sa se asigure, obligarea inculpatului la plata sumei de 6.000 lei cu titlu de despagubiri civile reprezentand daune morale, este legala si temeinica si nu se impune majorarea acestora, critica invocata fiind nefondata.

Hotararea instantei de fond a fost apreciata ca fiind insa afectata partial de nelegalitate si netemeinicie, din perspectiva obligarii partii civile la jumatate din cuantumul despagubirilor civile solicitate de Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti si Spitalul Judetean de Urgenta Buzau, intrucat in conformitate cu dispozitiile cuprinse in art. 317 C.proc.pen. „judecata se margineste la fapta si la persoana aratate in actul de sesizare a instantei”, si numai in caz de extindere a procesului penal, si la fapta si persoana la care se refera extinderea.

S-a aratat ca prin rechizitoriul nr.759/P/2011 din 21 iunie 2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria Pogoanele s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului B.A. si pentru comiterea infractiunii prev. de art. 184 alin. 1 si 3 Cod penal, constatandu-se, totodata, ca intre fapta savarsita de acesta si prejudiciul cauzat unitatilor spitalicesti exista legatura directa de cauzalitate iar prin chiar actul de sesizare a instantei s-a stabilit ca atat inculpatul cat si partea vatamata sunt in mod egal responsabili de producerea prejudiciilor.

Cu toate acestea s-a concluzionat ca in mod gresit s-a dispus obligarea inculpatului si a partii civile la cate ½ din cuantumul despagubirilor solicitate de cele doua spitale, corect fiind ca judecata sa se limiteze la solutionarea laturii penale si civile numai cu privire la inculpatul B.A., pentru diferenta, partile civile avand dreptul de a se adresa instantei pe cale separata, in conditiile prevazute de art.313 din Legea nr. 95/2006 in situatia in care sumele nu sunt restituite benevol de catre partea vatamata N.N.

In raport de cele ce preced, Curtea, in temeiul disp. art. 385

¹⁵

pct. 2 lit. d) C.proc.pen. a admis recursul declarat de partea civila, a casat in parte, in latura civila sentinta si in rejudecare, a inlaturat dispozitiile primei instante privind obligarea partii vatamate N. N. de la plata sumelor de 1162,04 lei catre partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti si de 332,56 lei catre partea civila Spitalul Judetean de Urgenta Buzau, despagubiri civile reprezentand cheltuieli de spitalizare, mentinand, in rest, dispozitiile acesteia.

 

         
(Judecator Ioana Nonea)