Momentul stabilirii cautiunii in solutionarea unei cereri de masuri asiguratorii

Cuprins pe materii
:
- masuri asiguratorii

- ordinea instituirii

Indice alfabetic
:
- poprire asiguratorie

                             - sechestru asigurator

     - stabilire cautiune

Legislatie relevanta
:
- art. 952 C. proc. civ; art. 953 alin. (1) teza finala; art. 956 C. proc. civ., art. 970 C. proc. civ.;  art. 971 C. proc. civ.;

Rezumat
:
Stabilirea cautiunii in cazul sechestrului asigurator si a popririi asiguratorii se face in conditiile art. 953 alin. (1) teza finala si art. 970 C. proc. civ., care se coroboreaza cu cele art. 956 C. proc. civ., la care art. 971 C. proc. civ. face trimitere in mod expres. In mod legal Tribunalul Galati a procedat la fixarea cautiunii datorate si a termenului in care se impunea a fi achitata prin incheierea de infiintare a celor doua masuri asiguratorii, iar nu anterior acestui moment.

 Un creditor are posibilitatea sa solicite aplicarea uneia dintre masurile asiguratorii sau a ambelor, concomitent, intrucat legiuitorul nu a instituit o ordine de prioritate a acestora. Cu toate acestea, asupra necesitatii instituirii uneia sau a ambelor masuri va decide instanta in functie de cuantumul sumelor alegate, de imprejurarile care fundamenteaza cererea de masuri asiguratorii, precum si de scopul pentru care acestea au fost reglementate de catre legiuitor.

 

     Decizia civila nr. 223/7.08.2019 a Curtii de Apel Galati

 

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Galati la data de 02.05.2019, sub dosar nr. 1977/121/2019, creditoarea ... a solicitat instantei infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitoarei ... si a unei popriri asiguratorii asupra sumelor de bani datorate debitoarei de terti, pana la concurenta sumei de 259070,13 lei.

In motivarea in fapt a cererii, creditoarea a aratat ca detine o creanta impotriva debitoarei in cuantumul aratat, astfel cum rezulta din facturile fiscale depuse la dosar si semnate de debitoare, si in raport de aceasta situatie se impune instituirea masurilor asiguratorii pentru valorificarea creantei.

Creditoarea a aratat ca nu are titlu executoriu, dar ca a formulat cerere de chemare in judecata prin care a solicitat obligarea debitoarei la suma aratata.

In drept, a invocat dispozitiile art. 1558, 1559 C. civ., 952 si urmatoarele C. proc. civ.

  Prin Incheierea din 23.05.2019 pronuntata de Tribunalul Galati, a fost admisa cererea formulata de catre creditoarea  ... in contradictoriu cu debitoarea ... si s-a dispus infiintarea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile apartinand debitoarei, pana la concurenta sumei de 259070,13 lei.

  S-a stabilit cautiune pentru masura sechestrului asigurator in cuantum de 38860,51 lei, ce va fi platita de creditoare in termen de o luna de zile.

           S-a infiintat poprire asiguratorii asupra sumelor de bani, pana la concurenta sumei de 259070,13 lei.

 S-a stabilit cautiune pentru masura popririi asiguratorii in cuantum de 38860,51 lei, care va fi platita de creditoare in termen de o luna de zile.

          
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:

          In fapt,  creditoarea a emis mai multe facturi fiscale privind plata contravalorii mai multor produse pe care le-ar fi furnizat debitoarei, facturile fiind acceptate la plata prin semnatura de debitoare.

Ca urmare a emiterii acestor facturi, creditoarea a inscris sumele facturate in fisa analitica a debitoarei.

  In drept, potrivit dispozitiilor art. 953 alin. 1 Cod de procedura civila, creditoarea solicita instituirea sechestrului pentru recuperarea unei sume de bani reprezentand contravaloarea unor facturi pentru in care nu este precizat vreun termen de plata.

