Vinovatia Inculpatului Sub Forma Intentiei Indirecte » Consultă Avocat
avocatura bucuresti
Vicierea procedurii de citare la instanta de fond, Nerespectarea dreptului la un proces echitabil
31 martie 2020
avocat
Stabilirea culpei armatorului in scufundarea navei de catre o instanta de arbitraj
31 martie 2020

Vinovatia inculpatului sub forma intentiei indirecte

firma avocatura

firma avocatura


Vinovatia inculpatului sub forma intentiei indirecte

In doctrina penala (M.Zayneak - Drept Penal partea generala vol.II 1976, pag.84) s-a aratat ca, in cazul intentiei indirecte, infractorul fata de rezultatul pe care il prevede, are o atitudine indiferenta de acceptare a acestuia, intrucat acesta nu face nimic pentru preintampinarea rezultatului, ramane pasiv, iar in cazul culpei cu prevedere, rezultatul prevazut nu este acceptat, neacceptarea rezultand din atitudinea faptuitorului care spera sa-l preintampine bazandu-se pe elemente directe care tin de imprejurarile in care are loc activitatea, proprietatile instrumentului cu care se actioneaza (vizibilitate buna, frane bune), ca si pe elemente subiective (calitate de bun conducator auto, experienta indelungata in conducere), ceea ce nu este cazul de fata.

S-a constatat ca infractiunea de omor a victimei a fost comisa de inculpat printr-o actiune ce a fost efectuata prin acte de omisiune, adica printr-o atitudine pasiva, deoarece era obligat sa intervina pentru a inlatura cauza care ar provoca moartea victimei.

Exista o legatura de cauzalitate intre activitatea desfasurata de inculpat si rezultatul acesteia, fiind susceptibila a produce decesul ulterior al victimei, fiind lasata fara ajutor si chiar abandonand-o in conditiile precizate.

Astfel, fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor prev. de 188 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 5 cod penal.

Avand in vedere conduita total necorespunzatoare a inculpatului care a dat dovada de o totala lipsa de compasiune, precum si atitudinea acestuia de neasumare a responsabilitatii faptei sale, Curtea a constatat ca nu este intemeiata aplicarea unei pedepse constand in minimul special de 10 ani inchisoare prevazut pentru savarsirea infractiunii de omor prev. de art.188 alin.1 cod penal, impunandu-se majorarea pedepsei aplicata inculpatului de catre instanta de fond de la 10 ani inchisoare la 12 ani inchisoare.

Art. 16 alin. (3) lit. b) Cod penal Art. 188 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal

Curtea c
onstata ca prin sentinta penala nr. 128 din data de 07.04.2015 pronuntata de Tribunalul Constanta, in dosarul nr. 9045/118/2013, s-a hotarat:

„In baza art.386 alin.1 Cod.proc.pen.

Schimba incadrarea juridica din infractiunea de omor calificat, prev. de art.174 - art.175 lit.i Cod penal 1969 in infractiunea de omor, prev. de art.188 alin.1 Cod penal.

In baza art.188 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, pentru savarsirea infractiunii de

omor:

Condamna pe inculpatul
[...],
cu domiciliul ales pentru masura arestului la domiciliu, in

Constanta

la pedeapsa de 10 (zece) ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii

drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a si b Cod penal pe o perioada de 3 (trei) ani dupa executarea pedepsei principale.

In baza art.65 Cod penal

Interzice inculpatului [...] exercitiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a si b Cod penal.

In baza art.404 alin.4 lit.b Cod.proc.pen. rap. la art.399 alin.1 Cod.proc.pen.:

Mentine masura preventiva a arestului la domiciliu luata fata de inculpatul [...].

In baza art.404 alin.4 lit.a Cod.proc.pen. si art.72 alin.1 Cod penal:

Deduce din pedeapsa aplicata inculpatului [...] perioada retinerii, arestarii preventive si a arestului la domiciliu, cu incepere de la data de 26.07.2013 la zi.

In baza art.397 alin.1 Cod.proc.pen. si art.25 alin.1 Cod.proc.pen. rap. la art.1357 Cod civil:

Admite, in parte, pretentiile civile formulate de partea civila [...].

Obliga inculpatul [...] la plata de despagubiri civile in cuantum de 25.000 lei reprezentand despagubiri materiale si respectiv 250.000 lei reprezentand daune morale catre partea civila [...].

Obliga inculpatul [...] la plata de despagubiri civile, reprezentand prestatie periodica in favoarea minorei [...], prin reprezentant legal [...], in cuantum de 20.000 lei pentru perioada august 2013 - martie 2015 si cate 1000 lei lunar incepand cu data de 07.04.2015 si pana la implinirea varstei de 18 ani.

Obliga inculpatul [...] la plata sumei de 6176,78 cu titlu de despagubiri civile, reprezentand cheltuieli de spitalizare, catre partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta.

Face aplicarea dispozitiilor art.7 din Legea nr.76/2008 cu privire la prelevarea probelor biologice de la inculpatul [...].

In baza art.274 alin.1 Cod.proc.pen.

Obliga inculpatul [...] la plata sumei de 7000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in folosul statului.”

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, cu nr. 1517/P/2013 din data de 21.10.2013 s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului [...] pentru savarsirea infractiunii de omor calificat, prev. de art.174 - art.175 lit.i Cod penal 1969.

