Statutul Grefierului în România

Statutul Grefierului în România

 

În România, profesia de grefier este importantă din mai multe puncte de vedere.

În înfăptuirea actului de justiţie, munca grefierilor  constituie un real

sprijin pentru magistraţi, competenţa şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care le revin jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti.

Grefierul român întocmeşte numeroase acte procedurale, contribuind în mod semnificativ la soluţionarea cu celeritate a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti,  dar este şi o persoană cu care publicul vine în contact direct, aspect relevant pentru crearea imaginii justiţiei.

Până nu demult, profesia de grefier cunoştea o reglementare sumară, care nu era în concordanţă cu importanţa rolului său în înfăptuirea justiţiei şi care nu constituia un statut al grefierului din România.

Astfel, Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească cuprindea doar câteva dispoziţii generale cu privire la activitatea grefierului şi a celuilalt personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, ale căror atribuţii se rezumau la primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi orice alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor şi parchetelor, precum şi pentru grefierii care participau la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală se arăta că ei fac toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi îndeplinesc orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată ori al procurorului. Aceste atribuţii erau detaliate prin regulamentele de organizare şi funcţionare ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.

În aceeaşi lege erau şi câteva dispoziţii privind drepturile şi obligaţiile personalului auxiliar de specialitate, fără nici o diferenţiere cu privire la specializarea diferitelor categorii de personal, arătându-se doar că beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia aplicabilă salariaţilor din unităţile bugetare, precum şi de asistenţă medicală gratuită.

Numirea în funcţie era de competenţa preşedintelui curţii de apel sau a procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripţie urmează să funcţioneze, cu excepţia executorilor judecătoreşti şi a contabililor-şefi, care erau numiţi prin ordin al ministrului justiţiei. Pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului auxiliar de specialitate se făceau potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei, iar până la 1 decembrie 2000 nu a existat o şcoală care să se ocupe de formarea personalului auxiliar de specialitate din instanţele judecătoreşti şi parchete.

În contextul înfăptuirii reformei justiţiei în România, în condiţiile schimbărilor care se manifestă tot mai pregnant pe plan european în acest domeniu, creşterea rolului grefierilor în cadrul activităţii instanţelor judecătoreşti a devenit o necesitate şi o soluţie pentru îmbunătăţirea calităţii actului judiciar şi evitarea supraîncărcării judecătorilor. Astfel, s-a simţit nevoia creării unui statut al grefierului, prin care să fie reglementate toate aspectele care ţin de exercitarea acestei profesii.

În prezent, profesia de grefier este reglementată prin Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar din instanţe şi parchete, cu modificările ulterioare şi Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, ale căror dispoziţii au fost detaliate prin regulamentele de funcţionare ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea.

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 567/2004, cu modificările ulterioare, corpul grefierilor este format din:

• grefieri (de şedinţă);
• grefieri statisticieni;
• grefieri documentarişti;
• grefieri informaticieni;
• grefieri arhivari;
• grefieri registratori.

Totodată, corpul grefierilor este format din grefieri cu studii superioare juridice şi grefieri cu studii medii.

Conform legislaţiei actuale, grefierul din instanţele judecătoreşti din România are numeroase competenţe, atât în managementul dosarelor şi în realizarea şedinţelor de judecată, cât şi în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei.

Cele mai importante atribuţii ale grefierului de şedinţă din instanţele judecătoreşti sunt:

1. participă la şedinţele de judecată;
2. întocmeşte conceptele pentru citarea părţilor din proces;
3. întocmeşte actele de procedură dispuse de completul de judecată;
4. completează condica şedinţelor de judecată, în care se trec dosarele din şedinţa respectivă, în ordinea înscrisă în lista cauzelor;
5. comunică hotărârile judecătoreşti în termenul prevăzut de lege;
6. tehnoredactează hotărârile judecătoreşti şi alte lucrări repartizate de conducerea instanţei;
7. transcrie înregistrările audio sau stenogramele şedinţelor de judecată, în condiţiile legii.

