Modul de determinare a punctajelor lunare cuvenite asiguratilor pentru activitatea prestata anterior  

• Legea nr. 263/2010: art. 165 alin. (1) si alin. (2)
• Hotararea Guvernului nr. 257/2011: art. 127 alin. (1) si Mentiunea de la pct. VI al Anexei nr. 15
• Decretul nr. 46/1982: art. 1 si art. 6 alin. (1) teza a II-a
• Legea nr. 57/1974: art. 12 alin. (1) lit. a)
• Inalta Curte de Casatie si Justitie, Decizia nr. 19/2011 si Decizia nr. 19/2012
• Codul de procedura civila, art. 517 alin. (4)

Dispozitiile art. 165 alin. (1) si alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale art. 127 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 si ale Mentiunii de la pct. VI al Anexei nr. 15 la aceleasi norme aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011 se refera la determinarea punctajelor lunare cuvenite asiguratilor pentru activitatea prestata in perioada anterioara datei de 1 aprilie 2001. Ele reitereaza normele juridice ce au facut obiectul interpretarii in interesul legii, prin decizia nr. 19/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, astfel incat chestiunea de drept referitoare la valorificarea veniturilor reprezentand acord global, acordate in temeiul art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974, este aceeasi cu cea dezlegata prin aceasta decizie.

Pe cale de consecinta, decizia nr. 19/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este aplicabila si in cazul litigiilor avand ca obiect contestarea unei decizii de pensionare ca urmare a refuzului Casei Judetene de Pensii de a valorifica, la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii, care au fost incluse in salariul brut si pentru care s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.

Venitul realizat cu titlu de „compensatii” acordate in temeiul Decretului nr. 46/1982 nu se ia in calcul la stabilirea punctajului anual, dat fiind ca nu a facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001. Intentia legiuitorului de a omite de la calculul pensiei majorarile de retributie acordate diferitelor categorii de salariati rezulta, cu certitudine, din art. 6 alin. (1) teza a II-a din Decretul nr. 46/1982, conform caruia orice alte obligatii care se determina, potrivit legii, in functie de nivelul retributiei se stabilesc fara a se lua in considerare majorarile de retributie prevazute la art. 1. In Decizia nr. 19/2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, sunt reiterate cerintele art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 cu privire la conditiile cumulative de valorificare a veniturilor atestate prin adeverinte.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia litigii de munca si asigurari sociale,

decizia civila nr. 1097 din 19 noiembrie 2014, C.P.

Prin sentinta civila nr. 1851/03.07.2014, pronuntata de Tribunalul Timis in dosarul nr. 1072/30/2014, a fost admisa cererea formulata de catre reclamanta B.G. in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Timis si s-a dispus anularea deciziei nr. 29136/24.01.2014, emisa de Casa Judeteana de Pensii Timis.

Totodata, a fost obligata parata sa emita o noua decizie de pensie, sa recalculeze pensia cuvenita reclamantei, prin valorificarea veniturilor cuprinse in adeverinta nr. 554/29.10.2013, emisa de SC P.M. SA Drobeta Turnu-Severin, sa plateasca reclamantei diferentele dintre pensia efectiv incasata si cea cuvenita, incepand cu data de 27.11.2013 si pana la emiterea unei noi decizii de pensie, actualizate in raport de coeficientul de inflatie la data platii efective, precum si la plata dobanzii legale aferenta acestei sume, incepand cu data de 13.02.2014 si pana la data platii efective.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut, in esenta, ca reclamantei i-a fost acordata pensie pentru limita de varsta, prin decizia nr. 291636/ 24.01.2014 a Casei Judetene de Pensii Timis, in conditiile Legii nr. 263/2010.

Reclamanta a solicitat calcularea pensiei prin includerea tuturor veniturilor dovedite cu adeverinta nr. 554/29.10.2013, emisa de SC P.M. SA Drobeta Turnu-Severin, venituri provenite din acord global si la care s-au platit cotele de contributii de asigurari sociale. Parata i-a comunicat, prin decizia contestata, ca veniturile stipulate in adeverinta sus-mentionata nu pot fi luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, deoarece nu se regasesc in Anexa nr. 15 la Normele metodologice date in aplicarea Legii nr. 236/2010 si aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 275/2011.

Impotriva deciziei nr. 291636/24.01.2014 a Casei Judetene de Pensii Timis, reclamanta a formulat contestatie la Casa Nationala de Pensii Publice - Comisia Centrala de Contestatii, contestatie care nu este solutionata, neexistand o dovada in acest sens.

Din cuprinsul adeverintei nr. 554/29.10.2013, emisa de SC P.M. SA Drobeta Turnu - Severin, rezulta ca reclamanta a beneficiat, in perioadele noiembrie 1977 - decembrie 1977 si ianuarie 1978 - mai 1991, de venituri suplimentare din acord global, iar in toata perioada cat reclamanta a fost angajat al unitatii, s-a virat contributia de asigurari sociale datorata.

Potrivit principiului contributivitatii, stabilit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

Faptul ca aceste venituri trebuie luate in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiilor rezulta si din prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, conform carora sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul al pensiilor si care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual sunt cele prezentate in anexa care face parte integranta din actul normativ in discutie. Potrivit pct. IV din anexa la ordonanta, intra in categoria sporurilor, indemnizatiilor si majorarilor de retributii tarifare si acele sporuri acordate de catre ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidentiate impreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru care s-a datorat si s-a virat contributia de asigurari sociale. In aceasta categorie intra si veniturile suplimentare pentru munca in acord, prime, premii fond salariu.