Prin actul de inculpare s-a retinut ca in dimineata zilei de 19.07.2013, in jurul orelor 9.00, numita [...] - mama victimei [...], a sesizat serviciul de urgenta 112 relatand ca intr-una din camerele de la parterul Vilei [...], pe care o detine in Statiunea [...], pe strada [...], pe pat se afla fiul ei [...] in stare de inconstienta, prezentand leziuni sangerande si o umflatura la nivelul capului, fara a cunoaste cauza producerii ei.

S-au luat masuri de transportarea victimei la Spitalul Clinic Judetean de urgenta Constanta, loc unde a fost internat, fiind in stare de coma.

La data de 23 iulie 2013 a intervenit moartea numitului [...], aceasta fiind de natura violenta si, conform concluziilor provizorii medico-legale, ea s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale, urmarea unui traumatism cranio-cerebral grav cu fractura de bolta si baza de craniu. Leziunile traumatice s-au putut produce in noaptea de 18/19.07.2013, prin lovire si zgariere de corpuri si plan dur prin cadere, intre leziunile traumatice cranio-cerebrale si cauza mortii existand legatura de cauzalitate directa si imediata.

S-a retinut ca in seara zilei de 18.07.2013, in jurul orelor 22.00, victima [...] s-a intalnit cu inculpatul [...] la Vila „[...]", acestia fiind prieteni. Victima detinea un autoturism marca JEEP RUBINCON cu numar de inmatriculare [...], iar inculpatul [...] s-a deplasat din Constanta in loc. [...] cu un autoturism WV CADDY cu nr. de inmatriculare [...]. Acestia au consumat initial vin la sediul Vilei [...], dupa care s-au deplasat cu autoturismul proprietatea victimei, pe raza Statiunii [...], mergand in localuri publice si discoteci, locuri unde au continuat sa consume bauturi alcoolice, in compania a doua tinere care nu au fost identificate.

In jurul orelor 03.00 inculpatul si victima s-au deplasat cu cele doua tinere dinspre discoteca [...] spre Vila „[...] pe strada ..., de aceasta data autoturismul fiind condus de catre inculpat.

Inculpatul in declaratia sa a negat faptul ca a condus autovehiculul, dar ulterior revine si precizeaza ca a facut-o numai din locul in care victima a cazut pe asfalt, pana la Vila [...], fiind constient ca se afla sub influenta bauturilor alcoolice, acceptand acest lucru sub pretextul ca victima [...] se afla in stare avansata de ebrietate.

In momentul ajungerii pe str. [...] in dreptul imobilului cu nr.[...], loc unde martorul [...] detine un magazin cu program Non-Stop, fiind in prezenta prietenei sale, martora [...], au constatat ca inculpatul [...] a oprit autoturismul in fata magazinului, din care a coborat victima ce se afla pe bancheta din dreapta-fata, pentru a cumpara un pachet de tigari KENT 8.

Din declaratia celor doi martori oculari a rezultat ca inculpatul, in dorinta sa de a opri autoturismul in fata magazinului si avand in vedere directia din care venea, a efectuat o manevra de intrare pe contrasens si apoi a oprit autoturismul in fata magazinului.

Martorii precizati mai sus, in declaratiile lor, au aratat ca au vandut victimei [...] un pachet de tigari KENT 8.

De precizat faptul ca, in timpul cercetarii locului faptei s-a gasit in buzunarul pantalonilor pe care victima ii purta, un pachet de tigari marca KENT 8 nedesfacut, ceea ce confirma cele declarate de martorii [...] si [...].

Dupa cumpararea pachetului de tigari, din declaratia acelorasi martori de mai sus, rezulta ca victima nu si-a mai ocupat locul pe bancheta din fata a autoturismului, ci s-a urcat pe bara din spate a acestuia si de aici pe partea superioara a caroseriei, tinandu-se cu mainile atat de cadrul metalic - roll bar, cat si de roata de rezerva a masinii, solicitandu-i inculpatului sa se puna in miscare, lucru ce s-a si intamplat, acesta din urma incalcand regulile de conduita preventiva si de circulatie cu un autoturism pe drumurile publice.

Din declaratiile martorilor oculari a rezultat ca inculpatul, dupa parcurgea unei distante de aproximativ 10 metri si in timp ce efectua un traseu in forma de "S" cu scopul de a intra pe banda normala de mers, intrucat in momentul cumpararii pachetului de tigari oprise pe contrasens, si ajungand in zona axului soselei, victima [...] scapa priza ambelor maini, se dezechilibreaza si cade in partea lateral stanga a autoturismului, lovindu-se puternic cu capul de partea carosabila.

Inculpatul atat personal, dar si sesizat prin strigate de catre martorul [...], ia la cunostinta de producerea accidentului, astfel ca intoarce autovehiculul in strada, revine cu acesta langa victima si privind-o constata ca se afla in stare grava, in stare de inconstienta, prezentand urme de sange la nivelul capului.

Inculpatul [...] analizand cu usurinta starea de fapt si aflandu-se sub influenta bauturilor alcoolice, ii solicita martorului [...] sa il ajute sa urce victima in autoturism, timp in care cele doua persoane de sex feminin, fara a actiona in vreun fel anume, au ramas pe bancheta din spate a autoturismului, acestea fiind si ele in stare avansata de ebrietate, asa cum rezulta din declaratiile martorilor [...] si [...].

