Scutirea de la plata taxelor si impozitelor pentru locuinta din proprietate si terenul aferent acesteia pentru categoriile de persoane prevazute de art. 3 alin 1 lit. b din Legea nr.341/2004

 

Index tematic: : Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal ,
Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa

 

Legislatie relevanta: art. 5 alin 1 lit. j din Legea nr.341/2004, art .456 alin 2 lit j si art.464 alin. 2 lit. h  Cod fiscal,
art. 67 alin 1 si 3 din Legea nr.24/2000

 

Rezumatul problemei de drept:

Scutirea de la plata taxelor si impozitelor pentru locuinta din proprietate si terenul aferent acesteia pentru categoriile de persoane prevazute de art. 3 alin 1 lit. b din Legea nr.341/2004 opereaza si dupa intrarea in vigoare a Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, aceasta din urma neavând ca efect o  modificare  implicita a dispozitiilor art. 5 alin 1 lit. j din Legea nr.341/2004 care sunt si   in prezent  in vigoare in aceeasi forma.

 

Identificare:

            
Curtea de Apel Ploiesti – Sectia de contencios administrativ si fiscal

Decizia nr. 1691 din 13 decembrie 2019

 

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului P., la data de 13.02.2019, sub nr. […]/[…]/2019, reclamantul  ZZ   a solicitat ca instanta sa dispuna desfiintarea actului administrativ jurisdictional reprezentat de decizia nr. xxx/08.01.2019 emisa de pârâta, precum, si a actelor administrativ - fiscale subsecvente, respectiv decizia de impunere pentru anul 2018 nr. xxxx/24.10.2018 si a instiintarii de plata cu acelasi numar si pe cale de consecinta, obligarea autoritatii administrative publice competente sa emita o noua decizie de impunere privind stabilirea impozitului pe cladiri si a impozitului pe „teren curte" si a amenzii in cuantum de 360 lei cu titlu de amenda datorata conform procesului verbal de constatare si sanctionare contraventionala nr. 731xxxx/28.10.2014. Totodata, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.

Prin sentinta civila nr. 1079  din 17.07.2019, Tribunalul P.
a respins cererea de anulare a instiintarii de plata nr. xxxx/24.10.2018, ca inadmisibila si a respins, in rest cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul ZZ, ca neintemeiata.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termen legal, reclamantul ZZ,
criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentintei atacate, rejudecarea cauzei si, pe cale de consecinta, admiterea actiunii introductive in sensul anularii in parte a deciziei de impunere fiscala nr. xxxx/24.10.2018, respectiv anularii creantei fiscale suplimentare in cuantum de 3380 lei reprezentând diferente impozit pe cladiri aferente anilor 2016, 2017 si 2018 sl a creantelor fiscale accesorii aferente creantelor fiscale sus-indicate ca nedatorate/ilegal stabilite, precum si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea recursului, s-a sustinut ca hotarârea recurata a fost data cu incalcarea/aplicarea gresita a normelor de drept material (art. 488 alin. l pct.8 CPC) .   

Recurentul – reclamant a  aratat ca instanta de fond a retinut ca legiuitorul ar fi conferit prin art. 456 alin. 2 lit. j si art. 464 alin.2 lit. h din Codul fiscal, competenta exclusiva a Consiliilor locale de a acorda scutiri de la plata impozitelor pe terenuri si cladiri, intimata-pârâta neconferind un asemenea beneficiu reclamantului in anii fiscali 2016, 2017 si 2018 , iar prevederile art. 5 alin 1 lit.j din Legea nr. 341/2004 ar fi fost modificate implicit prin art. 456 alin.2 lit.j si art.464 alin. l Cod fiscal suscitate.

S-a mai sesizat faptul ca motivarea primei instantei nesocoteste faptul ca norma juridica inserata in art.5 alin. l lit. I din Legea nr. 341/2004, republicata, este de ordine publica, imperativa si de stricta interpretare, neputând fi aplicata prin analogie sau golita efectiv de aplicabilitate practica in procesul logico-juridic de interpretare, legiuitorul statuând in mod expres si neechivoc ca „persoanele prevazute la art.3 alin. l lit. b - categorie din care face parte si reclamantul, „beneficiaza de ... scutirea de la plata taxelor si impozitelor pentru locuinta din proprietate si terenul aferent acesteia".

De asemenea, a fost nesocotit faptul ca norma inserata in art.5 alin. l lit. I din Legea nr.341/2004, republicata, are caracter special, derogatoriu de la dreptul comun reprezentat, in speta dedusa judecatii, de Legea nr.227/2015- Codul fiscal prin care s-au reglementat situatiile si procedurile specifice de acordare a unor scutiri/inlesniri de la plata unor impozite si/sau taxe locale, caracter ce impune aplicarea acesteia cu precadere.

