Stabilirea Culpei Armatorului In Scufundarea Navei De Catre O Instanta De Arbitraj » Consultă Avocat
firma avocatura
Vinovatia inculpatului sub forma intentiei indirecte
31 martie 2020
avocat bucuresti on line
Achizitii publice. indeplinire obligatie de efectuare a lucrarilor de reparatii
31 martie 2020

Stabilirea culpei armatorului in scufundarea navei de catre o instanta de arbitraj

avocat

avocat

 


Stabilirea culpei armatorului in scufundarea navei de catre o instanta de arbitraj


Decizia
civila nr. 5/MF/21.05.2015

In cererile de sechestru, interesul este raportat la asigurarea acoperirii pagubelor create prin valorificarea unor bunuri ale debitorului in momentul in care va fi obtinut un titlu executoriu.

Faptul ca in situatia din prezenta speta nava ce se cere a fi sechestrata este esuata, nu transforma cererea de sechestru asigurator intr-o cerere lipsita de interes. Ceea ce se urmareste este blocarea oricaror actiuni de transfer a proprietatii de catre debitor, actiune care nu poate fi impiedicata doar de faptul ca nava este esuata.

Culpa armatorului in scufundarea navei urmeaza a fi stabilita in actiunea arbitrala de fond. In solutionarea cererii de sechestru instanta este datoare sa verifice doar indeplinirea cerintelor exprese ale legii, printre acestea nefiind si aprecierea legitimitatii cererii creditoarei, cerere care in speta urmeaza a fi judecata de catre o instanta de arbitraj.

Art. 959 Noul Cod de procedura civila Conventia internationala pentru unificarea anumitor reguli asupra sechestrului asigurator de nave maritime, Bruxelles, 1952

La data de 13.10.2014, creditoarea SC [...] SRL a sesizat Tribunalul Galati cu cererea de sechestru asigurator asupra navei [...], pavilion Republica Moldova, proprietate a debitoarei [...] impotriva careia a invocat o creanta in valoare de 192.948,29 USD reprezentand contravaloarea marfii transportata pe nava mentionata care s-a scufundat la intrarea in Canalul [...], ceea ce a condus la pierderea totala a marfii.

Prin incheierea pronuntata in sedinta din 16.10.2014, Tribunalul Galati a incuviintat sechestrul asupra navei „[...]”, obligand-o pe debitoare la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 1000 lei.

Pentru a se pronunta in acest sens, instanta a retinut in esenta ca izvorul creantei invocata de creditoare il reprezinta contractul de transport (contract de navlosire si conosament) prin care debitoarea, prin owners representative SC [...] SRL, s-a angajat sa transporte cantitatea de 2.659.000 kg sare rafinata din Portul Bandirma - Turcia in Portul Galati, marfa care a fost pierduta ca urmare a scufundarii navei la data de 08.10.2014 la intrarea in Canalul [...].

S-a mai retinut de catre instanta incidenta art. 959 Noul Cod de procedura civila care, in cazuri urgente, permite infiintarea sechestrului si inaintea introducerii actiunii de fond, conditia urgentei fiind apreciata ca indeplinita, intrucat exista pericolul ca nava sa se sustraga de la urmarire, caz in care creditoarea are obligatia sa introduca actiunea de fond in termen de cel mult 20 de zile de la data infiintarii sechestrului.

Debitoarea [...] a formulat, in temeiul art. 503 alin 1 NCPC, contestatie in anulare impotriva incheierii din 16.10.2014, apreciind ca a fost pronuntata cu incalcarea dispozitiilor art. 960 alin 2 NCPC, art. 155 alin 1 pct. 3 si pct. 13 Noul Cod de procedura civila si art. 961 NCPC coroborate cu art. 42

1

din Legea nr 304/2004.

Prin sentinta civila nr 21/29.01.2015 Tribunalul Galati a respins exceptia inadmisibilitatii contestatiei in anulare invocata de intimata SC [...] SRL prin intampinare si a admis contestatia in anulare, anuland in consecinta incheierea de sedinta din 16.10.2014, iar la rejudecare, a admis exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Galati si a declinat solutionarea cauzei in favoarea Tribunalului Constanta.

Prin Incheierea civila nr. 146 din 27 martie 2015 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosar nr. 6662/121/2014
s-a admis cererea de sechestru asigurator formulata de creditoarea SC [...] SRL - in insolventa, prin administrator judiciar CU. [...] si s-a dispus instituirea masurii sechestrului asigurator asupra navei „[...]”, pavilion Republica Moldova, scufundata in gura Canalului [...], Tulcea, proprietate a debitoarei [...], pana la solutionarea actiunii de fond pe calea arbitrajului londonez.

S-a stabilit in sarcina creditoarei o cautiune de 2% din valoarea creantei afirmata, ce va fi achitata in termen de 48 de ore de la comunicarea prezentei hotarari.

