Suplinirea consimtamantul parintilor firesti la adoptia copilului minor

Refuzul parintilor de a consimti la adoptie poate fi considerat abuziv, daca este raportat la modul in care acestia si-au asumat o anumita conduita, din care rezulta fara echivoc faptul ca nesocotesc dreptul copilului de a fi crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala.

Interesul superior al minorei este de a beneficia de o crestere si educare corespunzatoare, in conditiile unui mediu familial stabil, bazat pe afectiune reciproca, sprijin material si moral, conditii pe care intimatii nu ar fi capabili sa le ofere.

Tribunalul Olt - Sectia I Civila - complet specializat de minori si familie, prin sentinta civila nr. 107 din 15.04.2015, a respins cererea formulata de reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Olt, in contradictoriu cu paratii G.G. si G.C., avand ca obiect - deschidere procedura adoptie.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut urmatoarele:

Prin Hotararea CPC Olt nr. 501/06.04.2010, pentru minora F.A. s-a instituit masura de protectie speciala - plasament la asistentul maternal profesionist T.M. S-a avut in vedere cu acea ocazie faptul ca parintii mai au doi copii in intretinere si nu dispun de posibilitati materiale si financiare si sunt de acord cu masura de protectie speciala.

Potrivit referatului de ancheta sociala intocmit de Primaria comunei S., jud. Olt, parintii firesti se descurca foarte greu, inca nu au posibilitati materiale sa o creasca pe minora F.A., facand fata cu dificultate nevoilor celorlalti 3 copii aflati in familie.

Tribunalul a retinut ca interesul superior al copilului trebuie sa prevaleze in toate demersurile si deciziile care il privesc, acesta fiind ridicat la rangul de principiu, atat prin normele nationale, cat si prin cele internationale in materie, respectiv art. 2 din Legea nr. 272/2004, Legea nr. 273/2004, precum si art. 3 din Conventia cu privire la drepturile copilului.

Prin cererea formulata, reclamanta a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne pentru minora F.A. trecand peste refuzul parintilor firesti de a consimti la luarea acestei masuri pe considerentul ca este imposibila reintegrarea copilului in familia naturala sau extinsa, in conditiile in care, in prezent, starea materiala a familiei este mai mult decat precara si parintii a vizitat o singura data copilul la asistentul maternal.

Potrivit art. 35 si art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor, exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti, urmand sa aiba in vedere interesul superior al copilului.

Cert este ca masura adoptiei este ultima dintre masurile de protectie alternativa la care are dreptul minorul in ipoteza in care nu poate fi lasat in grija parintilor/parintelui sau. Art. 9 din legea 273/2004 prevede ca parintii firesti trebuie sa consimta la adoptie in mod liber si neconditionat, ei fiind informati in mod corespunzator asupra consecintelor exprimarii consimtamantului si asupra incetarii legaturilor de rudenie ale copilului cu familia de origine.

Cu toate acestea, in mod exceptional, art. 8 din Legea nr. 273/2004 prevede ca instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti de a consimti la adoptia copilului daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa isi dea consimtamantul la adoptie si instanta a apreciat ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia data in conditiile legii, cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta. In continuare s-a mentionat ca se poate considera refuz abuziv de a consimti la adoptie si situatia in care, desi legal citati, parintii firesti sau, dupa caz, tutorele nu se prezinta in mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimtamantului.

Pe de alta parte, in art. 29 se mentioneaza ca incuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne se face numai daca: planul individualizat de protectie are ca finalitate adoptia interna, sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 26 sau, dupa caz, cele prevazute la art. 27 si parintii copilului sau, dupa caz, tutorele, isi exprima consimtamantul la adoptie, in conditiile legii, dispozitiile art. 8, precum si prevederile legale care reglementeaza situatiile speciale privind consimtamantul parintilor urmand a se aplica in mod corespunzator.

In cauza de fata, tribunalul a constatat ca reclamanta a omis sa solicite parintilor firesti declaratiile referitoare la faptul ca nu doresc sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului, desi avea aceasta obligatie, conform art. 26 lit. b din Legea nr. 273/2004.