Martorul [...] constatand starea grava a victimei [...], ii solicita inculpatului [...] sa apeleze serviciul de urgenta 112 pentru a i se acorda ingrijiri medicale de specialitate victimei, insa inculpatul, ignorand starea grava a victimei, i-a precizat acestuia sa nu apeleze serviciul de urgenta, pe motiv ca nu este cazul, intrucat: "asa este [...], de-aia i se spune [...] NEBUNUL". Martorii [...] si [...] au aratat ca inculpatul a luat la cunostinta ca victima era in stare de inconstienta, urinase pe ea, iar de la cap ii curgea sange, dar a insistat sa fie ajutat sa o urce in autoturism, asigurandu-i ca se va ocupa el de victima. Martorul [...] a mai precizat faptul ca, in urma caderii, victima a fost descaltata de un pantof, pe care el l-a pus in autoturism, fiind gasit a doua zi cu ocazia cercetarii locului faptei.

Dupa parasirea locului evenimentului rutier, fara respectarea prevederilor legale si sub influenta bauturilor alcoolice, inculpatul [...] s-a deplasat cu autoturismul la Vila „[...], transportand victima la parterul vilei, unde a asezat-o pe o canapea, in spatiul destinat receptiei si a acoperit-o cu o patura.

Aceasta stare de fapt este probata cu marturia martorei [...] si a martorului [...] care au declarat ca in dimineata zilei de 19.07.2013, la orele 4.50 s-au intors la vila, ocazie cu care l-au vazut pe inculpatul [...] in curtea vilei stand de vorba cu doua tinere, una blonda si una bruneta si au vazut cand inculpatul ii soptea ceva la ureche tinerei blonde, cu toate ca in curtea vilei se aflau numai ei trei. De asemenea, martorii au mai precizat ca, in momentul intrarii in vila pe una dintre cele doua canapele din receptie au vazut in pozitia culcat o persoana de sex barbatesc, acoperita cu o patura, care sufla greu si avea picioarele neacoperite cu patura, ocazie cu care au constatat ca nu purta
pantofi iar la un picior ii lipsea una din sosete. Cei doi martori au mai precizat ca au urcat in vila, s-au schimbat si dupa aproximativ 10 minute au coborat din vila, cu dorinta de a ajunge pe plaja sa vada rasaritul soarelui, ocazie cu care au constatat ca persoana intinsa pe canapea nu se mai afla acolo, nu au mai constatat nici prezenta inculpatului in zona, in schimb, pe cele doua tinere le-au vazut in autoturismul victimei, ce se afla stationat in strada in fata vilei.

Din cele de mai sus rezulta ca inculpatul a mutat victima de la parterul vilei de pe canapea intr-una din camerele de la parterul vilei, dupa care a acoperit-o cu un cearsaf, abandonand-o si a inchis usa camerei cu intentia de a nu fi identificata victima in timp scurt, avand convingerea ca aceasta este in stare de coma.

In continuare, inculpatul [...] a plecat cu autoturismul victimei, fiind insotit de cele doua persoane de sex feminin pe care, probabil, le-a lasat undeva in statiune, acesta refuzand sa dea relatii lamuritoare, in vederea identificarii lor. In cele din urma, inculpatul a parcat autoturismul victimei in apropierea vilei, in strada, dupa care a plecat cu autoturismul sau la Constanta.

In urma vizionarii imaginilor surprinse de camerele de supraveghere a traficului pe DN 39, rezulta ca la orele 5.46 inculpatul se afla si se deplasa prin centrul localitatii Tuzla cu autoturismul sau, cu sensul de mers dinspre [...] spre Constanta, fapt contrar celor declarate initial de catre inculpat, pana sa fie pus sub acuzare. In continuare, inculpatul s-a deplasat initial, la o locuinta a sa de pe strada [...] din Constanta, unde a sustinut ca ar fi ajuns in jurul orelor 4.20, loc unde a stat putin, si-a schimbat tricoul de culoare alba pe care-l purtase in acea seara, dupa care a plecat la domiciliul parintilor sai, tot din Constanta, unde s-a culcat si a dormit pana in jurul orelor 6.30-7.00, cand a fost trezit de mama sa.

Din analiza concluziilor provizorii medico-legale, a Raportului de constatare medico-legala si, in special, a Raportului medico-legal de necropsie nr. 477/A3/2013 din 10.09.2013 rezulta ca moartea numitului [...] a fost violenta. Ea s-a datorat hemoragiei contuziei si dilacerarii meningo- cerebrale, urmari ale unui traumatism cranio-cerebral acut, cu fracturi de bolta si baza de craniu. Leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire si zgariere de corpuri dure si plan dur, prin cadere de la inaltime in 19.07.2013. Intre leziunile cranio-meningo-cerebrale si cauza mortii EXISTA LEGATURA DE CAUZALITATE DIRECTA, IMEDIATA; inainte de deces a beneficiat de ingrijiri medico-chirurgicale in conditii de internare; moartea poate data din 23.07.2013; avand in vedere tipul, localizarea si gravitatea leziunilor traumatice cranio-cerebrale, dupa momentul impactului cranian victima putea sa prezinte pierderea cunostintei sau un sindrom confuzional acut care sa o puna in imposibilitatea de a comunica si de a se deplasa singura.

Avand in vedere intregul material probator de la dosarul cauzei, a rezultat ca inculpatul se face vinovat de infractiunea ce i se retine in sarcina; pe intreg parcursul urmaririi penale acesta a fost nesincer, a facut afirmatii contradictorii sau putin probabil a putea fi documentate din punct de vedere juridic, iar atunci cand a fost sincer a relatat numai anumite aspecte, care considera ca nu-l incrimineaza. Astfel, cu privire la momentul accidentarii victimei [...], inculpatul initial a negat ca ar cunoaste imprejurarile in care a avut loc accidentul, dupa care a dat mai multe variante ale caderii, ultima dintre ele atunci cand a declarat ca spune adevarul, fiind una contrara marturiilor facute de martorii oculari si nesustinuta de catre inculpat cu alte mijloace de proba.

