Procedura insolventei. Anularea tranzactiei.

Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, art. 79, art. 80 alin.1 lit. c

Cod procedura civila, art. 271, art. 272

 

 

 

Dispozitivul sentintei care consfinteste invoiala partilor nu echivaleaza cu o judecata intemeiata pe probe, astfel chiar daca tranzactia este constatata prin hotarare judecatoreasca irevocabila, conventia partilor este susceptibila ca orice contract de a fi atacata pe calea dreptului comun. Pentru ca tranzactia judiciara este un contract, partea interesata poate sa ceara anularea sau rezolutiunea  conventiei si, pe cale de consecinta, a hotararii de expedient.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia a II-a civila, de

Contencios Administrativ si Fiscal,

Decizia nr. 1776 din 28 martie 2012.

 

Prin sentinta nr.1159 din data de 1.11.2011, Tribunalul  Buzau – Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ, a respins cererile de anulare a transferului patrimonial formulate de  Comitetul Creditorilor debitoarei S.C. BS SA si de catre  creditoarea BT SA  in contradictoriu cu  debitoarea S.C. BS SA si cu parata S.C. DS S.R.L.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs creditoarea BT SA Sucursala Buzau, intemeiat pe dispozitiile art. 8 alin. 2 si art. 80 alin.1 lit. c din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolventei si art. 304 pct. 9 si art. 304

¹

Cod procedura civila, care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Arata recurenta ca judecatorul sindic a pronuntat sentinta cu aplicarea gresita a dispozitiilor art. 80, alin. 1, lit. c din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, care prevede ca „Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin urmatoarele acte: [...] c) acte incheiate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate in acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza in orice alt fel drepturile.”.

Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidenta in cauza, precum si sub toate aspectele conform art. 304

¹

C.pr. civ., Curtea a retinut urmatoarele:

Motivul de recurs, invocat de recurenta, prevazut de art. 304 pct.9 C.pr. civ., are in vedere faptul ca hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii. In ambele cazuri este avuta in vedere, ca regula, incalcarea legii de drept material.

In doctrina s-a aratat ca hotararea este lipsita de temei legal, atunci cand din modul in care este redactata hotararea nu se poate determina daca legea a fost sau nu corect aplicata, ceea ce inseamna ca lipsa de temei legal nu trebuie confundata cu incalcarea legii sau cu nemotivarea, precum si ca hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicare gresita a legii, atunci cand  instanta a recurs la textele de lege aplicabile spetei dar, fie le-a incalcat, in litera sau spiritul lor, fie le-a aplicat gresit.

In cauza de fata aceste motive sunt incidente, dupa cum urmeaza:

Potrivit dispozitiilor art. 80 alin.1 lit.c din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, administratorul judiciar sau, dupa caz lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin acte incheiate in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate in acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza in orice fel drepturile.

Fata de dispozitiile legale mentionate rezulta ca legitimarea procesuala activa apartine, in principal, administratorului judiciar/lichidatorului si, in subsidiar comitetului creditorilor, daca administratorul judiciar/ lichidatorul nu o face (art. 81 alin.2).

In cauza de fata, din  raportul lichidatorului depus la judecatorul sindic in data de 10 mai 2011, rezulta implicit refuzul lichidatorului de a promova o actiune in anulare, in conditiile in care, desi are cunostinta de solicitarea Comitetului creditorilor de a se formula o astfel de actiune, nu arata ca intelege sa o formuleze.

Din procesele verbale ale Comitetului creditorilor debitoarei SC BS SA din 4.05.2011  si  9.05.2011 rezulta acordul acestuia pentru promovarea actiunii in anularea transferului dreptului de

 

proprietate asupra unor imobile, intervenit intre debitoare si SC DS SRL si mandatarea creditoarei BT SA Sucursala Buzau pentru a formula aceasta actiune, in nume propriu si in numele Comitetului creditorilor.

In aceste conditii, actiunea subsidiara a Comitetului creditorilor exercitata de BT SA Sucursala Buzau este admisibila.

Calitatea procesuala pasiva in actiunile in anulare prevazute de art. 79 si 80 incumba debitorului si, dupa caz cocontractantului sau ori subdobanditorului de rea-credinta al bunului. Administratorul judiciar/ lichidatorul, in calitate de organ al procedurii, nu se poate confunda cu interesele debitorului. Atunci cand Comitetul creditorilor formuleaza actiunea, administratorul judiciar/ lichidatorul se va situa pe o pozitie neutra, debitorul fiind reprezentat in proces de administratorul special (art.85 alin.69), iar daca acesta nu exista, debitorul va fi reprezentat in proces de un reprezentant ad-hoc, numit, la nevoie, de judecatorul-sindic (Gheorghe Piperea, Drept comercial-vol.II , Editura CH Beck).

In speta, actiunea fiind formulata de Comitetul creditorilor, lichidatorul a inteles sa  apere interesele debitoarei, pozitie acceptata de judecatorul –sindic.

Perioada de maxim 3 ani anteriori deschiderii procedurii este cunoscuta in doctrina si sub denumirea de „perioada suspecta”. Suspiciunea deriva din prezumtia ca debitorul va incerca sa diminueze efectele negative pentru sine ale insolventei, externalizand fraudulos sau prin mijloace ruinatoare active, diminuandu-si pasivul in dauna unora dintre creditori, efectuand plati fara contraprestatie, constituind garantii pentru creante neprioritare etc.

