Sesizarea comisiilor de disciplină

Ghid de orientare pentru persoanele interesate să sesizeze comisia de disciplină

Sesizarea comisiilor de disciplină

 

1. STRUCTURA COMISIILOR DE DISCIPLINĂ

Potrivit art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, „acţiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii,  formate din un membru al Secţiei pentru judecători şi 2 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi, respectiv, un membru al Secţiei pentru procurori şi 2 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori”.

Alineatul 2 al aceluiaşi articol, prevede că „secţia pentru judecători şi secţia pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii numesc, în fiecare an, membrii comisiilor prevăzute la alin. (1). În comisiile de disciplină nu pot fi numiţi doi ani consecutiv aceiaşi membri.”

Membrii de drept, precum şi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi numiţi în comisiile de disciplină”.

Conform art. 29 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, anual, se desemnează şi membrii supleanţi ai comisiilor de disciplină.

Din conţinutul textelor legale mai sus enunţate, rezultă că există două comisii de disciplină respectiv comisia de disciplină pentru judecători şi comisia de disciplină pentru procurori. În cazul unor abateri disciplinare săvârşite de judecători sau, după caz, procurori, titularul acţiunii disciplinare este comisia de disciplină pentru judecători sau procurori, în funcţie de calitatea persoanei care a săvârşit abaterea disciplinară.

Legea nu cuprinde prevederi referitoare la statutul şi la funcţionarea comisiilor de disciplină din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Singurele menţiuni sunt cele referitoare la componenţa şi atribuţiile comisiilor de disciplină.

Din interpretarea dispoziţiilor cuprinse în Legea nr. 317/2004 privind Consiliului Superior al Magistraturii, republicată rezultă că, comisiile de disciplină sunt independente de Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, sunt organe deliberative şi se întrunesc ad-hoc, ori de câte ori sunt sesizate în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor.

S-a avut în vedere ca titularul acţiunii disciplinare să fie un organism care să se bucure de independenţă deplină, astfel încât să nu existe nici un fel de suspiciune cu privire la rezultatul deliberării membrilor comisiilor, în cazul sesizărilor privind eventuale abateri disciplinare săvârşite de judecători sau procurori.

 

2. ROLUL COMISIILOR DE DISCIPLINĂ

Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, prevede în texte de lege distincte, care reglementează şi alte  aspecte, care sunt atribuţiile comisiilor de disciplină.

Atribuţiile conferite de lege comisiilor de disciplină, înscrise la punctul 7 din prezentul Ghid, evidenţiază rolul comisiilor de disciplină, anume acela de a preveni săvârşirea unor abateri disciplinare de către judecători şi procurori prin  stabilirea unor fapte şi împrejurări ca fiind, sau nu compatibile cu standardele de conduită ale unui magistrat.

 

3. CINE POATE SESIZA COMISIILE DE DISCIPLINĂ

Acest răspuns este dat de următorul text de lege:

Potrivit art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, „comisiile de disciplină pot fi sesizate în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor de orice persoană interesată sau se pot sesiza din oficiu”.

Alineatul (5) al aceluiaşi articol, prevede că „orice sesizare  privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor, greşit îndreptată la instanţe sau parchete ori la alte autorităţi, vor fi înaintate comisiilor de disciplină ale Consiliului în termen de 5 zile de la înregistrare”.

Sesizările privind săvârşirea de către judecători sau procurori a unor abateri disciplinare,  se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii sau direct Comisiilor de disciplină, astfel încât acestea pot fi adresate preşedintelui, vicepreşedintelui, secretarului general etc., urmând ca după analiza conţinutului, să fie înaintate comisiilor de disciplină.

Având în vedere termenul prevăzut de lege, în interiorul căruia trebuie efectuate verificările, ar fi util ca, în cazul în care sesizarea vizează aspecte de competenţa  comisiilor de disciplină, titularul sesizării să facă această precizare sau să se adreseze direct comisiilor de disciplină.

Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, semnalarea în sine a faptei considerată abatere disciplinară constituie actul de constatare a acesteia, iar termenul de sesizare cu privire la abaterea disciplinară curge de la data când acest act a fost înregistrat la Consiliul Superior al Magistraturii.

În cazul abaterilor disciplinare săvârşite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art.53 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul  Superior al Magistraturii, republicată, „orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui membru ales al acestuia, încălcarea obligaţiilor profesionale ori săvârşirea de către acesta a unor abateri disciplinare”.