Cel de-al doilea moment important al vinovatiei inculpatului este cel al abandonarii si ascunderii victimei [...] intr-una din camerele Vilei [...], nu este recunoscuta de catre inculpat, dar avand in vedere declaratiile martorilor [...]-[...] si [...] rezulta ca acesta se afla impreuna cu victima si ca, la un moment dat, acesta nu se afla in fata vilei, ceea ce presupune ca transportase victima in camera unde a acoperit-o cu un cearsaf si i-a pus pe cap o perna, camera despre care inculpatul cunostea ca este neocupata, deoarece cu cateva ore inainte fusese in acea camera cu victima si cele doua tinere ce-i insoteau.

Instanta de fond a retinut ca inculpatul [...] prin modalitatea de comitere a faptei, a prevazut eventualitatea decesului victimei [...] si, chiar daca nu a urmarit producerea acestui rezultat, a acceptat aceasta posibilitate, ceea ce inseamna ca a savarsit fapta cu intentia de a ucide.

Pericolul concret pentru ordinea publica rezulta din lezarea valorilor si relatiilor sociale privind apararea vietii si integritatii fiintei umane, ceea ce afecteaza sau pericliteaza ordinea publica cu implicatii si rezonante negative in randul colectivitatii.

Prin fapta comisa de inculpat s-a creat o stare de neliniste in randul colectivitatii in care acesta convietuieste, iar prezenta inculpatului in randul acestora ar provoca o stare de indignare, de dezaprobare publica de natura a determina o stare de insecuritate, de a amplifica starea de tensiune in randul publicului sau a unui grup important de persoane, de natura a crea o presiune psihica asupra martorilor care au dat sau urmeaza sa dea declaratii in defavoarea inculpatului, existand si riscul de recidivare.

Inculpatul trebuia si avea posibilitatea sa prevada rezultatul, nu l-a prevazut sau a prevazut rezultatul faptei sale, dar a crezut in mod usuratic, ca acesta nu se produce.

Inculpatul a actionat cu intentia indirecta care presupune pe langa prevedere si o atitudine de indiferenta fata de rezultat, acesta ar fi trebuit sa prevada rezultatul, nu l-a prevazut sau a prevazut rezultatul faptei sale, dar a crezut in mod usuratic, ca acesta nu se produce. (CSJ - sentinta penala nr. 976/1996, D nr.11/1997, pag.126).

Neprevederea rezultatului in cazul inculpatului nu apare ca o greseala pentru a considera ca aceasta a fost savarsita din culpa in forma neglijentei.

Inculpatul [...] a dovedit indiferenta fata de rezultatul ce se putea produce, prin neapelarea la serviciul unic de urgenta 112, dupa ce victima a cazut de pe masina in timp ce acesta o conducea si a ramas in stare de inconstienta la sol, sau atunci cand nu a tinut cont si a refuzat sa sune la 112 atunci cand i s-a cerut acest lucru de martori [...] si [...], acest comportament caracterizand in raport cu rezultatul „decesul victimei" intentia indirecta de omor si nu culpa cu prevedere sau usurinta.

Inculpatul [...] nu a facut ceea ce se impunea in urma accidentului ce a avut loc; acesta avea obligatia de a sesiza lucratorii de politie ai serviciului rutier si ambulanta in vederea acordarii primului ajutor si transportul victimei la spital, a incalcat normele la care era obligat printr-o conduita contrara.

Inculpatul, prin fapta sa de a nu sesiza comiterea accidentului de circulatie comis de acesta, soldat cu accidentarea grava a victimei [...] si de a nu solicita ambulanta pentru a i se acorda sprijin medical de urgenta, transportand victima in starea de inconstienta relatata de martorii oculari si abandonarea acesteia intr-una din camerele Vilei [...], s-a constatat ca a acceptat riscul producerii decesului victimei pe care l-a putut prevedea, cu toate ca nu l-a urmarit.

Prevederea riscului producerii decesului victimei reprezinta un proces psihic, inculpatul [...] si-a asumat acest risc de a pune in pericol viata victimei, prima instanta constatand astfel reaua-credinta a acestuia, retinand in acest sens comportamentul inculpatului [...] dupa abandonarea victimei in camera vilei, ce s-a intins din data de 19.07.2013, orele 12.00, cand a vorbit la telefon cu mama victimei, pana cand a fost pus sub acuzare, respectiv 26.07.2013, deoarece rezulta ca inculpatul a avut constientizarea faptei lui, adica in interesul lui de a nu fi cercetat si tras la raspundere penala pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul in stare de ebrietate si comiterea unui accident de circulatie soldat cu vatamarea corporala a lui [...], luand aceasta hotarare contrara multor norme legale si umane, cu toate ca, din datele culese in timpul anchetei, nu exista nici un interes in scopul suprimarii vietii victimei, ei fiind in relatii de prietenie.

