Obligatie solidara in partea debitorilor, intreruperea prescriptiei in contra tuturor debitorilor

Curtea de Apel Iasi — Sectia civila, Decizia civila nr. 270/22 mai 2019

Prin sentinta civila nr. 662/12 aprilie 2018, Tribunalul Iasi a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de paratii S si C prin intampinari.

A fost admisa cererea formulata de reclamanta A in contradictoriu cu paratii S si C.

Au fost obligati paratii, in solidar, sa plateasca reclamantei suma de 201.377,76 lei, cu titlu de suma suportata de reclamanta, in calitate de garant ipotecar, in dosarul executional nr. X biroului executorului judecatoresc.

Au fost obligati paratii, in solidar, sa plateasca reclamantei suma de 6132 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Impotriva sentintei civile nr. 662/12 aprilie 2018 a Tribunalului Iasi, a declarat apel C., criticandu-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Examinand sentinta atacata, prin prisma criticilor formulate, in raport de actele si lucrarile dosarului si de dispozitiile legale aplicabile, Curtea apreciaza ca apelul este nefondat, tribunalul stabilind corect situatia de fapt si aplicand judicios dispozitiile legale relevante, potrivit considerentelor ce urmeaza:

Criticile apelantei C vizeaza modul in care s-au aplicat de instanta de fond dispozitiile prevazute de art. 1596 C.civ., sustinand ca noul creditor are impotriva debitorilor doar acele drepturi pe care le avea creditorul in drepturile caruia s-a subrogat. A relevat apelanta ca impotriva sa nu a fost initiata nicio executare silita, astfel ca dreptul creditorului initial s-a prescris, obligatia devenind imperfecta si prin urmare creditorul ulterior nu putea prelua decat un astfel de drept.

Apelanta pretinde ca anterior intervenirii subrogatiei s-ar implinit doar cu privire la persoana sa prescriptia dreptului de a cere executarea silita, astfel ca reclamanta a dobandit drepturile creditorului platit, fara insa dreptul de a cere restituirea sumelor platite de la parata C, ci numai de la ceilalti doi parati, S.N. si S.L. Curtea constata la fel ca si prima instanta ca apelanta este debitoare intr-o obligatie solidara in partea debitorilor, astfel cum rezulta din cuprinsul titlului executoriu, iar potrivit art. 1045 C.civ., aplicabil in raport de data incheierii contractului, coroborat cu art. 711 C.proc.civ., aplicabil in raport de data executarii silite, actiunea intentata in contra unuia dintre debitori intrerupe prescriptia in contra tuturor debitorilor. Totodata, la art. 1597 alin. 2 din Codul civil, aplicabil in raport de data intervenirii subrogatiei, efectele acesteia se produc atat impotriva debitorului principal, cat si impotriva celor care au garantat obligatia.

In cuprinsul criticilor formulate, apelanta nu face referire la natura solidara a obligatiei. Curtea apreciaza ca nu este posibil ca aceasta obligatie sa dobandeasca caracter imperfect prin implinirea termenului de prescriptie doar in raport cu apelanta si sa subziste in forma initiala in raport de ceilalti debitori, tocmai datorita solidaritatii debitorilor. Or, atat timp cat un debitor poate fi constrans pentru totalitate este deplin firesc ca subrogatia sa aiba efect contra celorlalti debitori. Daca, de exemplu, executarea silita este initiata impotriva unuia din debitorii solidari, se intrerupe prescriptia si fata de ceilalti, intrucat, in caz contrar, subrogatia nu ar mai produce efecte.

Ca atare, criticile apelantei in sensul ca anterior subrogatiei ar fi intervenit prescriptia dreptului de a cere executarea silita in ceea ce o priveste, nu pot fi primite intrucat actele executare care au vizat un alt debitor al obligatiei solidare (in partea debitorilor) au intrerupt prescriptia si cu privire la parata C.

Aspectele relevate in cuprinsul cererii de apel care fac trimitere la modificarea contractului initial prin actul aditional nr. 3, act aditional la care nu a luat parte apelanta, nu modifica situatia de fapt intrucat actul aditional priveste reesalonarea si rambursarea creditului, neafectand calitatea partilor, natura obligatiei si nici intinderea acesteia, din contractul de credit cu nr. XXX6/27.02.2009.

Pentru motivele expuse si retinand ca prima instanta a stabilit corect situatia de fapt si a aplicat judicios dispozitiile legale relevante, Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 480 C.proc.civ., respinge apelul si pastreaza sentinta apelata.