 

4. OBIECTUL SESIZĂRII       

        Din conţinutul textelor de lege mai sus citate, rezultă că, sesizarea adresată comisiilor de disciplină trebuie să se refere la aspecte din activitatea  sau conduita judecătorului sau procurorului, la încălcarea de către aceştia a  obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea unor abateri disciplinare prin conduita acestora în societate.

Potrivit art. 98  din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, „judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.

Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispoziţiilor legii”.

Articolul 99 din aceeaşi lege enumeră abaterile disciplinare, iar articolul 100 din aceeaşi lege, prevede sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor ca urmare a săvârşirii vreunei abateri disciplinare.

Aceste sancţiuni, arată art. 101 din lege, se aplică de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

Potrivit art. 99 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 prind statutul judecătorilor şi procurorilor, constituie abateri disciplinare:

1. a) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;
2. b) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;
3. c) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
4. d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
5. e) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;
6. f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;
7. g) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;
8. h) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune;
9. i) efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile;
10. j) absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat;
11. k) atitudinea nedemnă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili;
12. l) neîndeplinirea obligaţiei privind transferarea normei de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează;
13. m) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
14. n) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor în condiţiile legii.

Prin sesizarea adresată  comisiilor de disciplină nu se poate pune, în nici un caz, în discuţie legalitatea hotărârilor judecătoreşti sau a soluţiilor adoptate  de procuror, comisiile de disciplină  nefiind instanţe de judecată.

Cât priveşte răspunderea disciplinară a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii aceasta poate interveni în cazul săvârşirii de către membrii a uneia dintre faptele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, care sancţionează, la fel ca în cazul judecătorilor şi procurorilor, conduita necorespunzătoare şi încălcarea îndatoririlor de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii în îndeplinirea activităţii profesionale.

Pentru situaţia în care membrul  Consiliului nu îşi îndeplineşte sau îndeplineşte necorespunzător atribuţiile ce-i revin în calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, legiuitorul, prin art. 52 alin.(1) din lege, a instituit  măsura revocării din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, potrivit art. 52 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliului Superior al Magistraturii, republicată, revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului ori de o treime din membri, în situaţia în care persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii,în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare.

 

 

 

5. FORMA SESIZĂRII

Legea nu prevede un tipizat  sau formular pentru cazul în care o persoană doreşte să se adreseze comisiilor de disciplină cu privire la aspecte din activitatea judecătorilor sau procurorilor. Însă, chiar şi în aceste condiţii, sesizările, în conţinutul lor, trebuie să se refere clar şi concret la aspectele pe care le consideră că se impun a fi făcute cunoscute comisiilor de disciplină şi care sunt prezentate la punctul 4 din prezentul Ghid.

           De asemenea, sesizările, prin modul de adresare, trebuie să respecte drepturile şi libertăţilor celorlalte persoane. Aceasta reprezintă de fapt o îndatorire fundamentală a oricărui cetăţean, consacrată de Constituţia României care, în art. 57, prevede că  „cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.”

Nu în ultimul rând, sesizările trebuie să conţină date de identificare a persoanei care o formulează (nume, prenume, adresa completă), cât şi semnătura acesteia. În caz contrar, conform dispoziţiilor art. 7 din O.U.G nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată prin Legea nr. 233/2002, sesizarea care nu îndeplineşte aceste condiţii, se clasează, ceea ce presupune că nu va fi luată în considerare.

În cazul în care sesizarea se adresează prin e-mail, pe una din adresele de contact ale Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta trebuie să conţină, de asemenea, datele de identificare ale persoanei (nume, prenume, adresa completă).

Ar fi util dacă sesizarea cu privire la aspectele mai sus precizate, ar îmbrăca forma prezentată în anexa I.

       

5. CINE EFECTUEAZĂ VERIFICĂRILE

           Având în vedere atribuţiile Inspecţiei judiciare, prevăzute de art. 42 – 45 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzute în Ghidul nr. 1, întotdeauna  verificările preliminare, cât şi cercetarea prealabilă se efectuează prin inspectorii de la cele două servicii de inspecţie judiciară, ţinând cont de instituţia vizată (instanţă sau parchet) şi de calitatea persoanei cu privire la care s-a făcut sesizarea (judecător sau procuror).

Acest fapt reiese din prevederile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, potrivit cărora competenţa de efectuare a cercetării prealabile revine inspectorilor din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.

Verificările sunt efectuate de inspectorii de la cele două servicii de inspecţie judiciară şi în cazul   în care, înainte de sesizarea secţiei, comisia de disciplină constată că sunt necesare verificări suplimentare –art. 46 alin. (5) din aceeaşi lege.

            

6. LIMITELE VERIFICĂRILOR

Potrivit  art. 46 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, „în cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare”.