In cadrul criteriilor generale de individualizare a pedepsei, prevazute de art. 74 Cod penal, instanta de fond a avut in vedere gravitatea infractiunii savarsite si periculozitatea inculpatului, raportat la imprejurarile si modul concret de comitere a infractiunii, astfel cum au fost expuse mai sus; starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, respectiv prin infractiunea comisa s-a adus o atingere grava relatiilor sociale ocrotite de legiuitor, referitoare la dreptul la viata al persoanei; natura si gravitatea rezultatului produs, constand in decesul numitului [...]; conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, respectiv inculpatul nu a acordat un prim ajutor victimei si nici nu a procedat la solicitarea cadrelor medicale specializate; s-a mai avut in vedere faptul ca inculpatul este tanar, are studii superioare, era angajat [...] la SC [...] [...] Constanta, este necasatorit, este la primul conflict cu legea penala, prima instanta considerand in consecinta ca aplicarea pedepsei inchisorii intr-un cuantum orientat la minimul special prevazut de lege, cu executare in regim privativ de libertate, raspunde cerintelor legii, privind scopul preventiv educativ al acesteia.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta, partea civila [...] si inculpatul [...].

La termenul din data 01.10.2015, inculpatul [...] a precizat personal ca nu doreste sa dea declaratie in fata instantei de apel, uzand de dreptul la tacere prev. de art.83 lit.a) cod procedura penala.

In apel, la termenul din 29.10.2015, inculpatul (prin aparator) a depus la dosar Hotararea nr.5/18.09.2015 a Consiliului Superior de Medicina Legala.

Examinand sentinta apelata in raport de motivele de apel si de actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca apelul formulat in cauza de catre inculpatul [...] nu este fondat, fiind fondate doar apelurile formulate de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta si de catre partea civila [...] sub aspectul individualizarii judiciare a pedepsei aplicate inculpatului, pentru urmatoarele:

Prima instanta a retinut corect starea de fapt si a facut o analiza temeinica a probelor administrate in cauza, retinand vinovatia inculpatului [...] sub forma intentiei indirecte prev. de art.

16 alin.(3) lit. b) cod penal.

In acest sens, Curtea are in vedere mijloacele de proba administrate in cauza.

Coroborand mijloacele de proba expuse in cauza, Curtea constata ca nu sunt intemeiate apararile inculpatului [...] prin care a sustinut ca nu a [...]izat starea grava in care se afla victima [...] dupa ce a cazut din autovehicul si s-a lovit la cap.

In acest sens, Curtea are in vedere ca, raportat la imprejurarile in care s-a comis fapta, de varsta, pregatirea inculpatului (studii superioare), experienta acestuia de viata, inculpatul [...] avea in momentul savarsirii infractiunii posibilitatea sa prevada rezultatul, deoarece acesta era previzibil.

In acelasi sens, Curtea are in vedere si declaratiile martorilor [...] si [...] care au precizat ca victima dupa accident era in stare de inconstienta, ca urinase pe ea, ca i-au spus inculpatului ca ar trebui sa sune la serviciul SNAU 112 pentru a veni o ambulanta.

Aceste mentiuni facute de catre cei doi martori inlatura critica apelantului inculpat in sensul ca nici cei doi martori nu au realizat in acel moment gravitatea leziunilor victimei.

Apararile inculpatului in sensul ca nu avea cum sa-si dea seama de gravitatea leziunilor suferite de victima [...], considerand ca starea in care se afla se datora starii avansate de ebrietate sunt inlaturate si de concluziile raportului de expertiza medico-legala nr. 5368/112/A1 diverse/2014/22.01.2015, intocmit de Serviciul Judetean de Medicina Legala Constanta, in acord cu concluziile acestuia fiind si opinia expertala intocmita de expertul parte al partii civile.

In cazul unei interventii chirurgicale imediate, rapide, s-a opinat ca numitul [...] ar fi avut sanse mari de supravietuire, la aceasta adaugandu-se si varsta tanara de 34 de ani.

Avand in vedere gravitatea leziunilor cranio-meningo-cerebrale, s-a constatat ca acestea au fost produse prin lovire si zgariere de corpuri dure si plan dur, prin cadere de la inaltime, putand data din 19.07.2013si avand legatura de cauzalitate directa cu decesul.

Totodata,
s-a opinat ca victima s-a aflat in stare de coma profunda (stare clinica in care un pacient nu poate fi trezit si nu raspunde la nicio categorie de stimuli), considerandu-se de catre expert utopic a se lua in discutie o posibila confuzie intre starea de coma si „oposibila confuzie a starii de constienta a victimei consecutiva caderii de la inaltime.

Curtea mai retine in acelasi sens si opinia expertala formulata de expertul parte al partii civile prin care se mentioneaza ca leziunile traumatice cranio-cerebrale prezentate de [...] la data internarii conform examenului computer tomograf cerebral au constat in: hematom subdural, hematom epidural temporal, hemoragie subarahnoidiana, important edem cerebral difuz, pneumocefalie si fracturi craniene multiple. Aceste leziuni cranio-cerebrale sunt de o gravitate extrema si necesita internare de urgenta pentru acordarea prompta a asistentei medico-chirurgicale de specialitate. Hematomul subdural acut se manifesta prin instalarea comei imediat dupa traumatism, cu semne neurologice de localizare majore. Exista posibilitatea de a interveni operator eficient daca bolnavul ajunge repede intr-un serviciu de neurochirurgie.