 Prin urmare, creditoarea invoca existenta unei creante exigibile, care este constatata prin inscris.

Totodata,  prima instanta a constatat ca pe rolul Tribunalului Galati a fost introdusa cererea de chemare in judecata inregistrata sub nr. 1967/121/2019 avand ca obiect recuperarea sumei invocate prin cererea de instituire a masurilor asiguratorii, astfel cum rezulta si din certificatul de grefa din data de 03.05.2019, depus la dosar.

In concluzie, instanta de fond a constatat ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 953 alin. 1 C. proc. civ. si ale art. 970 raportat la art. 953 alin. 1 C. proc. civ., motiv pentru a admis cererea si a dispus instituirea sechestrului judiciar asupra bunurilor mobile si imobile ale debitoarei si masura popririi asiguratorii, pana la concurenta sumei de 259070,13 lei.

In ceea ce priveste stabilirea cautiunii, prima instanta a constatat ca aceasta se impune pentru ambele masuri asiguratorii, avand in vedere ca indisponibilizarile solicitate sunt pentru sume importante care pot afecta activitatea societatii debitoare.

In consecinta, instanta de fond a stabilit cate o cautiune pentru fiecare masura asiguratorie instituita, in cuantum de cate 15% din valoarea sumei invocate de creditoare, in conformitate cu dispozitiile art. 1057 alin. 2 C. proc. civ.

          Impotriva acestei incheieri, in termen legal, a declarat apel debitoarea ..., criticand-o pentru urmatoarele motive:

         Sub un prim aspect s-a invocat momentul platii cautiunii, solicitand a se verifica daca reclamanta intimata a achitat cautiunea stabilita, desi cuantumul este nelegal, dat fiind faptul ca termenul clement al instantei este implinit la data inregistrarii cererii, sub sanctiunea respingerii cererii de chemare in judecata ca inadmisibila.

         Pe fond, a criticat Incheierea primei instante pentru nelegalitate, intrucat desi instanta a obligat la consemnarea unei cautiuni, s-a pronuntat fara a obliga mai intai reclamanta la plata cautiunii, intrucat respectiva cautiune se impunea a fi consemnata cu prioritate si inainte de solutionarea cererii, solicitand admiterea apelului pe acest motiv.

         Un alt motiv de apel vizeaza neconcordanta intre considerente si dispozitiv. Astfel, desi in considerente instanta cand s-a referit la stabilirea cautiunii, in mod legal, foloseste sintagma „cate o cautiune pentru fiecare masura asiguratorie instituita”, prin dispozitiv a obligat reclamanta la plata unei cautiuni de 38860,51 lei in loc de 77721,009 lei cat s-ar fi cuvenit prin aplicarea a 15% la suma datorata inmultit cu doua masuri asiguratorii instituite.

         Nelegalitatea, dar mai ales oportunitatea, dispunerii masurii asiguratorii atat asupra bunurilor mobile si imobile, cat si asupra conturilor, a fost apreciata ca fiind excesiva, parata fiind astfel in imposibilitatea derularii activitatii.

         Existenta popririi pe cont face imposibila orice plata, iar terenul cu constructii urmeaza a fi, de asemenea, indisponibilizat.

         Ori, fata de suma datorata, a apreciat ca era suficient a se institui doar ipoteca asiguratorie pe bun, fara a fi necesara si oportuna indisponibilizarea contului care stopeaza orice incasari si plati ale paratei, fapt ce o duce la insolvabilitate fata de propriile plati exigibile, la cererea si pentru un creditor a carei suma este in litigiu si fata de care a refuzat plata in conditiile in care s-a dovedit ca marfa livrata nu era furajul adecvat cresterii si ingrasarii mieilor, ci rezid industrial, asa cum rezulta din inscrisurile pe care le-a anexat.