Pentru a pronunta aceasta solutie, Tribunalul a avut in vedere urmatoarele considerente :

Din interpretarea art. 959 NCPC a rezultat ca infiintarea sechestrului asupra unei nave este conditionata, pe de o parte, de indeplinirea cerintelor impuse de Conventia internationala pentru unificarea anumitor reguli asupra sechestrului asigurator de nave maritime, Bruxelles, 1952, la care Romania a aderat prin Legea nr 91/1995, iar pe de alta parte, de conditiile statuate de art. 960 coroborate cu art. 952 Noul Cod de procedura civila, la care de altfel fac trimitere dispozitiile art. 6 paragraful 2 din Conventie.

Creditoarea SC [...] SRL a solicitat infiintarea sechestrului asigurator asupra navei „[...]”, care este sub pavilionul Republicii Moldova, stat necontractant al Conventiei.

Prin urmare, devin incidente prevederile art. 8 paragraful 2 din Conventie potrivit carora „o nava care poarta pavilionul unui stat necontractant poate sa fie sechestrata in unul dintre statele contractante in baza uneia dintre creantele enumerate la art. 1, sau pentru orice alta creanta care permite sechestrarea dupa legile acestui stat.”

In aplicarea acestei dispozitii, instanta a constatat ca SC [...] SRL detine o creanta maritima in acceptiunea art. 1 paragraful 1 lit. f) din Conventie (pierderi sau pagube aduse marfurilor transportate de catre o nava), nefiind contestata imprejurarea ca, in urma scufundarii in Canalul [...], nava „[...]” a pierdut intreaga marfa incarcata. Ori, potrivit conosamentului emis la Bandirma Port la

  1. creditoarea SC [...] SRL este destinatara marfii transportate (fiind inscris la rubrica „notify address), ceea ce inseamna ca, fiind posesoarea conosamentului, are dreptul sa reclame predarea marfii conform datelor inscrise in documentul mentionat.

La momentul introducerii cererii de sechestru asigurator la Tribunalul Galati, creditoarea a invocat existenta urgentei masurii solicitate, situatie in care nu era necesara introducerea actiunii de fond, astfel cum prevede art. 960 alin. 1 Noul Cod de procedura civila.

Insa, la termenul de judecata din data de 23.03.2015, creditoarea a facut dovada initierii procedurii arbitrajului conform clauzei inserata in Booking note din 28.08.2014, astfel ca ne aflam in ipoteza reglementata de art. 952 alin 1 Noul Cod de procedura civila conform careia „creditorul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este constatata in scris si este exigibila, poate solicita infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, daca dovedeste ca a intentat cerere de chemare in judecata. El poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de catre instanta, cerintele instituite de norma enuntata fiind indeplinite in cauza.

Astfel, creditoarea [...] SRL are o creanta constatata prin conosamentul emis la data de

  1. nava [...] este proprietatea debitoarei [...], iar actiunea asupra fondului pretentiilor afirmate de creditoare urmeaza a se solutiona pe calea arbitrajului, sens in care creditoarea a procedat la numirea unui arbitru.

In ceea ce priveste cautiunea, instanta a apreciat ca in raport de obiectiunile debitoarei la cererea de sechestru asigurator, se impune stabilirea in sarcina creditoarei a unei cautiuni de 2% din valoarea creantei invocata, in limitele stabilite de art. 1056 alin. 2 teza I Noul Cod de procedura civila, pentru a se asigura astfel posibilitatea debitoarei de a-si recupera eventualele prejudiciile cauzate prin incuviintarea sechestrului.

S-a mentionat ca in cadrul procedurii de instituire a sechestrului asigurator nu pot fi valorificate apararile debitoarei referitoare la inexistenta aparentei dreptului in favoarea creditoarei din perspectiva art. IV alin 2 din Regulile Haga - Visby, intrucat culpa armatorului in scufundarea navei urmeaza a fi stabilita in actiunea arbitrala de fond, iar normele ce reglementeaza sechestrul asigurator nu impun in sarcina instantei analiza unei asemenea cerinte.

Pentru aceleasi argumente nu poate fi examinata nici calitatea in care SC [...] a promovat actiunea arbitrala, in procedura sechestrului avand relevanta doar titularul unei asemenea demers.

Desi interesul reprezinta o cerinta de exercitare a dreptului la actiune, debitoarea [...] nu a invocat aceasta neregularitate pe cale de exceptie, ci a sustinut-o in cadrul concluziilor pe fondul cererii dedusa judecatii, context in care instanta urmeaza sa o analizeze doar din perspectiva unei simple aparari, constatand in acest sens ca reclamanta SC [...] SRL justifica un interes actual si legitim in cererea de sechestru asigurator cat timp afirma o creanta maritima.

In ceea ce priveste existenta unui plan de ranfluare, instanta a apreciat ca nu are nici o relevanta asupra conditiilor instituite de art. 952 Noul Cod de procedura civila in vederea infiintarii sechestrului asigurator, fiind o obligatie statuata in sarcina proprietarului unei nave esuate prin art. 103 alin. 1 din OG 42/1997.

Pentru considerentele expuse, instanta a dispus infiintarea masurii sechestrului asigurator asupra navei [...], proprietate a debitoarei [...].