Curtea constata ca instanta de fond a apreciat in mod corect ca victima a mers sa cumpere tigari (fiind constient, orientat temporo-spatial) iar dupa ce [...] a cazut de pe cadrul din spate al masinii, dupa ce autoturismul a demarat, dupa care a ramas imobilizat pe sol, in stare de inconstienta, contrastul marcat dintre cele doua situatii fiind astfel sugestiv pentru gravitatea leziunilor traumatice cranio-cerebrale, produse in momentul impactului cu solul - cu alte cuvinte reiesea clar pentru oricine tabloul lezional grav consecutiv caderii, care impunea internarea de urgenta intr-un serviciu de specialitate neurochirurgie (impactul cu solul a fost la nivel cranian, pe sol a ramas urma de sange, deci orice persoana, si fara o pregatire medicala, stia ca victima trebuia transportata la spital, sau cel mai simplu si mai indicat se chema ambulanta.

Prin urmare, Curtea constata ca este exclusa
confuzia dintre starea de inconstienta indusa imediat dupa producerea traumatismului cranio-cerebral prin impactul cu solul si starea de inconstienta data de starea de ebrietate sau
o pierdere temporara de constienta, determinata de o comotie cerebrala, printr-o cadere simpla, in care nu exista leziuni organice cerebrale, cu atat mai mult (astfel cum reiese din mijloacele de proba expuse mai sus), inculpatul a fost cel care a dus initial victima pe canapeaua din holul pensiunii iar ulterior l-a mutat intr-un pat de la parterul pensiunii, constatand astfel ca starea de inconstienta a victimei s-a intins pe o perioada mare de timp, aspect de natura sa-l faca sa constientizeze de starea grava in care se afla victima.

In ceea ce priveste opinia expertala a expertului parte al inculpatului, Curtea constata ca instanta de fond a apreciat in mod intemeiat ca este combatuta prin materialul probator administrat in cauza, astfel cum acesta a fost prezentat mai sus.

Astfel, sustinerea ca inculpatul ca nu si-ar fi dat seama de starea victimei sau ca nu ar fi luat la cunostinta de gravitatea leziunilor este infirmata si de:

- concluziile investigatiei tehnico stiintifice de la locul faptei din data de 19.07.2013 din care rezulta ca atat in afara autoturismului, pe acesta, la locul unde capul victimei s-a sprijinit de autoturism in momentul in care, fiind in stare de inconstienta, a fost asezata in pozitia sezut de martorul [...], cat si in autoturism, data fiind urcarea victimei de catre inculpat si de martorul mentionat in autovehicul, sau gasit pete de sange coagulat, aspect care confirma existenta unor leziuni grave soldate cu sangerare de care inculpatul a avut posibilitatea de a lua cunostinta si care evident, impuneau interventie medicala de specialitate.

Prima instanta a apreciat in mod intemeiat ca sangerarea victimei era abundenta si starea sa de inconstienta nu putea fi confundata cu starea avansata de ebrietate, hainele martorului [...] au fost patate si ele de sange, aspect sustinut si de martora [...], acesti martori precizand si faptul ca, imediat dupa cadere, victima a intrat in stare de inconstienta, ca a fost initial asezata in sezut si ulterior urcata in autoturism si ca prezenta plagi deschise.

Nu sunt intemeiate nici motivele de apel ale inculpatului [...] prin care s-a sustinut ca nu exista probe din care sa reiasa ca el a fost cel care mutat victima de pe canapeaua din holul pensiunii in patul din camera nr.7 de la parterul pensiunii.

In acest sens, Curtea are in vedere declaratiile coroborate ale martorilor oculari.

Sustinerea inculpatului in sensul ca personalul pensiunii a mutat victima din hol in camera de la parter nu este intemeiata, avand in vedere ca din declaratiile martorilor oculari [...] si [...] reiese in mod cert ca aceasta mutare a avut loc in jurul orelor 4:50-5:00, iar din declaratiile martorelor [...] si [...] (angajate ale pensiunii) reiese ca acestea au coborat la parter de abia in jurul orei 6:00.

Nu este intemeiat nici motivul de apel al inculpatului prin care s-a criticat retinerea de catre instanta de fond a faptului ca victima avea o perna asezata pe cap in camera nr.7 de la parterul pensiunii.

In acest sens, Curtea are in vedere declaratiile constante ale martorelor oculare [...] si [...], care au precizat ca in dimineata zilei de 19.07.2013 au vazut un barbat intins intr-un pat din camera 7 de la parterul pensiunii.

Astfel se explica si de ce aceste 2 martore nu l-au recunoscut pe acel barbat ca fiind fiul proprietarilor pensiunii, acest lucru aflandu-l de abia dupa ce i-au spus martorei [...] (mama victimei) ca un barbat se afla in acea camera iar martora [...] a mers in acea camera si si-a reconoscut fiul.

Nu este intemeiat nici motivul de apel al inculpatului prin care s-a criticat retinerea de catre instanta de fond a unei sangerari abundente a victimei, Curtea retinand din probatoriul expus mai sus ca au fost identificat multiple pete de sange atat in locul unde victima a cazut si s-a lovit cu capul de asfalt, cat si in autovehiculul victimei cu care acesta a fost transportat la pensiunea parintilor sai dar si pe canapeaua din holul pensiunii si pe perna care i-a fost asezata pe cap de inculpat cand a mutat victima in camera nr.7 de la parterul pensiunii.

Nu este intemeiat nici motivul de apel al inculpatului [...] prin care s-a invocat nulitatea relativa a raportului de expertiza intocmit de catre medicul numit de SML Constanta, considerand ca nu au fost respectate prevederile legale in intocmirea acesteia, respectiv faptul ca acest raport de expertiza nu a fost adus la cunostinta medicilor-parte, aspect care atrage o incalcare a normelor de procedura intrucat medicii parte nu au avut cum sa ia la cunostinta despre efectuarea expertizei.