Prin urmare, textul de lege prevede expres care sunt limitele verificărilor în cazul efectuării cercetării prealabile a judecătorului sau procurorului.

Şi în cazul în care se efectuează verificări preliminare,  trebuie respectate principiile care guvernează activitatea judecătorilor şi procurorilor şi care nu pot, în nici un caz, să  fie  încălcate pe calea unor verificări de natură administrativă.

Acest fapt rezultă cu claritate din textele de lege enumerate în Ghidul nr. 1, la punctul 6.

Este foarte important a se reţine că comisiile de disciplină,  prin lor, nu pot pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărâri judecătoreşti, nu pot infirma soluţiile adoptate de procuror şi nici nu le pot examina sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, întrucât    s-ar aduce atingere principiilor independenţei judecătorilor, supunerii lor  numai legii şi autorităţii de lucru judecat, precum şi independenţei procurorilor.

 

7. COMPETENŢELE COMISIILOR DE DISCIPLINĂ

Competenţele comisiilor de disciplină sunt date de atribuţiile stabilite distinct pentru cele două servicii de inspecţie judiciară de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Astfel, art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, prevede că „acţiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii...”.

Conform art. 46 alin.(1) din aceeaşi lege, „în vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acţiunii disciplinare”.

Prin urmare, comisia de disciplină, dispune efectuarea de verificări administrative preliminare, când datele care i-au fost aduse la cunoştinţă nu sunt complete, dispune efectuarea cercetării prealabile dacă după verificările efectuate de  inspector, sau din memoriul ce i-a fost adresat, rezultă date suficiente care pot conduce la  aprecierea că faptele săvârşite de judecător sau procuror întrunesc elementele vreuneia dintre abaterile disciplinare prevăzute de lege, iar, ulterior, promovează acţiunea disciplinară.

 

 

8. SOLUŢIILE PE CARE LE POATE DISPUNE COMISIA DE DISCIPLINĂ

 

Acest răspuns este dat de prevederile art. 45 alin. 1 şi ale art. 46 alin. 4-7 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, din care rezultă că:

Analizând  rezultatul cercetării prealabile, când apreciază că se impune, comisia de disciplină, în temeiul art. 45 alin. (1) şi art. 46 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, poate promova acţiunea disciplinară, caz în care sesizează secţia corespunzătoare, în vederea soluţionării acesteia.

În situaţia în care comisia de disciplină apreciază că în urma cercetării prealabile nu s-au conturat elementele săvârşirii unei abateri disciplinare, şi deci acţiunea disciplinară nu se justifică, în conformitate cu prevederile art. 46 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, dispune clasarea.

Este foarte important de cunoscut că acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare.

 

9. ÎNTOCMIREA ŞI COMUNICAREA RĂSPUNSULUI

 

Atât în situaţia în care comisia de disciplină promovează acţiunea disciplinară cât şi atunci când dispune clasarea lucrării, petiţionarul este încunoştiinţat despre soluţia dispusă, prin adresă întocmită în conformitate cu dispoziţiile O.U.G nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată prin Legea nr. 233/2002.

În ceea ce priveşte conţinutul comunicării acesta trebuie să cuprindă direcţia/serviciul şi numărul de înregistrare al lucrării la Consiliul Superior al Magistraturii, data întocmirii răspunsului şi semnătura conducătorului ori persoanei împuternicite de acesta.

De asemenea,  în conţinut se va face referire la toate aspectele sesizate de petiţionar, constatările desprinse în urma verificărilor, concluziile în sensul confirmării sau neconfirmării aspectelor semnalate şi temeiul legal.

 

 

 

 Model

 

 

 

                                       

DOAMNEI/DOMNULUI

PREŞEDINTE

VICEPREŞEDINTE

INSPECTOR ȘEF

COMISIA DE DISCIPLINĂ PENTRU JUDECĂTORI/PROCURORI

 

 

 

       Subsemnata/Subsemnatul............................................, domiciliată/domiciliat în localitatea............, strada,....nr........, bloc......., scară.....,etaj..........,apartament.........,în calitate de ............... vă aduc la cunoştinţă următoarele aspecte constatate în activitatea  judecătorului/procurorului...........de la instanţa/parchetul..........şi vă solicit să luaţi măsurile legale pentru sancţionarea disciplinară a acestuia pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 alin. 1 lit............. din legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată.

 

Motivele  sesizării sunt următoarele:

În fapt,  la data de ........................

 

 

 

 

Data:                                                                           Semnătura,

 

DOMNULUI PREŞEDINTE AL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII