Art. 16
1
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si art. 78 alin. (2) Cod de procedura civila permit numai punerea in discutie a necesitatii introducerii unui tert in judecata, iar nu si introducerea fortata, fara o manifestare de vointa a uneia din partile litigante in acest sens.
In ipoteza in care nici una din parti nu solicita introducerea in judecata a tertului, actiunea se va respinge ca inadmisibila, conform art. 78 alin. (2), fara a se examina fondul acesteia.
De asemenea, instanta nu poate introduce din oficiu vreo terta persoana in litigiu in procedura contencioasa, astfel cum rezulta din art. 78 alin. (2) Cod de procedura civila (aprobatprin Legea nr. 134/2010), ci numai - conform art. 78 alin. (1) - „in cazurile expres prevazute de lege, precum si in procedura necontencioasa, judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc ”.
Chiar daca reclamantul nu a solicitat anularea actului de numire a candidatului declarat castigator in postul pentru care a candidat la concurs, totusi Curtea a retinut ca reclamantul a solicitat anularea actelor pe baza caruia s-a stabilit rezultatul care a determinat numirea acelui candidat in functia respectiva. Astfel fiind, reclamantul a solicitat anularea actelor care au stat la baza numirii acestei persoane in functie scoasa la concurs, iar reclamantul nu explica in ce modalitate ar putea fi mentinut candidatul declarat castigator in functia scoasa la concurs, in conditiile anularii rezultatului concursului si a corectarii din nou a lucrarilor scrise.
(Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Decizia civila nr. 1813 din 21 martie 2017, rezumata de judecator dr. Diana Duma-Patrascu)
Reclamantul - domnul A..., avand calitatea de functionar public, politist in cadrul Politiei B..., din judet Timis - a chemat in judecata paratii Inspectoratul Judetean de Politie Timis (I.P.J. Timis) si Inspectoratul General al Politiei Romane (I.G.P.R.), solicitand:
1. Sa se constate ca in Tematica pentru organizarea concursului de trecere in corpul ofiterilor a agentilor de politie - specialitatea Ordine Publica - organizat in data de
Instanta de fond a respins actiunea in justitie fara a o examina pe fond, raportat la dispozitiile art. 78 alin. (2) Cod de procedura civila (aprobat prin Legea nr. 134/2010), retinand urmatoarele:
Prin decizia pronuntata Curtea a respins recursul declarat de reclamantul recurent A. impotriva sentintei civile nr. 2317/08.11.2016, pronuntata de Tribunalul Timis in dosar nr. x/30/2016, in contradictoriu cu paratii Inspectoratul de Politie Judetean Timis si Inspectoratul General al Politiei Romane.
In considerente, Curtea a retinut ca in recursul sau, reclamantul invedereaza ca:
Curtea a retinut ca nu se contesta in speta ca:
Cu privire la necesitatea chemarii in judecata si a persoanei care a castigat concursul la care a participat reclamantul si solutia asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii formulate cu omisiunea chemarii in judecata a acestei persoane, Curtea urmeaza sa se pronunte cu prioritate, raportat la dispozitiile art. 248 alin. (1) C. pr. civ. (aprobat prin Legea nr. 134/2010), potrivit carora „instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei”.
Examinand aceasta exceptie, instanta a amintit ca reclamantul a precizat - prin raspunsul la intampinare depus la data de 18 iulie 2016 (fila 125 dosar Tribunalul Timis) - ca nu intelege sa se judece in contradictoriu cu candidatul declarat castigator, C..
Aceasta opinie a fost mentinuta de reclamant si la termenul de judecata din
Cu privire la introducerea altor persoane in judecata, instanta retine ca aceasta institutie este reglementata de art. 16
1
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum si de art. 22 alin. (3) si de art. 78 si 79 C. pr. civ. (aprobat prin Legea nr. 134/2010).
Conform art. 16
1
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, „instanta de contencios administrativ poate introduce in cauza, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune in discutie, din oficiu, necesitatea introducerii in cauza a acestora, precum si a altor subiecte de drept”.
Conform art. 22 alin. (3) C. pr. civ. (aprobat prin Legea nr. 134/2010), „judecatorul poate dispune introducerea in cauza a altor persoane, in conditiile legii. Persoanele astfel introduse in cauza vor avea posibilitatea, dupa caz, de a renunta la judecata sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretentiile reclamantului ori de a pune capat procesului printr-o tranzactie”.
Referitor la introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane, art. 78 Cod de procedura civila prevede urmatoarele:
„(1) In cazurile expres prevazute de lege, precum si in procedura necontencioasa, judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc.
Referitor la procedura de judecata in cazul introducerii fortate in cauza, din oficiu, a altor persoane, art. 79 C. pr. civ. prevede urmatoarele:
„(1) Cel introdus in proces va fi citat, odata cu citatia comunicandu-i-se, in copie, si incheierea prevazuta la art. 78 alin. (3), cererea de chemare in judecata, intampinarea, precum si inscrisurile anexate acestora. Prin citatie i se va comunica si termenul pana la care va putea sa arate exceptiile, dovezile si celelalte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca; termenul nu va putea fi mai lung decat termenul de judecata acordat in cauza.
(2) El va lua procedura in starea in care se afla in momentul introducerii in proces. Instanta, la cererea celui introdus in proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de acesta”.
Din dispozitiile legale citate, instanta a retinut ca art. 16
1
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si art. 78 alin. (2) Cod de procedura civila permit numai punerea in discutie a necesitatii introducerii unui tert in judecata, iar nu si introducerea fortata, fara o manifestare de vointa a uneia din partile litigante in acest sens.
Insa daca nici una din parti nu solicita introducerea in judecata a tertului, actiunea se va respinge ca inadmisibila, conform art. 78 alin. (2), fara a se examina fondul acesteia.
De asemenea, instanta nu poate introduce din oficiu vreo terta persoana in litigiu in procedura contencioasa, astfel cum rezulta din art. 78 alin. (2) C. pr. civ. (aprobat prin Legea nr. 134/2010), ci numai - conform art. 78 alin. (1) - „in cazurile expres prevazute de lege, precum si in procedura necontencioasa, judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc”.
In speta, instanta retine ca reclamantul a declansat o procedura contencioasa, domnul A... solicitand, intre alte cereri:
Astfel, instanta a retinut ca solicitarea reclamantului nu se incadreaza in domeniul de aplicare al procedurii necontencioase judiciare, reglementat de dispozitiile art. 527 C. pr. civ. (aprobat prin Legea nr. 134/2010), text conform carora „cererile pentru solutionarea carora este nevoie de interventia instantei, fara insa a se urmari stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, precum sunt cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti sau la luarea unor masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozitiilor prezentei carti”. Astfel, instanta a retinut ca reclamantul solicita desfiintarea unui act producator de efecte juridice si obligarea autoritatii parate la emiterea unui nou act, respectiv la reevaluarea baremului de concurs si a lucrarilor scrise ale candidatilor prezentati la concursul respectiv.
Prin urmare, este vorba despre o procedura contencioasa, fiind aplicabile dispozitiile art. 78 alin. (2), iar nu cele ale art. 78 alin. (1) C. pr. civ. .
Raportat la cererile reclamantului, Curtea a retinut ca acestea implica modificarea baremului de concurs si corectarea din nou a lucrarilor candidatilor conform noului barem invocat de reclamant.
Prin urmare, aceste cereri implicau si corectarea din nou a lucrarii candidatului declarat castigator - domnul C... - cu consecinta eventuala a modificarii notei obtinute si de acesta si a situarii acestuia pe o alta pozitie in clasamentul candidatilor decat cea care i-a asigurat declararea ca admis la concursul respectiv.
Din acest punct de vedere, cererile reclamantului puteau aduce atingere drepturilor recunoscute acestui candidat in urma obtinerii celei mai mari medii in cadrul concursului respectiv.
Este adevarat ca o corectare - astfel cum a fost solicitata de reclamant - nu putea fi considerata in mod cert ca defavorabila unicului candidat declarat admis, dar un astfel de rezultat era posibil, ceea ce presupunea o ingerinta in drepturile acestuia.
Situatia unicului candidat declarat admis era, astfel, diferita de a celorlalti contracandidati la concurs, intrucat acestia din urma au fost declarati respinsi, astfel incat situatia lor nu putea fi afectata in mod negativ de demersul judiciar al domnului A. .
Este adevarat, de asemenea, ca nu exista un raport juridic intre domnul A. - reclamant in prezenta cauza - si candidatul declarat castigator - domnul C., concursul fiind organizat de Inspectoratul General al Politiei Romane, iar actele contestate de reclamant au fost emise de autoritatile parate, iar nu de catre candidatul declarat castigator.
Cu toate acestea, Curtea a observat ca acest unic candidat declarat castigator al concursului era - prin insusi acest rezultat - beneficiarul actelor contestate de reclamant, respectiv al actelor care au stabilit rezultatul favorabil acestuia in cadrul concursului respectiv.