Acestei perioade suspecte i se aplica o prezumtie relativa de frauda in dauna creditorilor, prezumtie care nu se extinde la tertul dobanditor sau subdobanditor, astfel cum se reglementeaza in dispozitiile art. 85 alin.3 din Legea nr.85/2006. In prezenta prezumtiei de frauda, comitetul creditorilor nu este obligat sa dovedeasca cele sustinute in actiune, ci numai existenta unor fapte vecine si conexe care sa declanseze prezumtia ca actul a fost incheiat in perioada suspecta, in conditii neobisnuite ce depasesc limitele activitatii normale a debitorului si indeplineste conditiile prevazute de art. 80 alin.1 lit.c.

Or, prin sentinta comerciala nr. 36 din 12.01.2010 a fost admisa cererea formulata de creditoarea DGFP Buzau si s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei impotriva debitoarei S.C.  BS SA, iar transferul patrimonial a avut loc la 21.07.2009, in perioada suspecta,  prin sentinta comerciala nr. 916 din aceeasi data pronuntata in dosarul nr. 3014/114/2009.

Prin aceasta hotarare judecatoreasca a fost admisa actiunea formulata de creditoarea SC DS SRL  in contradictoriu cu debitoarea S.C. BS SA si s-a luat act de tranzactia intervenita intre parti si s-a consfintit invoiala acestora, in sensul ca S.C. BS SA a confirmat existenta unei creante a creditoarei  SC DS SRL in cuantum de 5.536.113,90 lei si intrucat la momentul perfectarii tranzactiei in contul debitoarei nu au existat lichiditati, in scopul acoperirii creantei s-a convenit cu privire la transferul dreptului de proprietate  referitor la doua imobile si constructii  a caror valoare totala este de 3.045.700,28 lei, imobile constand in:  suprafata de 19.373 m.p. si constructii C1-C9.

Asupra  unuia dintre aceste imobile, respectiv asupra terenului in suprafata de 19.373 m.p.  si constructiile de la C1 la C9, situat in localitatea Boldesti – Scaieni, creditoarea BT SA – Sucursala Buzau detine garantii asa cum rezulta din contractul de ipoteca nr.00252/IPO/01/08.04.2005, autentificat sub nr. 730/8.04.2005 la BNP JN, in vederea  garantarii unei creante in suma de  241.229,41 lei.

Din probele mentionate mai sus rezulta ca actul a fost incheiat in perioada suspecta, in conditii neobisnuite ce depasesc limitele activitatii normale a debitorului.

Caracterul neobisnuit al actului rezulta din faptul ca transferul patrimonial s-a realizat printr-o tranzactie incheiata intr-un dosar avand ca obiect somatia de plata, evitandu-se plata unor taxe notariale sau judiciare.

Intentia tuturor partilor implicate in aceasta tranzactie de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza in orice fel drepturile rezulta, in primul rand, din raportul de rudenie, mama- fiu, existent intre SE si SC, astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 94/12.08.2011. Debitoarea SC BS SA are ca actionar principal (47,9%) pe SC I SA, care ca unic asociat pe SE. Creditoarea SC DS SRL are ca unic asociat pe  SC.

 

 

Un alt aspect care conduce la concluzia intentiei frauduloase a partilor implicare rezulta si din mentionarea in cuprinsul tranzactiei a faptului ca imobilul este fara sarcini, desi terenul in suprafata de 19.373 m.p.  si constructiile de la C1 la C9, situat in localitatea Boldesti – Scaieni, erau grevate de o ipoteca in favoarea BT SA – Sucursala Buzau.

Pe de alta parte, sustin  nefondat intimatele ca, fiind un creditor garantat, BT SA – Sucursala Buzau se poate inscrie la masa credala a SC DS SRL, insa din adresa administratorului judiciar rezulta ca cererea initiala a bancii a fost respinsa, aceasta nu era inscrisa la data de 29.02.2012, urmand a fi inscrisa doar in anumite conditii.

Nefondata este si sustinerea intimatelor cum ca nu poate fi anulata tranzactia partilor atata timp cat ea este consfintita printr-o hotarare judecatoreasca  definitiva si irevocabila.

Or, din interpretarea dispozitiilor art. 271-272 C.proc. civ. rezulta ca dispozitivul sentintei care consfinteste invoiala partilor nu echivaleaza cu o judecata intemeiata pe probe, astfel chiar daca tranzactia este constatata prin hotarare judecatoreasca irevocabila, conventia partilor este susceptibila ca orice contract de a fi atacata pe calea dreptului comun. Pentru ca tranzactia judiciara este un contract, s-a admis ca partea interesata poate sa ceara anularea sau rezolutiunea  conventiei si, pe cale de consecinta, a hotararii de expedient (C.S.J sec. civ.  dec. nr.1031/1992, Dreptul nr. 7/1993).  

Pentru aceste considerente si in temeiul art. 304

¹

si 312 C.proc.civ., Curtea a admis recursul, a modificat in tot sentinta atacata in sensul ca a admis cererea in anulare a transferului dreptului de proprietate de la SC BS SA catre SC DS SRL privind imobilul compus din terenul in suprafata de 19.373 m.p.  si constructiile de la C1 la C9, situat in localitatea Boldesti – Scaieni
.

 

(Judecator Florentina Dinu)