Impotriva acestei incheieri [...] a formulat apel
, solicitand admiterea apelului, cu consecinta schimbarii in tot a incheierii apelate in sensul respingerii cererii de instituire a sechestrului asigurator ca nefondata, cu obligarea intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea apelului.

Ca o aparare de fond, invoca in primul rand exceptia lipsei de interes in promovarea actiunii, invederand ca instituirea sechestrului asigurator asupra unei nave maritime are ca scop indisponibilizarea navei in scopul prevenirii sustragerii dintr-o eventuala procedura de valorificare a acesteia initiata de creditor in momentul in care creditorul va obtine un titlu executoriu.

Asa cum rezulta din probele aflate la dosarul cauzei, in prezent nava este esuata in apropierea Portului [...].

In raport de situatia actuala a navei, apreciaza ca intimata reclamanta nu are nici un interes in sechestrarea navei, care nu poate fi sustrasa dintr-o eventuala procedura de executare silita care ar putea fi initiata in viitor de intimata reclamanta.

Considera ca pusa in fata luarii unei masuri asiguratorii, instanta trebuie sa faca o minima verificare a legitimitatii actiunii de fond (atunci cand acesta este deja promovata, ca in cazul de fata) initiate de creditoare si care justifica cererea de instituire a masurii asiguratorii.

In speta, masura asiguratorie este justificata de pierderea marfii, ca urmare a esuarii navei.

Astfel, in ceea ce priveste legitimitatea actiunii de fond a reclamantei, arata ca raporturile contractuale referitoare la transportul marfii pierdute in urma esuarii navei au ca temei de drept regulile de la Haga - Visby.

In acest sens, s-a depus conosamentul aferent transportului marfii, care stabileste fara dubii - la Clauza 2 - intitulata general
paramount clause
- ca aceste reguli sunt aplicabile transportului in cauza.

Potrivit dispozitiilor art. IV alin. 2) din aceste reguli, niciodata carausul sau nava nu vor fi tinuti raspunzatori pentru pierderi sau avarii aparute sau ca urmare a:

  • actiunilor neglijente sau lipsa unor actiuni din partea comandantului, marinarilor, pilotului sau servantii/agentii carausului in ceea ce priveste navigatia sau managementul navei;
  • pericolele sau accidentele marii sau altor ape navigabile.

In speta, esuarea navei a avut loc ca urmare a incercarii nereusite a navei de a se intra in siguranta pe canalul navigabil al canalului [...], in timpul unei furtuni petrecute la data de

07.10.2014.

Prin urmare, in evenimentul care a determinat pierderea marfii nu poate fi retinuta nici o culpa a societatii apelante si prin urmare, nicio legitimitate a actiunii reclamantei impotriva societatii apelante si a patrimoniului acesteia.

In ceea ce priveste sustinerile partii referitoare la eventuale interventii asupra navei care ar proba urgenta masurii si ar justifica instituirea sechestrului asigurator, arata ca, avand in vedere locul esuarii navei, se impune cu maxima necesitate fie dezesuarea navei, fie ranfluarea acesteia si curatirea locului de esuare, fiind depusa somatia emisa de Capitania Zonala Tulcea inregistrata sub nr. 2606/10.10.2014.

Arata ca dupa primirea acestei somatii, au fost initiate demersuri in vederea contactarii unei firme specializate pentru stabilirea unui plan de ranfluare, incheind in acest sens-prin mandatarul sau comercial - un contract cu societatea S.C. [...] S.R.L. Eforie Nord.

Instituirea unui eventual sechestru asigurator asupra navei ar fi de natura sa ingreuneze actiunile care trebuie intreprinse asupra navei in ceea ce priveste ranfluarea in conditii de deplina siguranta.

Curtea, analizand actele si lucrarile dosarului, a dispus respingerea apelului ca nefondat pentru urmatoarele considerente.

In ceea ce priveste primul motiv de apel, instanta arata ca in cererile de sechestru, interesul este raportat la asigurarea acoperirii pagubelor create prin valorificarea unor bunuri ale debitorului in momentul in care va fi obtinut un titlu executoriu.

Faptul ca in situatia din prezenta speta nava ce se cere a fi sechestrata este esuata, nu transforma cererea de sechestru asigurator intr-o cerere lipsita de interes. Ceea ce se urmareste este blocarea oricaror actiuni de transfer a proprietatii de catre debitor, actiune care nu poate fi impiedicata doar de faptul ca nava este esuata.

Cu privire la cel de al doilea motiv de apel, asa cum a aratat si prima instanta, culpa armatorului in scufundarea navei urmeaza a fi stabilita in actiunea arbitrala de fond. In solutionarea cererii de sechestru instanta este datoare sa verifice doar indeplinirea cerintelor exprese ale legii, printre acestea nefiind si aprecierea legitimitatii cererii creditoarei, cerere care in speta urmeaza a fi judecata de catre o instanta de arbitraj.

In ceea ce priveste al treilea motiv de apel, Curtea il va inlatura intrucat nu are legatura cu prezenta cauza, reclamanta facand dovada formularii unei actiuni, instanta apreciind ca devin incidente dispozitiile art. 952 alin. 1 NCPC.

Judecator redactor Ecaterina Grigore


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.