Totodata, printr-o norma supletiva, inserata in art.456 alin. l lit. j si art. 464 alin.2 lit. h Cod fiscal nu se poate modifica o norma având caracter imperativ, de genul celei din cuprinsul art.5 alin. l lit. I al Legii nr.341/2004;

Prevederile art. 456  alin 1 lit. j si art.646 alin.2 lit. h Cod fiscal contin exclusiv norme cu caracter procedural vizând competentele autoritatilor publice locale in privinta acordarii de scutiri la plata impozitelor si taxelor aferente unor categorii de cladiri/terenuri.

Prima instanta a nesocotit faptul ca in lipsa unor hotarâri ale Consiliului Local care sa prevada in mod expres neacordarea scutirii de plata impozitului pe locuintele si terenurilor aferente proprietatea persoanelor enumerate prin art. 3-5 din Legea nr.341/2004 orice act administrativ - decizie de impunere - emisa de o structura organizatorico - functionala din cadrul Primariei Orasului S. prin care sa se „anuleze" acel beneficiu legal acordat acelor categorii de persoane expres prevazute,  este lipsita de orice fundament legal, fiind nul absolut conform art.49 alin. l lit. a din Codul de procedura fiscala(CPF);

Totodata, nu s-a avut in vedere ca intimata - pârâta nu a facut dovada comunicarii actelor administrativ-fiscale (deciziilor de impunere) aferente anilor 2016 si 2017, acestea „neputând produce nici un efect juridic", conform art. 48 alin.2 teza a II-a CPF nici in ceea ce priveste creanta de baza si cu atât mai mult penalitatile aferente in cuantum de 981 lei „imputate" ulterior, in luna noiembrie 2018.

Rationamentul instantei de fond, potrivit caruia nementionarea expresa in cuprinsul Hotarârilor Consiliului Local S. nr. […]/10.11.2016, nr. […]/17.08.2017 si […]/22.11.2018 a vreunei prevederi prin care sa se excepteze de la acordarea scutirilor de impozit pe cladirile cu destinatia de locuinta si terenurilor aferente persoanelor beneficiare stabilite prin Legea nr. 341/2004 ar prezuma ope legis o asemenea masura este, in opinia recurentului - reclamant, vadit eronat.

In procedura prealabila fixarii primului termen de judecata au fost comunicate motivele de recurs,
iar intimatul – pârât a formulat intâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat ca fiind nefondat si  mentinerea sentintei civile nr. 1079/17.07.2019 pronuntata de Tribunalul P., ca fiind temeinica si legala.

A aratat intimata ca  urmare a verificarilor ulterioare ale dosarelor fiscale aflate in evidenta in virtutea art.94 C.pr.fiscala, s-a constatat ca numitul ZZ a beneficiat de o scutire cu privire la impozitul pe cladire si teren la care nu avea dreptul conform reglementarilor legale in materie, astfel ca s-a procedat la debitarea impozitului pentru cladire si teren scutit in mod nejustificat, in interiorul termenului de prescriptie de 5 ani prevazut de art. 110, al. l din Legea nr.207/2015, respectiv s-a calculat impozitul aferent cladirii si terenului pe care reclamantul le detine incepând cu data de 01.01.2016, precum si dobânzile aferente pentru perioada 01.01.2016 - octombrie 2018, calcule ce au fost efectuate in conformitate cu prevederile Codului fiscal si ale Codului de procedura fiscala.

In acest sens a fost emisa Decizia de impunere nr. xxxx/24.10.2018 la care a fost atasata si instiintarea de plata nr. xxxx/24.10.2018, pentru comunicare.

Impotriva respectivelor documente, reclamantul a facut contestatie, care a fost respinsa, conform Deciziei nr. xxx/08.01.2019, având la baza referatul compartimentului de specialitate si prevederile legale in materie.

Impotriva Deciziei nr. xxx/08.01.2019 si implicit a Deciziei de impunere nr. xxxx/24.10.2018, precum si impotriva instiintarii de plata nr. xxxx/24.10.2018 reclamantul a formulat actiune in contencios administrativ, solicitând anularea acestora, solicitari ce i-au fost respinse in mod temeinic si legal de catre instanta de fond - Tribunalul P., respectiv a respins cererea de anulare a instiintarii de plata nr. xxxx/24.10.2018 ca inadmisibila, iar restul cererii a respins-o ca neintemeiata.

In opinia intimatului , instanta de fond in mod corect a retinut ca dispozitiile art.456, al. l) si ale art.464, al. l) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal prevad in mod limitativ care sunt categoriile de cladiri, respectiv de terenuri pentru care nu se datoreaza impozit, enumerare in care nu sunt incluse si cele din categoria celor pe care le detine reclamantul.