In plus, faptul ca momentan parintii firesti nu dispun de posibilitati materiale pentru a se ocupa de copil nu constituie prin el insusi un motiv suficient pentru a justifica incuviintarea adoptiei cata vreme parintii doresc mentinerea relatiilor de familie, iar respectul fata de viata de familie cere ca realitatea biologica si sociala sa prevaleze asupra prezumtiei simple ca numai prin adoptie se poate crea un mediu armonios pentru copil in care sa creasca.

Avand in vedere argumentele expuse anterior, faptul ca parintii firesti nu si-au dat consimtamantul pentru adoptie si tinand cont ca notiunea de viata de familie include relatii cu caracter social, moral, dar si interese materiale, instanta a constatat ca este in interesul minorei sa pastreze relatiile de familie cu parintii sai.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI OLT, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

S-a aratat ca parintii au fost cei care au solicitat inca de la nasterea copilului o masura de protectie speciala pentru acesta, deoarece nu aveau posibilitati materiale si financiare pentru cresterea si ingrijirea in familie

Copilul nu a pastrat legatura cu parintii, sau cu alte rude pana la gradul IV. Chiar daca parintii au fost informati periodic prin adrese, privind stabilirea unui program de vizita cu fetita, aceasta a fost vizitata o singura data in data de 17.02.2015.

Conform declaratiilor inregistrate la DGASPC Olt, parintii au solicitat incetarea masurii de protectie speciala pentru copilul G.F.A.

Reprezentantii Primariei Seaca au precizat ca nu sunt de acord cu incetarea masurii de protectie speciala pentru copil, intrucat parintii nu au conditii de locuit pentru cresterea, ingrijirea si educarea copilului si nici nu prezinta interes fata de copil.

Prin fisa si raportul de consiliere si informare in vederea exprimarii consimtamantului, familia G.G. si Constanta a fost informata si consiliata in vederea exprimarii consimtamantului la adoptie pentru fiica lor G.F.A.

Luand in considerare conduita nepasatoare si dezinteresata a parintilor fata de copil, consideram ca demararea procedurii adoptiei interne este exclusiv in interesul copilului, deoarece numai astfel, exista posibilitatea identificarii unei familii pentru copil.

Trebuie mentionat faptul ca instanta judecatoreasca este obligata sa aiba in vedere cu prioritate interesul superior al copilului de a creste si de a se dezvolta intr-un mediu familial corespunzator, care nu poare fi satisfacut in acest caz decat prin identificarea unei familii potrivite si compatibila cu varsta si personalitatea copilului (art. 1 lit.a) principiul interesului superior al copilului si lit.b) principiul cresterii si educarii copilului intr-un mediu familial, din Legea nr.273/2004, privind procedura adoptiei.

Masura de protectie alternativa, adoptia urmareste ocrotirea intereselor copiilor minori care nu au parinti sau nu au posibilitatea de a locui la ei, in scopul de a li se asigura avantajele unei vieti de familie si conditii corespunzatoare de crestere, educare si formare a personalitatii.

In conformitate cu prevederile art.20 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. la 20.11.1990 si ratificata de Romania prin Legea nr. 18/1990, orice copil care este lipsit temporar sau definitiv de mediul sau familial, sau care in propriul interes, nu poate fi lasat in acest mediu, are dreptul la protectie si un ajutor special din partea statului, care poate fi acordat si sub forma adoptiei.

Din documentele depuse la dosarul cauzei se observa ca D.G.A.S.P.C. Olt, a purtat corespondenta cu parintii copilului, G.G. si G.C., acestora aducandu-li-se la cunostinta faptul ca fiica lor se afla in sistemul de protectie al DGASPC Olt, iar aceasta in calitate de parintii firesti trebuie sa-si exprime opinia cu privire la reintegrarea in familie a copilului, in conditiile in care, in caz de refuz, se vor face demersuri pentru deschiderea procedurii adoptiei pentru copil.

DGASPC Olt si-a indeplinit obligatiile legale in vederea consilierii si informarii parintilor biologici, acestia avand cunostinta de faptul ca fetita este in sistemul de protectie, putand sa o viziteze, sa o reintegreze in familie, in caz contrar, urmand sa se demareze procedura deschiderii adoptiei interne, dar acestia nu au dorit sa colaboreze cu reprezentantii DGASPC Olt, de cele mai multe ori .Acestia nu au vizitat copilul decat in ziua in care s-au prezentat la sediul DGASPC, ocazie cu care au putut fi si consiliati in vederea exprimarii consimtamantului la adoptie.