 Ca atare, reclamanta nu are o creanta

certa care sa o indreptateasca la plata unei marfi si, pe cale de consecinta, la incuviintarea cererii de masuri asiguratorii precum in cauza.

A precizat ca in dosarul de fond nr. 1967/121/2019 a formulat nu doar intampinare, ci si cerere reconventionala pentru prejudiciu creat din lipsa sporului in greutate a animalelor livrate in perioada cat au stat in ferma si au fost hranite cu furajul intimatei.

Pentru considerentele expuse, a solicitat admiterea apelului cu modificarea hotararii in sensul respingerii cererii, iar daca se va retine pe fond ca reclamanta este indreptatita la dispunerea masurilor asiguratorii sa se modifice corespunzator hotararea in sensul acordarii doar a ipotecii asiguratorii.

In cazul lipsei dovezii consemnarii cautiunii a solicitat respingerea cererii ca inadmisibila.

Intimata-reclamanta … a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata.

           A precizat ca executorul judecatoresc, mai inainte de a se deplasa la sediul apelantei, a instituit poprirea asupra conturilor apelantei, si cu aceasta ocazie a comunicat hotararea acesteia, astfel ca termenul de apel trebuia calculat de la aceasta data si pe cale de consecinta apelul este tardiv formulat.

           Pe fond,  in ceea ce priveste primul motiv de apel referitor la momentul platii cautiunii, a aratat ca acesta este nefondat in raport de disp. art. 954 alin. 2 Cod de procedura civila si art. 956 C.p.c.

           Referitor la inoportunitatea masurilor dispuse, in sensul ca admiterea sechestrului cat si a popririi este excesiva, apelanta plangandu-se de faptul ca are activitatea blocata si nu mai poate efectua plati, a aratat ca apelanta isi invoca propria culpa, avand in vedere ca aceasta a refuzat      sa-si execute obligatiile contractate, cu buna-credinta,  invocand motive absurde si departe de situatia reala.

            Intrucat cele doua masuri sunt reglementate separat de catre legiuitor rezulta ca un creditor are posibilitatea sa solicite aplicarea uneia dintre ele, sau a ambelor, legiuitorul neinstituind o ordine de prioritate a acestora.

           A apreciat ca opinia apelantei este eronata, masura popririi nu-i blocheaza activitatea, iar ceea ce depaseste suma stabilita de judecatorul fondului este la dispozitia apelantei si o poate folosi nestingherita, astfel ca si acest motiv este nefondat.

            In ceea ce priveste motivul de apel prin care se invoca fondul litigiului dintre parti, a aratat ca acesta excede cadrului procesual, intrucat in acest proces nu se poate pune in discutie legitimitatea creantei, ci cat timp  a depus inscrisuri care constata creanta, instanta de fond nu putea face alte verificari cu privire la fondul dreptului.

            A apreciat ca nici sustinerea privitoare la existenta unei contradictii intre considerente si dispozitiv nu este adevarata, deoarece dispozitivul prevede doua cautiuni, cate una pentru fiecare masura admisa  si care au fost achitate.

            A solicitat admiterea probei cu inscrisuri.

           In drept, au fost invocate disp. art. 205 Cod de procedura civila.

            Prin raspunsul la intampinare, apelanta a solicitat respingerea exceptiei tardivitatii apelului, intrucat cererea a fost promovata in termenul legal de 5 zile de la comunicarea incheierii apelate.

A precizat ca de masurile stabilite prin incheierea 21/23.05.2019 a luat la cunostinta din momentul comunicarii acesteia de catre executorul judecatoresc, la cerere si astfel cum prevede art. 953 al. 3 C.pr.civila, la data de 19.06.2019, cand executorul … s-a prezentat la punctul de lucru al societarii apelante “prezentand si titlul executoriu”.

In conditiile date, precum si in lipsa unei dovezi

din partea intimatului a sustinerii ca incheierea din 23.05.2019 a fost comunicata la o alta data, solicitarea este de respingere a exceptiei.