In acest sens, Curtea constata ca expertii parte au avut posibilitatea sa studieze toate actele si lucrarile dosarului, opiniile expertale formulate nefiind astfel influentate negativ in nici un fel din perspectiva imposibilitatii examinarii vreunui act medical sau a altui mijloc de proba aflat la dosar; in consecinta, Curtea constata ca nu sunt indeplinite cerintele art.282 alin.1 cod procedura penala, prin intocmirea astfel a raportului de expertiza medico-legala si a opiniilor expertale nefiind cauzata o vatamare a drepturilor inculpatului care nu ar putea fi inlaturata decat prin desfiintarea raportului de expertiza medico-legala, in conditiile in care atat expertul judiciar desemnat in cauza cat si expertii parte si-au formulat concluziile in urma analizarii acelorasi mijloace de proba.

Fata de starea de fapt retinuta in urma coroborarii mijloacelor de proba expuse, Curtea constata ca sunt neintemeiate motivele de apel ale inculpatului in ceea ce priveste incadrarea juridica a faptei comise de acesta, prin care s-a sustinut ca in sarcina acestuia nu se poate retine savarsirea infractiunii de omor cu intentie indirecta, ci infractiunea de ucidere din culpa in concurs cu infractiunea de parasire a locului accidentului.

Curtea mai retine ca in doctrina penala (M.Zayneak - Drept Penal partea generala vol.II 1976, pag.84) s-a aratat ca, in cazul intentiei indirecte, infractorul fata de rezultatul pe care il prevede, are o atitudine indiferenta de acceptare a acestuia, intrucat acesta nu face nimic pentru preintampinarea rezultatului, ramane pasiv, iar in cazul culpei cu prevedere, rezultatul prevazut nu este acceptat, neacceptarea rezultand din atitudinea faptuitorului care spera sa-l preintampine bazandu-se pe elemente directe care tin de imprejurarile in care are loc activitatea, proprietatile instrumentului cu care se actioneaza (vizibilitate buna, frane bune), ca si pe elemente subiective (calitate de bun conducator auto, experienta indelungata in conducere), ceea ce nu este cazul de fata.

In consecinta, Curtea constata ca infractiunea de omor a victimei [...] a fost comisa de inculpatul [...] printr-o actiune ce a fost efectuata prin acte de omisiune, adica printr-o atitudine pasiva, deoarece era obligat sa intervina pentru a inlatura cauza care ar provoca moartea victimei.

Nu se poate retine ca inculpatul a comis aceasta fapta cu intentie directa, avand in vedere ca inculpatul nu a desfasurat nici o actiune din care sa reiasa ca a urmarit producerea decesului victimei, din modalitatea de desfasurarea a evenimentelor reiesind ca inculpatul a acceptat decesul victimei, intrucat nu a facut nimic util pentru preintampinarea rezultatului, respectiv anuntarea ambulantei sau transportul victimei la spital, avand in vedere starea de inconstienta a victimei.

Curtea mai apreciaza ca din toate demersurile efectuate de catre inculpatul [...] ulterior caderii victimei de pe autovehicul reiese ca inculpatul a sperat ca victima isi va reveni, fara a fi necesara interventia unei ambulante sau internarea in spital a victimei (sperand ca astfel nu va fi invinovatit de caderea victimei de pe autovehiculul pe care inculpatul l-a condus), desi a realizat starea grava in care se afla victima (datorita starii de inconstienta/coma a victimei, a faptului ca victima urinase pe ea, ca ii curgea sange din zona capului, lasand pete de sange atat la fata locului, dar si in autovehicul, pe canapeaua din hol si pe perna din camera nr.7 de la parterul pensiunii) si a realizat asfel posibilitatea decesului victimei.

Prin urmare, exista o legatura de cauzalitate intre activitatea desfasurata de inculpatul [...] descrisa mai sus si rezultatul acesteia, fiind susceptibila a produce decesul ulterior al victimei, fiind lasata fara ajutor si chiar abandonand-o in conditiile precizate.

Fata de probatoriul administrat in cauza si fata de aspectele expus mai sus, Curtea constata ca, in mod cert, ca inculpatul a savarsit o infractiune indreptata impotriva vietii persoanei, pozitia subiectiva a acestuia fiind caracteristica intentiei indirecte, care permite calificarea faptei ca fiind omor.

Prin urmare, incadrarea juridica data faptei comise de inculpat este legala, instanta de fond efectuand o aplicare corespunzatoare a normelor in materie.

Astfel, fapta inculpatului [...] care la data de 19.07.2013, in jurul orei 03:00, conducand autoturismul marca Jeep Rubicon, cu nr. de inmatriculare [...], pe strada [...] din Statiunea [...], a provocat caderea si proiectarea pe carosabil a victimei [...] (ce se afla urcat pe cartea din spate a caroseriei) cauzandu-i leziuni traumatice la nivelul capului si intrarea acestuia in stare de inconstienta ce ulterior a condus la deces, avand in vedere ca dupa producerea evenimentului rutier, inculpatul a ridicat victima de la fata locului si a dus-o la vila „[...]” ce apartine parintilor victimei, abandonand-o intr-una din camerele de la parter, fara a acorda ajutor sau a sesiza organele de specialitate,
intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor prev. de 188 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 5 cod penal.