Grefierii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul parchetelor, cele

mai importante atribuţii se referă la:

1. în cadrul compartimentului registratură, înregistrarea corespondenţei adresate parchetelor, a sesizărilor penale şi a celorlalte plângeri, cereri, sesizări şi memorii ale cetăţenilor;
2. înregistrarea, predarea ori expedierea lucrărilor potrivit rezoluţiei, după efectuarea menţiunilor de scădere şi de închidere a poziţiilor;
3. redactarea actelor procedurale şi procesuale precum şi a soluţiilor dispuse în dosar, de netrimitere şi de trimitere în judecată;
4. orice alte activităţi în completarea activităţii desfăşurate de procuror (citaţii, etc.)

Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate din instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea este primul act normativ prin care este reglementat un statut al grefierului din România.

Prin adoptarea acestei legi, s-a urmărit crearea unui model de statut al grefierului care să fie în concordanţă cu standardele europene de exercitare a acestei profesii; evitarea supraîncărcării activităţii judecătorilor prin trecerea unor atribuţii de la judecător la grefier precum şi îmbunătăţirea imaginii justiţiei şi creşterea eficienţei acesteia prin revalorizarea activităţii grefierilor.

Legea nr. 567/2004 a fost modificată prin Legea nr. 17/2006 şi prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 100/2007privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei.

Recrutarea grefierilor se face, de regulă, prin Şcoala Naţională de Grefieri, care a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 425/1999, sub denumirea de Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Grefierilor şi a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, însă a început să funcţioneze în fapt la sfârşitul anului 2000, denumirea actuală de Şcoala Naţională de Grefieri fiindu-i conferită doar în 2004, prin legea menţionată.

Întrucât SNG nu are capacitatea necesară pentru a forma suficienţi noi grefieri, legea permite şi organizarea unor concursuri de ocupare directă a posturilor de grefier, concursuri organizate de curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea, ori de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau parchetul de pe lângă aceasta, în cazul în care datorită numărului mare de posturi vacante desfăşurarea activităţii este grav afectată.

O a treia posibilitate de intrare în profesie, în cazuri excepţionale, o constituie numirea în funcţia de grefier, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, fără concurs, a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi au o vechime în specialitate de cel puţin 10 ani.

Poate fi numită în funcţia de grefier persoana care îndeplineşte următoarele condiţii :

• are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu ;
• nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie ;
• cunoaşte limba română ;
• este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei ;
• are studii superioare de specialitate sau studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator sau de dactilografiere.

Înainte de a începe să îşi exercite funcţia, personalul auxiliar de specialitate depune jurământul în faţa conducătorului instanţei judecătoreşti sau al parchetului la care este numit.

Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor încadrat pentru prima dată după terminarea studiilor, cu excepţia absolvenţilor şcolii care au obţinut media de absolvire cel puţin 7, are calitatea de debutant o perioadă de 6 luni de la încadrare, fiind definitivat în funcţie pe bază de examen. Nepromovarea pentru a doua oară a examenului de definitivare atrage eliberarea din funcţie ca necorespunzător profesional.

Promovarea grefierilor în funcţii de execuţie se face prin concurs sau examen, în funcţia imediat superioară.

Promovarea în funcţii de conducere – de prim-grefier, grefier-şef sau informatician-şef – se face de colegiul de conducere al instanţei sau parchetului pe baza candidaturilor depuse, a unui proiect de îmbunătăţire a activităţii personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti sau parchetelor şi a unui interviu, avându-se în vedere următoarele criterii :

• o vechime de minimum 5 ani în funcţia de grefier ;
• activitate profesională deosebită, evaluată cu calificativul « foarte bine » în ultimii 4 ani ;
• calităţi manageriale.

Numirea în funcţiile de prim-grefier sau grefier-şef se face pentru o

perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reinvestirii, prin decizie a preşedintelui curţii de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă această instanţă.

Suspendarea din funcţie a personalului auxiliar de specialitate poate fi dispusă în următoarele situaţii :

• când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa;
• când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să îşi exercite funcţia în mod corespunzător;
• când săvârşeşte o abatere disciplinară gravă, pe perioada cercetării prealabile.

Eliberarea din funcţie  a personalului auxiliar de specialitate poate fi dispusă în următoarele situaţii :

• demisie;
• pensionare, în condiţiile legii;
• constatarea lipsei pregătirii profesionale corespunzătoare sau, după caz, îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de conducere;
• neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute pentru numirea în funcţie;
• ca sancţiune disciplinară;
• condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni.

Grefierii pot fi delegaţi sau detaşaţi în condiţiile legii.

Principalele drepturi ale personalului auxiliar de specialitate din România sunt :

• dreptul la salarizare în raport cu funcţia deţinută şi nivelul instanţei sau parchetului la care îşi desfăşoară activitatea;
• dreptul la asociere în organizaţii sindicale sau organizaţii profesionale;
• dreptul la grevă;
• dreptul de a-şi perfecţiona în mod continuu pregătirea profesională;
• dreptul la un concediu anual de odihnă de 30 de zile lucrătoare;
• dreptul la concedii fără plată, pentru studii sau pentru alte evenimente, precum şi la concedii medicale, în condiţiile legii;
• asistenţă medicală gratuită, medicamente şi proteze pentru el şi familia sa, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate;
• dreptul la pensie de serviciu, în condiţiile legii;
• dreptul personalului auxiliar de specialitate cu o vechime continuă în justiţie de 25 de ani înainte de data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru motive neimputabile de a beneficia de o indemnizaţie egală cu trei salarii de bază de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii;
• dreptul grefierilor cu studii superioare juridice de a li se considera vechimea în specialitate juridică;
• dreptul de a obţine distincţii, în condiţiile legii;
• dreptul de a i se asigura ţinuta vestimentară gratuită corespunzătoare instanţei sau parchetului la care îşi desfăşoară activitatea.

Îndatoririle grefierului sunt prevăzute, de asemenea, de Legea nr.

567/2004. Principalele îndatoriri ale acestei categorii de personal sunt:

• să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu cu profesionalism, imparţialitate şi celeritate;
• respectarea incompatibilităţii funcţiei de grefier cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământ;
• respectarea interdicţiei de a desfăşura activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
• respectarea interdicţiei de a desfăşura activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
• respectarea interdicţiei de a avea calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare oride control la societăţi civile, societăţi comerciale, etc.
• respectarea interdicţiei de a fi membru al unui grup de interes economic;
• păstrarea secretului profesional;
• respectarea programului de lucru şi rezolvarea lucrărilor în termenele stabilite;
• prezentarea, în condiţiile stabilite de lege, a declaraţiei de avere şi a declaraţiei de interese.

Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al

parchetelor răspunde disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii.

În prezent, în cadrul reformei justiţiei din România se urmăreşte

realizarea transferului unor noi atribuţii, în primul rând administrative, de la judecător la grefier, astfel încât judecătorul să fie doar cel care spune dreptul, adică soluţionează cauzele deduse judecăţii.

Consiliul Superior al Magistraturii a demarat un program pilot în acest sens, prin crearea, în mod experimental deocamdată, a unor complete de judecată formate dintr-un judecător şi doi grefieri, unul cu studii superioare juridice iar celălalt cu studii medii, între care atribuţiile să fie împărţite în sensul arătat. Urmează ca, în baza acestui experiment, să se modifice legislaţia pentru a se crea cadrul legislativ necesar realizării acestui transfer de competenţe.

Fireşte, nu trebuie neglijat faptul că o astfel de evoluţie necesită o suplimentare importantă a numărului de grefieri şi o pregătire profesională adecvată a acestora.