Pe fondul cauzei, a aratat ca intrucat s-a stabilit indubitabil ca se impune sa se consemneze o cautiune, instanta ar fi trebuit sa acorde un termen pana la care sa se achite cautiunea, urmand a judeca cererea in aceeasi camera de consiliu, fara citirea partilor, astfel cum a statuat si practica instantei.

In conditiile in care instanta a considerat ca este cazul de consemnare a unei cautiuni, iar sanctiunea in caz de neconfirmare este aceea a respingerii cererii ca inadmisibila, apreciaza ca acesta masura si aducerea sa la indeplinire se impunea a fi verificata inca de la fond, acesta cu atat mai mult cu cat rolul sau este de a despagubi pe debitor in situatia in care pretentiile se dovedesc a fi neintemeiate.

Totodata, controlul de indeplinire a consemnarii se impune si datorita termenului scurt in care se exercita calea de atac, dar mai ales datorita faptului ca hotararea se comunica abia de organul de executare, ori pana la implinirea termenului dat de instanta, termenul caii de atac poate fi trecut. In conditiile date, opinia ca hotararea este nelegala pe aspectul cautiunii si momentului platii ei.

A atasat copia Procesului verbal din 24.06.2019 prin care a fost sechestrat imobilul din corn. …, tarla …, P …, constand in teren in suprafata de 8021 mp si constructii de 478 mp, precum si dovada in sensul ca valoarea bunului sechestrat depaseste valoarea creantei pretinse pentru care s-a dispus masura, in vederea justificarii solicitarii de

a fi admis apelul cel putin in parte in privinta respingerii masurii popririi, cu consecinta mentinerii cel mult numai a masurii asiguratorii pe bunul imobil.

La termenul din 7 august 2019, instanta a luat act ca intimata-reclamanta a renuntat la exceptia de tardivitate, invocata prin intampinare.

Analizand apelul prin prisma motivelor de apel invocate, in limitele devolutive stabilite de art. 476 si art. 477 C. proc. civ.,  Curtea constata ca apelul declarat in cauza este intemeiat pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art. 476 din Codul de procedura civila, apelul provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel statuand atat in fapt, cat si in drept.

Curtea retine ca apelanta – intimata ... a dezvoltat in argumentarea apelului doua critici, pe o parte o critica de nelegalitate si pe de alta parte o critica intitulata de parte de inoportunitate, dar pe care instanta de apel o apreciaza ca reprezentand in fapt o critica de netemeinicie.

1.Astfel, critica de nelegalitate a vizat, in esenta, aspectul cautiunii stabilite de catre prima instanta.

a) Sub un prim aspect, apelanta ... a apreciat ca se impunea consemnarea cautiunii cu prioritate, anterior solutionarii cererii, astfel ca obligarea la plata acesteia in termen de o luna de la solutionarea cererii este nelegala. Aceasta sustinere a societatii ... este neintemeiata.

Astfel, Curtea retine ca legiuitorul a prevazut cu titlu general in privinta stabilirii cautiunii, prin dispozitiile art. 1057 alin. (1) C. proc.  civ. ca atunci cand legea prevede darea unei cautiuni, suma datorata de parte cu acest titlu se stabileste de catre instanta in conditiile legii … Prin urmare, stabilirea acesteia in cazul sechestrului asigurator si a popririi asiguratorii se face in conditiile art. 953 alin. (1) teza finala si art. 970 C. proc. civ., care se coroboreaza cu cele art. 956 C. proc. civ., la care art. 971 C. proc. civ. face trimitere in mod expres.

Este adevarat ca in cele mai multe situatii reglementate de catre legiuitor, cum ar fi cererile avand ca obiect suspendarea executarii provizorii a unei hotarari judecatoresti sau suspendarea provizorie a executarii provizorii a unei hotarari, reglementate de art. 450 C. proc. civ., respectiv suspendarea si suspendarea provizorie a executarii silite, reglementate de art. 719 C. proc. civ., plata cautiunii constituie o conditie de admisibilitate a cererii sau un fine de neprimire, astfel l-a desemnat apelanta - intimata ...