In concluzie, reclamata solicita admiterea apelului.

Intimatii parati G.G. si G.C. nu au formulat intampinare.

Apelul este fondat si se va admite, pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art. 29 alin.1 din Legea nr. 273/2004, incuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne se face numai daca: planul individualizat de protectie are ca finalitate adoptia interna; sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 26 sau, dupa caz, cele prevazute la art. 27; parintii copilului sau, dupa caz, tutorele, isi exprima consimtamantul la adoptie, in conditiile legii.

In ceea ce priveste obligativitatea exprimarii consimtamantului parintilor firesti ai minorei, dispozitiile art. 8 din Legea 273/2004 prevad ca instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui, de a consimti la adoptia copilului, daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa-si dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului.

Din continutul acestor dispozitii rezulta ca, pentru a suplini consimtamantul parintilor firesti la adoptie in conditiile art. 8 si art. 29 alin. 4 din Legea nr. 273/2004 republicata, trebuie indeplinite cumulativ 2 conditii, si anume: refuzul parintilor de a-si exprima consimtamantul la deschiderea procedurii de adoptie sa fie abuziv; aceasta procedura sa fie in interesul superior al copilului.

In prezenta cauza, ambii intimati (parintii firesti ai minorei) au refuzat sa-si dea consimtamantul la adoptie, pozitie procesuala exprimata atat in fata primei instante, cat si in fata instantei de apel, sustinand ca intentioneaza sa solicite reintegrarea minorei in familie, sunt atasati de aceasta, iar in prezent situatia lor materiala s-a imbunatatit.

Analizand sustinerile lor prin prisma probelor administrate in cauza, Curtea retine ca cei doi intimati au impreuna 7 copii, dintre care trei au decedat, trei se afla in ingrijirea lor, iar minora Florentina Angelica beneficiaza de o masura de protectie speciala inca de la nastere, aflandu-se in plasament la asistentul maternal profesionist T.M.

Din cuprinsul inscrisurilor depuse la prima instanta, coroborate cu sustinerile intimatilor, consemnate in cuprinsul declaratiilor luate in apel, Curtea retine ca acestia au manifestat un dezinteres total si constant fata de minora Florentina Angelica, pe care au abandonat-o in spital inca de la nastere, ca timp de 5 ani au vizitat-o o singura data, in cursul acestui an, subsecvent solicitarii DGASPC de a-si exprima consimtamantul la adoptie, desi au fost informati periodic, prin adrese, in legatura cu stabilirea unui program de vizita cu fetita.

Relevant sub acest aspect, subsumat aprecierii calitatilor parentale ale intimatilor, este si faptul ca acelasi dezinteres, care imbraca chiar forma unei neglijente grave, a fost manifestat fata de toti copiii, intimatii aratand in fata instantei de apel ca doi dintre minori au decedat din cauza lipsei hranei, iar unul din cauza lipsei de asistenta medicala, pe care parintii au ignorat sa o solicite. In plus, interpelati de instanta, intimatii nu au fost in masura sa mentioneze daca copiii pe care ii au in ingrijire sufera de vreo afectiune medicala, ancheta sociala depusa la dosar evidentiind aceasta imprejurare.

Conditiile locative ale parintilor sunt precare, asa cum reiese din ancheta sociala efectuata la domiciliul acestora si din declaratiile date in apel, acestia locuind intr-o cladire neracordata la curent electric, fara apa potabila, iar posibilitatile financiare sunt reduse, veniturile familiei provenind din ajutorul social, alocatiile copiilor si sumele sporadice obtinute de intimat din munca de ziler.

Pe de alta parte,se retine ca pe parcursul plasamentului la asistentul maternal profesionist, minora F.A. a avut o evolutie foarte buna, fiind dezvoltata fizic si psihic corespunzator, iar in prezent frecventeaza cursurile unei gradinite si are un nivel de cunostinte si educatie adecvat varstei sale.