De asemenea, art.456  al.2), lit. j) si art.464, al.2), lit. h) Cod fiscal stabilesc in mod imperativ ca acordarea de scutiri/ reduceri de la plata impozitului pentru cladirile, respectiv terenurile scutirea de la plata taxelor si impozitelor pentru locuinta din proprietate si terenul aferent acesteia este prerogativa exclusiva a Consiliului local.

Conform inscrisurilor existente la dosar, respectiv extrase din HCL nr. […]/2017, HCL nr. […]/2016, HCL nr. […]/2015 s-a facut dovada ca pârâtul Consiliul Local al Orasului S. nu a acordat astfel de facilitati fiscale persoanelor prevazute la art.3 al. L  lit. b) din Legea nr. 341/2004, categorie din care face parte si reclamantul pentru anii 2016, 2017 si 2018 si astfel in mod legal in urma controlului efectuat sub rezerva verificarii ulterioare, in baza art.94 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedura fiscala, când s-a constatat ca reclamantul a beneficiat de o scutire cu privire la impozitul pe cladire si teren la care nu avea dreptul conform reglementarile legale in materie, s-a procedat la debitarea impozitului pentru cladire si teren scutit in mod nejustificat, in interiorul termenului de prescriptie de 5 ani prevazut de art. 110 al. l din Legea nr.207/2015, respectiv s-a calculat impozitul aferent cladirii si terenului pe care reclamantul le detine incepând cu data de 01.01.2016, precum si dobânzile aferente pentru perioada 01.01.2016 - octombrie 2018, calcule ce au fost efectuate in conformitate cu prevederile Codului fiscal si ale Codului de procedura fiscala.

Toate cele 3 hotarâri ale Consiliului Local sus citate au fost supuse dezbaterii publice, conform procedurilor legale inainte de a fi adoptate de catre Consiliul Local, au fost publicate pe site-ul institutiei, astfel ca reclamantul nu poate invoca necunoasterea lor si avea obligatia sa sesizeze autoritatile locale ca i se aplica o scutire in mod neintemeiat si nu sa stea in pasivitate, sustragându-se in mod fraudulos de la plata obligatiilor fiscale. De asemenea, niciuna din cele 3 hotarâri de consiliu nu a fost vreodata contestata, astfel ca prevederile acestora sunt perfect valabile.

Mai mult decât atât, prevederile art.456 si ale art.464 Cod fiscal stabilesc in mod clar si cu titlu imperativ pentru ce cladiri si terenuri nu se datoreaza impozit si pentru ce cladiri si terenuri numai consiliile locale pot hotari scutiri sau reduceri de la plata impozitului, neacordarea acestora netrebuind sa fie aprobata printr-o hotarâre de consiliu si doar o eventuala acordare, care nu s-a infaptuit in dedus judecatii.

Intimatul –pârât a mai sustinut ca reclamantul nu poate considera ca sumele impuse sunt abuzive si nelegale, intrucât a beneficiat de o scutire la care nu mai avea dreptul, incepând cu 01.01.2016, faptul ca nu a primit nicio decizie de impunere pentru anii 2016 si 2017, nu inseamna ca il absolva de obligatii, acesta stiind ca scutirile prevazute de art.456, al.2, lit. j si art. 464, al.2, lit. h din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal tin exclusiv de hotarârea consiliilor locale incepând cu data de 01.01.2016, iar necunoasterea legii nu il absolva de obligatii.

Analizând  sentinta recurata,  prin prisma materialului probator administrat in cauza, a dispozitiilor legale incidente   si a criticilor formulate de recurent, Curtea  retine urmatoarele :

Recurentul invoca in esenta aplicarea si interpretarea gresita de catre instanta de fond a dispozitiilor art. 5 alin 1 lit. j din Legea nr.341/2004, ale art. 456 alin 2 lit. j si art.464 alin 2 lit. h  Cod fiscal, motiv ce se incadreaza in cazul de casare reglementat de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod pr. civila.

Recursul este fondat .Recurentul reclamant face parte din categoria persoanelor  prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 341/2004, conform Certificatului de luptator pentru victoria revolutiei române din decembrie 1989 emis la data de 05.04.1997 (f.15 dosar fond).

Potrivit art. 5 alin 1 lit. j din Legea nr. 341/2004,
Persoanele prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b),
precum si la art. 3

¹

 lit. b), care indeplinesc conditiile prezentei legi beneficiaza si de urmatoarele drepturi:

   j
) scutirea de la plata taxelor si impozitelor pentru o locuinta si terenul aferent acesteia
, pentru un autoturism hycomat sau hidramat (cutie de viteze automata) si mototriciclu, aflate in proprietate sau in coproprietate cu sotul/sotia, precum si scutirea de taxe la inmatricularea unui singur autoturism tip hycomat sau hidramat; atribuirea gratuita, in proprietate, a unui mijloc de transport autonom corespunzator standardelor internationale pentru marii mutilati si persoanele prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, care au un grad de invaliditate locomotorie;

Curtea retine ca aceste dispozitii legale sunt si  in prezent in vigoare, ele nefiind abrogate sau modificate expres printr-un alt act normativ .