Or, nu este admisibila, din punct de vedere legal, derularea unei proceduri judiciare referitoare la drepturile unei persoane fara participarea persoanei respective la acea judecata.
Chiar daca reclamantul nu a solicitat anularea actului de numire a candidatului declarat castigator in postul pentru care a candidat la concurs, totusi Curtea a retinut ca reclamantul a solicitat anularea actelor pe baza caruia s-a stabilit rezultatul care a determinat numirea acelui candidat in functia respectiva. Astfel fiind, reclamantul a solicitat anularea actelor care au stat la baza numirii acestei persoane in functie scoasa la concurs, iar reclamantul nu explica in ce modalitate ar putea fi mentinut candidatul declarat castigator in functia scoasa la concurs, in conditiile anularii rezultatului concursului si a corectarii din nou a lucrarilor scrise.
Totodata, reclamantul nu explica nici in ce consta folosul practic pe care l-ar obtine daca - presupunand ca actiunea ar fi fost admisa si s-ar fi procedat la corectarea lucrarilor si la stabilirea reclamantului pe prima pozitie in clasamentul mediilor la concurs - nu s-ar inlatura consecinta numirii pe unicul post scos la concurs a contra-candidatului C... .
Curtea nu a putut face abstractie de faptul ca acel concurs s-a organizat pentru ocuparea unui singur post vacant la Sectia Politie D... si, in consecinta, numai un singur candidat putea fi declarat admis, respectiv primul in ordinea marimii notelor la concurs. Nefiind posibila declararea „admis” a mai multor candidati, este evident ca modificarea rezultatului final al clasamentului mediilor nu era posibila decat prin inlaturarea candidatului deja declarat castigator conform baremului contestat de reclamant.
Curtea a amintit ca, potrivit art. 20 alin. (2) C. pr. civ. (aprobat prin Legea nr. 134/2010), „judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. In acest scop, cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca, judecatorul este in drept sa le ceara sa prezinte explicatii, oral sau in scris, sa puna in dezbaterea acestora orice imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare, sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevazute de lege, chiar daca partile se impotrivesc”.
Or, de vreme ce reclamantul a solicitat reluarea unei proceduri administrative de concurs care poate determina un rezultat nefavorabil persoanei declarata admisa la acel concurs, considerente de echitate si de respectare a contradictorialitatii procedurii impun participarea acestei persoane si in litigiul derulat in instanta.
Curtea a apreciat ca solutionarea pricinii fara conturarea corecta a cadrului procesual, ca urmare a refuzului reclamantului de a chema in judecata si persoanele acuzate de savarsirea unor fapte de discriminare, nu ridica numai o problema de eventuala inopozabilitate a hotararii, ci obliga institutia parata sa se supuna hotararii judecatoresti, in conditiile in care beneficiarul actelor contestate - acte care au stabilit rezultatul favorabil pentru acest beneficiar - nu a fost chemat in judecata, pentru a-si face apararile pe care le considera de cuviinta.
Prin urmare, Curtea a retinut necesitatea chemarii in judecata si a unicului candidat declarat admis la concursul pentru care reclamantul a solicitat modificarea baremului si corectarea din nou a lucrarilor de concurs.
In ceea ce priveste sustinerea reclamantului, conform careia instanta de fond nu a pus in discutie necesitatea chemarii in judecata a unicului candidat declarat admis la concurs, ci numai l-a intrebat pe reclamant daca intelege sa cheme in judecata aceasta persoana, Curtea a observat ca instanta de contencios administrativ nu avea posibilitatea modificarii cadrului procesual in lipsa unei manifestari de vointa expresa a uneia din partile litigante. De aceea,
Curtea a retinut ca instanta de fond nu putea afirma necesitatea chemari in judecata a altei persoane, ci numai sa puna in discutia partilor acest aspect.
Curtea a reamintit dispozitiile art. 78 alin. (2) Cod de procedura civila, conform carora „in materie contencioasa, cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, va respinge cererea, fara a se pronunta pe fond.”
In conditiile in care reclamantul a refuzat sa se conformeze acestei cerinte procedurale, iar paratul nu a solicitat introducerea in cauza in conditiile legii si nici unicul candidat declarat admis nu a formulat o cerere de interventie in fata instantei de judecata, Curtea a retinut incidenta in speta a art. 78 alin. (2) teza a doua C. pr. civ., respectiv „daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, va respinge cererea, fara a se pronunta pe fond.”