Prin prisma acestor aspecte, refuzul parintilor de a consimti la adoptie poate fi considerat abuziv, daca este raportat la modul in care acestia si-au asumat o anumita conduita, din care rezulta fara echivoc faptul ca nesocotesc dreptul copilului de a fi crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala.

Interesul superior al minorei este de a beneficia de o crestere si educare corespunzatoare, in conditiile unui mediu familial stabil, bazat pe afectiune reciproca, sprijin material si moral, conditii pe care intimatii nu ar fi capabili sa le ofere.

In consecinta, faptul ca parintii au refuzat sa isi asume responsabilitatea cresterii, ingrijirii si educarii minorei inca de la nastere, afirmatia ca doresc reintegrarea acesteia fiind doar declarativa, nedublata de initierea unui demers cu aceasta finalitate, ca minora a beneficiat de o masura de protectie de la momentul nasterii, ca de la momentul instituirii masurii de protectie parintii nu au luat legatura cu fetita decat o singura data, dupa 5 ani, in contextul demararii procedurii pentru adoptie, ca nu au depus eforturi concrete si efective pentru a-si imbunatati conditiile materiale si de locuit, constituie elemente de fapt in functie de care se poate retine ca refuzul de a consimti la adoptia minorei este unul abuziv, ce tinde a perpetua o masura de protectie care prin natura sa ar trebui sa fie temporara, fapt ce nu ar fi benefic unei dezvoltari armonioase a copilului, astfel incat deschiderea procedurii adoptiei este in interesul superior al acestuia.

In al doilea rand, adoptia este in interesul superior al minorei, care presupune ca aceasta sa poata beneficia de ingrijire, crestere si educare in conditiile unui mediu familial sanatos bazat pe afectiune, sprijin material si moral (cauza Amanalachioai contra Romaniei, hotararea din 26.05.2009).

Or, in conditiile in care minora beneficiaza de masura de protectia de la nastere, fiind abandonata in spital, iar in toata aceasta perioada parintii nu au pastrat legatura cu ea si nu au manifestat interes fata de situatia acesteia, este evident ca deschiderea procedurii adoptiei interne, cu toate etapele ce o succed - identificarea unei familii adoptatoarea si incredintarea catre aceasta pentru 90 de zile, in vederea unei eventuale stabiliri a unor noi relatii de familie - este in interesul superior al acesteia. Interesul superior al copilului impune gasirea unei familii pentru minora, si nu a unui copil pentru o familie sau un parinte. (cauza Frette contra Frantei, hotararea din 26 februarie 2002, cauza Pini si Bertini, Manera si Artipladi contra Romaniei, hotararea din 22.06.2004).

Este adevarat ca realitatea biologica trebuie sa prevaleze in contextul respectarii dreptului la viata de familie reglementat de art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului,, insa, asa cum a constant a statuat CEDO in jurisprudenta sa, pentru existenta unei vieti de familie, intre parinte si copil este necesar caracterul efectiv, de substanta al legaturii biologice preexistente, in sensul unei legaturi constante care sa denote un angajament (cauza Lebbink contra Olandei, hotararea din 1 iunie 2004). Or, in speta, o astfel de legatura, de substanta si cu caracter efectiv, nu a existat si nu exista, minora fiind abandonata la nastere, iar parintii naturali nu au vizitat-o decat o singura data, dupa 5 ani, afirmand in fata instantei ca nu au recunoscut-o.

Fata de aceste considerente, Curtea a constatat ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 29 alin. 1 din Legea nr. 273/2004, motiv pentru care, in baza art. 480 alin. 2 Noul Cod procedura civila, Curtea a admis apelul si a schimbat in tot sentinta primei instante, in sensul ca a admis actiunea si a dispus deschiderea procedurii adoptiei interne pentru minora G. F.A., nascuta la data de 05.03.2010.

Potrivit art. 29 alin. 4 si art. 8 din Legea nr. 273/2004 a suplinit consimtamantul parintilor firesti la adoptie, iar in baza art. 29 alin. 5 lit.a din aceeasi lege a suspendat exercitiul drepturilor si obligatiilor parintesti ale acestora, urmand a fi exercitate de Presedintele Consiliului Judetean Olt.
(Decizia nr. 3/30 iunie 2015 - Sectia I civila, rezumat judecator Oana Ghita)