Cu toate acestea, in privinta sechestrului asigurator si a popririi asiguratorii, intentia legiuitorului a fost diferita, astfel cum reiese din interpretarea gramaticala a dispozitiilor art. 956 C. proc. civ. si din interpretarea sistematica a  acestui articol cu cel al art. 953 alin. (1) teza finala C. proc. civ.

Astfel, art. 956 C. proc. civ. se refera la desfiintarea de drept a sechestrului asigurator, desfiintare care este atrasa de nedepunerea cautiunii. Asadar, pentru a fi desfiintat, rezulta ca mai intai trebuie sa fie instituit si prin aceeasi incheiere prin care se instituie masura se fixeaza si cuantumul cautiunii, in cazul art. art. 953 alin. (1) teza finala, respectiv termenul in care aceasta trebuie achitata. De altfel, aceasta este interpretarea si aplicarea care a fost facuta in mod constant in doctrina si jurisprudenta, subliniindu-se chiar ca ar fi contrar acestor prevederi legale sa se fixeze la primul termen cuantumul cautiunii si apoi sa se acorde un al doilea termen in vederea depunerii acesteia, iar numai dupa consemnarea sa sa se solutioneze cererea de infiintare a masurii asiguratorii (de ex. M. Tabarca, Drept procesual civil 2017, vol. III, pag. 454, G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil – ed. a IV –a , Editura Hamangiu, 2017, pag. 414).

Prin urmare, acest prim motiv de nelegalitate invocat de catre apelanta este neintemeiat, Curtea apreciind ca in mod legal Tribunalul Galati a procedat la fixarea cautiunii datorate si a termenului in care se impunea a fi achitata prin incheierea de infiintare a celor doua masuri asiguratorii, iar nu anterior acestui moment.

b)Prin cel de-al doilea motiv de nelegalitate apelanta a sustinut existenta unei neconcordante intre considerente si dispozitiv, constand in aceea ca desi prima instanta a mentiona in considerente ca urmeaza a obliga creditoarea petenta la plata cate unei cautiuni pentru fiecare masura instituita, prin dispozitiv a obligat la plata unei cautiuni de 38.886,51 lei, in loc  de 77.721,009 lei, atat cat s-ar fi cuvenit prin aplicarea a 15 procente la suma datorata inmultit cu doua masuri asiguratorii.

In privinta acestei critici de nelegalitate Curtea constata ca este vadit neintemeiata, fata de caracterul expres si neechivoc al dispozitivului incheierii nr. 21 din data de 23.05.2019, obiect al prezentului apel, in care se mentioneaza: „Stabileste cautiune pentru masura sechestrului asigurator in cuantum de 38860,51 lei, care va fi platita de creditoare in termen de o luna de zile …

Stabileste cautiune pentru masura popririi asiguratorii in cuantum de 38860,51 lei, care va fi platita de creditoare in termen de o luna de zile …”.

Astfel, in concordanta cu partea cuprinzand considerentele hotararii, prin incheierea atacata, prima instanta a stabilit doua cautiuni, prin aplicarea a 15 procente la suma datorata, pentru fiecare dintre cele doua masuri dispuse, care insumate determina suma de 77.721, 02 lei la care a facut trimitere si societatea apelanta.

De altfel, intimata-petenta ... a facut dovada achitarii celor doua cautiuni, astfel cum rezulta din ordinele de plata avand nr. 479/20.06.2019 si din extrasul de cont din data de 20.06.2019.