Prin Decizia de impunere nr. xxxx/24.10.2018 a fost stabilita in sarcina reclamantului obligatia de plata a sumei totale de 3830 lei, reprezentând impozit aferent imobilului compus din teren si cladire situat in orasul S., str. G., nr. …, jud. P., pentru perioada 2016 – 2018. Totodata, a fost emisa pe numele reclamantului si instiintarea de plata nr. xxxx/24.10.2018, pentru suma totala de 5732 lei, reprezentând contravaloarea a trei amenzi contraventionale stabilite prin procese verbale de contraventie, impozit aferent anilor 2016 – 2018 si accesorii calculate asupra obligatiei de plata a impozitului neachitata la scadenta .

Este adevarat ca la data de 01.01.2016 a intrat in vigoare Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal care a prevazut la art. 456 alin 2 lit. j  si art. 464 alin 2 lit. h  ca pentru
cladirile folosite ca domiciliu sau alte cladiri aflate in proprietate si pentru
terenurile aferente cladirii de domiciliu si/sau alte terenuri aflate in proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) si art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliile locale pot hotari sa acorde scutirea sau reducerea impozitului,
fara ca aceste cladiri si terenuri aferente aflate in proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 341/2004 sa mai fie mentionate printre terenurile si cladirile scutite de la plata impozitului potrivit art. 456 alin 1 si art. 464 alin. 1din  
Legea nr. 227/2015.

Curtea retine ca eronat rationamentul instantei de fond care a considerat ca aceste dispozitii legale au modificat implicit dispozitiile art. 5 alin. 1 lit. j din Legea nr. 341/2004, care prevad scutirea neconditionata a persoanelor prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 341/2004 de plata impozitului pe cladirea de domiciliu  si terenul aferent acesteia, intrucât modificarea implicita nu se aplica in cazul unor acte normative speciale, cum este Legea nr.
341/2004-
a recunostintei pentru victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitoreasca anticomunista de la Brasov din noiembrie 1987 si pentru revolta muncitoreasca anticomunista din Valea Jiului - Lupeni - august 1977.

In acest sens sunt dispozitiile art. 67 alin 1 si 3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, potrivit carora :
(1) In cazuri deosebite, in care la elaborarea si adoptarea unei reglementari nu a fost posibila identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma ca acestea au facut obiectul modificarii, completarii ori abrogarii lor implicite.    (3)
Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute in cazul actelor normative speciale
ale caror dispozitii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generala a materiei,
decât daca acest lucru este exprimat expres
.

Având in vedere aceste considerente, Curtea  retine ca recurentul reclamant, chiar daca nu a formulat dupa intrarea in vigoare a Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal,
o cerere expresa catre Consiliul Local, privind scutirea de impozitul pentru locuinta si terenul aferent, beneficiaza in continuare de scutire in baza prevederilor
art. 5 alin 1 lit. j din Legea nr. 341/2004 care nu a fost abrogata  sau modificata expres

Astfel, pentru suma de 3830 lei reprezentând impozit pe cladire si teren, decizia de impunere nr. xxxx/24.10.2018 este nelegala urmând a fi anulata , ca si decizia de solutionare a contestatiei  nr. xxx/2019 .

In ceea ce priveste majorarile de intârziere in suma de 582 lei evidentiate doar in instiintarea de plata nr. xxxx/24.10.2018 ce a insotit decizia de impunere, instiintarea de plata are natura juridica a unui act administrativ fiscal, in sensul art. 1 pct. 1 din Legea nr.207/ 2015 , aceasta producând efecte juridice in lipsa unei decizii de impunere , considerente pentru care in privinta acestei sume , Curtea retine ca in mod gresit instanta de fond a respins ca inadmisibila cererea de anulare a instiintarii de plata nr.33342/24.10.2018, iar ca urmare a anularii debitului principal se impune si anularea accesoriilor acestuia in suma de 582 lei.

Fata de aceste considerente, retinând intemeiat motivul de casare invocat de recurent, respectiv cel prevazut de art.488 alin. 1 pct. 8 Cod pr. civila, Curtea in temeiul art. 496 alin 1 rap. la art. 498 alin 1 Cod pr. civ ,   a admis  recursul ,  a casat in parte sentinta recurata  si rejudecând,  a admis  in parte cererea,  a anulat  decizia de impunere nr. xxxx/24.10.2018, decizia nr. xxx/2019 in parte si instiintarea de plata nr. xxxx/24.10.2018 pentru suma de 582 lei.

                      

        Autorul sintezei,

                                                                                          
Judecator Mihaela Luminita Enescu