Curtea constata ca in mod intemeiat instanta de fond a retinut in mod corect ca legea penala mai favorabila este reprezentata de actualul cod penal, avand in vedere ca:

  • actualul cod penal nu mai incrimineaza omorul calificat, prev. de art.174 - art.175 lit.i Cod penal 1969, respectiv omorul savarsit in loc public, infractiunea de omor calificat retinuta in sarcina inculpatului prin actul de inculpare, are corespondent in actualul cod penal in art.188 alin.1, care reglementeaza infractiunea de omor;
  • limitele de pedeapsa prevazute de actualul cod penal pentru infractiunea de omor, prev. de art.188 alin.1, sunt inchisoare de la 10 la 20 de ani inchisoare, in timp ce codul penal 1969 prevedea pentru infractiunea de omor calificat, prev. de art.174 alin.1 - art.175 lit.i, pedeapsa de la 15 la 25 de ani inchisoare;

- pedeapsa complementara prevazuta de actualul cod penal, potrivit art.66 alin.1, consta in interzicerea exercitarii unor drepturi pe o perioada de la unu la 5 ani, pe cand pedeapsa complementara prevazuta de art.art.53 alin.2 lit.a) cod penal 1969 consta in interzicerea exercitarii unor drepturi pe o perioada de la unu la 10 ani.

Fiind intrunite toate conditiile cerute de dispozitiile art. 396 alin. 2 cod procedura penala, in mod corect aceasta a dispus condamnarea inculpatului pentru fapta pentru care a fost trimis in judecata.

In ceea ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei ce urma a fi aplicata, Curtea constata ca instanta de fond a stabilit pentru inculpat o pedeapsa necorespunzatoare gradului de pericol social concret a infractiunii si persoanei inculpatului, fiind intemeiate apelurile formulate sub acest aspect de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta si partea civila [...].

In acest sens, Curtea are in vedere modalitatea concreta de comitere a faptei.

Inculpatul a avut o conduita total necorespunzatoare, abandonand victima aflata in stare grava, dand dovada de o totala lipsa de compasiune, nu numai fata de victima, dar si fata de parintii acesteia, carora le-a ascuns adevarul cu privire la cele intamplate, desi acesta a luat act personal de starea de disperare in care se aflau acestia.

In acelasi sens, Curtea are in vedere si atitudinea inculpatului de neasumare a responsabilitatii faptei sale.

Astfel, in zilele ce au urmat incidentului, inculpatul a afirmat fata de parintii victimei ( [...] si [...]) si prietenii comuni ([...], [...], [...], [...], [...], [...], [...], [...], [...]) ca nu stie nimic despre [...], precizand ca atunci cand s-a despartit de acesta nu se intamplase nimic, ca totul era in regula, prezentand insa si diverse stari de fapt contradictorii (ca victima ar fi fost batuta de persoane angajate in acest sens de fost sotie, ca victima ar fi cazut in momentul in care retracta acoperisul autovehiculului sau stationat).

Aceasta conduita a inculpatului reiese si din atitudinea sa procesuala, respectiv modificarea succesiva a declaratiilor date in cursul urmarii penale si a cercetarii judecatoresti in raport de mijloacele noi de proba care erau administrate in cauza.

Fata de toate aceste aspecte expuse mai sus, Curtea constata ca nu este intemeiata aplicarea unei pedepse constand in minimul special de 10 ani inchisoare prevazut pentru savarsirea infractiunii de omor prev. de art.188 alin.1 cod penal, impunandu-se majorarea pedepsei aplicata inculpatului de catre instanta de fond de la 10 ani inchisoare la 12 ani inchisoare.

Curtea apreciaza ca nu se impune majorarea mai semnificativa a pedepsei spre maximul special de 20 ani inchisoare, avand in vedere ca fapta inculpatului nu a fost comisa cu intentie directa, ci cu intentie indirecta si ca inculpatul este infractor primar, neavand antecedente penale.

Modalitatea de executare a fost stabilita corespunzator de prima instanta, impunandu-se executarea efectiva a pedepsei, raportat la gravitatea faptei comise, la consecintele faptei (decesul victimei [...]), precum si la aspectele expuse mai sus cu privire la de neasumarea responsabilitatii faptei sale si la modificarea succesiva a declaratiilor date in cursul urmarii penale si a cercetarii judecatoresti in raport de mijloacele noi de proba care erau administrate in cauza.

Fata de ansamblul considerentelor expuse, in baza art.421 pct.1 lit.b) cod procedura penala, Curtea va respinge ca nefondat apelul formulat de catre inculpatul [...] impotriva sentintei penale nr. 128 din data de 07.04.2015 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr. 9045/118/2013.

In baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedura penala, Curtea va admite apelurile formulate de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta si partea civila [...] impotriva sentintei penale nr. 128 din data de 07.04.2015 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr. 9045/118/2013, va desfiinta sentinta apelata si, rejudecand, va majora pedeapsa aplicata inculpatului [...] pentru savarsirea infractiunii de omor prev. de art.188 alin.1 cod penal cu aplicarea art.5 cod penal de la 10 ani inchisoare la 12 ani inchisoare.

Curtea va mentine restul dispozitiilor sentintei apelate in masura in care nu contravin prezentei decizii.

In baza art.422 cod procedura penala rap. la art.72 alin.1 cod penal, Curtea va scade din durata pedepsei aplicate inculpatului [...] si perioada arestului la domiciliu incepand din data de 07.04.2015 pana in prezent.

Decizia penala nr. 1030/P/05.11.2015 Judecator redactor Dan Iulian Nastase


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.