Cat priveste aspectul de netemeinicie invocat de catre societatea ..., sub forma inoportunitatii instituirii popririi asiguratorii asupra sumelor de bani ale acesteia, in conditiile instituirii si a masurii sechestrului asigurator asupra imobilului identificat prin procesul-verbal al executorului judecatoresc la 19.06.2019, Curtea o apreciaza intemeiata.

Instanta de apel apreciaza ca in mod judicios a sustinut intimata-petenta ..., prin intampinarea formulata, ca un creditor are posibilitatea sa solicite aplicarea uneia dintre masurile asiguratorii sau a ambelor, concomitent, intrucat legiuitorul nu a instituit o ordine de prioritate a acestora.

Cu toate acestea, asupra necesitatii instituirii uneia sau a ambelor masuri va decide instanta in functie de cuantumul sumelor alegate, de imprejurarile care fundamenteaza cererea de masuri asiguratorii, precum si de scopul pentru care acestea au fost reglementate de catre legiuitor.

Astfel, potrivit art. 952 C. proc. civ., sechestrul asigurator are drept scop crearea posibilitatii creditorului de a valorifica bunurile indisponibilizate in momentul in care acesta va obtine un titlu executoriu. Este real ca la momentul formularii cererii de instituire a masurilor asiguratorii, ca de altfel si la cel al pronuntarii solutiei in prima instanta nu se cunosteau bunurile debitoarei intimate ... si prin urmare, nu se putea determina daca acestea ar fi indestulatoare pentru acoperirea creantei alegate de catre petenta ..., insa trebuie luat in considerare ca litigiul de fond dintre parti vizeaza produse livrate de catre petenta si in privinta carora intimata ... a inteles sa faca parti partiale semnificative astfel cum rezulta din fisa analitica si extrasul de cont din data de 01.08.2018, fapt ce indica bonitatea apelantei-intimate ... si inexistenta unui risc semnificativ pentru petenta  ... de a-si recupera prin executare silita eventuala creanta ce ar putea fi stabilita prin hotararea prin care se va solutiona fondul litigiului dintre parti.

Totodata, Curtea are in vedere ca din procesul-verbal  din data de 19.06.2019 intocmit de BEJA ...si ... in dosarul de executare nr. 35/2019 din care reiese ca au fost identificate bunurile imobile teren si constructii situate in com. ..., sat ..., jud. ..., apartinand societatii ..., asupra carora s-a executat masura sechestrului prin procesul-verbal din data de 24.06.2019 exista un raport de evaluare extrajudiciara intocmit de  expert ... in care se opineaza asupra unei valori de piata a bunurilor sechestrate in cuantum de 798.626 lei.

Aceste aspecte au fundamentat convingerea instantei de apel in sensul admiterii caii de atac a apelului, in sensul schimbarii in parte a incheierii apelate in sensul de a respinge ca nefondata masura popririi solicitata de reclamanta, urmand a inlatura dispozitiile contrarii prezentei decizii si a mentine celelalte dispozitii ale Incheierii nr. 21 din 23.05.2019 a Tribunalului Galati, apreciind ca masura sechestrului este suficienta pentru a asigura scopul unei eventuale recuperari a creantei petentei-intimate si luand in considerare si faptul ca respingerea masurii popririi asiguratorii ar genera un disponibil banesc suplimentar, derivand din cautiunea aferenta restituita, la dispozitia ..., pe care aceasta il va putea folosi in activitatea zilnica, astfel cum a indicat in cererea de a nu fi obligata la plata unei cautiuni  ori de a fi stabilita la un nivel minim.

Totodata, fata de dispozitiile art. 1064 alin. (4) C. proc. civ., avand in vedere respingerea cererii pentru care a fost depusa cautiunea, respectiv a cererii avand ca obiect poprirea asiguratorie,  urmeaza a dispune restituirea cautiunii in suma de 38860,51 lei stabilita in sarcina creditoarei pentru masura popririi, achitata prin unul din ordinele de plata nr. 479 din 20.06.2019 emise de ...