Parata, in aparare, a aratat ca sumele de care a beneficiat reclamanta ca venituri suplimentare, rezultate din Adeverinta nr. 554/29.10.2013, nu sunt incluse in categoria sporurilor, indemnizatiilor si majorarilor de retributii tarifare prevazute in Anexa nr. 15 pct. VI la Normele aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011.

Articolul 127 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, stipuleaza ca sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea si/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevazute in Anexa nr. 15.

Insa, Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia nr. 19 pronuntata in dosarul nr. 18/2011, a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art.164 alin. (1) si alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, si a stabilit ca formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art.12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si, pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.

Totodata, prin Decizia nr. 19/2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie, a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a stabilit ca, in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din Anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale.

Aceste decizii sunt general obligatorii, astfel incat, constatand ca pentru drepturile salariale, reprezentand sporuri, venituri suplimentare si forme de retribuire obtinute in acord global, angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca ele au fost incluse in salariul de baza brut si ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari sociale platita de catre angajatori, tribunalul a apreciat ca actiunea reclamantei este admisibila.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termenul legal, parata Casa Judeteana de Pensii Timis, solicitand admiterea apelului si schimbarea in tot a sentintei apelate, in sensul respingerii actiunii reclamantei.

In motivarea apelului, parata a aratat ca in mod legal, prin decizia nr. 291636/24.01.2014 privind acordarea pensiei pentru limita de varsta, Casa Judeteana de Pensii Timis nu a valorificat veniturile suplimentare, reprezentand acord global si compensatii potrivit Decretului nr. 46/1982, inscrise in Adeverinta nr. 554/29.10.2013, eliberata de SC P.M. SA Drobeta Turnu-Severin, deoarece art. 165 alineatele (1) si alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice statueaza in sensul ca, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, precum si sporurile cu caracter permanent care au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, potrivit legislatiei in vigoare, aceste sporuri regasindu-se in Anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, norme aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011.

Totodata, in privinta adeverintei in litigiu sunt incidente dispozitiile art. 127 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, conform carora: „(1) Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea si/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevazute in anexa nr. 15” si cele cuprinse la Mentiunea de la pct. VI. al Anexei nr. 15 la aceleasi norme aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, care statueaza ca: „Nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale; ... compensatiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 si nr. 240/1982; alte sporuri care nu au avut caracter permanent”.

In drept, s-au invocat dispozitiile art. 476 alin. (1) din Codul de procedura civila.

Examinand apelul paratei, prin prisma motivelor invocate si a actelor de procedura efectuate in fata primei instante, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila, Curtea a retinut urmatoarele:

Conform sustinerilor reclamantei din cererea de chemare in judecata, necontrazise de parata, aceasta beneficiaza de pensie pentru limita de varsta in temeiul Legii nr. 263/2010, stabilita prin Decizia nr. 291636/24.01.2014, emisa de Casa Judeteana de Pensii Timis si atacata in dosarul pendinte dat fiind refuzul apelantei de a valorifica drepturile banesti realizate pe parcursul stagiului de cotizare si atestate cu adeverinta nr. 554/29.10.2013. Acest act adevereste ca reclamanta a realizat, in perioada 19771991, venituri suplimentare salariului de baza, sub forma de acord global, in temeiul

Legii nr. 57/1974 privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii, si prime acordate in temeiul Decretului nr. 46/1982.

Prin Decizia nr. 19/2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, a fost admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, stabilindu-se ca: „in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat,formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si, pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii”.

In justificarea acestei interpretari, instanta suprema a statuat ca Legea nr. 19/2000 a instituit, prin art. 2 lit. e), ca principiu fundamental al sistemului de asigurari sociale roman, principiul contributivitatii, nominalizat expres si in preambulul legii. Prin urmare, aparitia Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurari sociale de tip nou, construit in jurul unui principiu fundamental, si anume: ca orice element salarial, efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul, in functie de reglementarea in vigoare, au/a achitat statului contributii de asigurari sociale trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.

In acest sens, pentru inlaturarea inechitatilor dintre Legea nr. 19/2000 si Legea nr. 3/1977, in cursul anului 2005, a aparut Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, iar dispozitiile art. 1 si art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipuleaza ca se recalculeaza toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabilite in baza legislatiei in vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.

La pct. I-V din Anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 sunt enumerate sporurile, indemnizatiile si orice alte venituri suplimentare care trebuie avute in vedere la determinarea punctajului mediu anual, insa, prin dispozitiile pct. VI, se stipuleaza, in mod expres, ca nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale.

Instanta suprema a statuat ca aceasta dispozitie normativa poate fi inlaturata, intrucat intra in contradictie atat cu prevederile anterioare din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, cat si din Legea nr. 19/2000, in conditiile in care s-a incalcat principiul ierarhiei actelor normative, Legea nr. 19/2000 fiind legea-cadru, iar ordonanta de urgenta fiind data in aplicarea acestei legi, astfel incat se incalca principiul fundamental al contributivitatii, cu neluarea in calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001.

In speta, prin raportare la momentul inregistrarii la casa de pensii a cererii de stabilire a pensiei de catre reclamanta, sunt aplicabile normele Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum si Normele Metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011.

Prevederile legale in discutie au insa caracter tranzitoriu si se refera la modul de valorificare a stagiilor de cotizare realizate sub imperiul actelor normative anterioare, in cauza, Legea nr. 3/1977. Ele nu fac decat sa reitereze normele juridice ce au facut obiectul interpretarii in interesul legii prin decizia instantei supreme, mentionata mai sus, caci, chiar daca au fost preluate prin Legea nr. 263/2010 si Normele Metodologice de punere in aplicare a acesteia, sub articole ce au o alta numerotare, dispozitiile invocate de apelanta sunt identice cu cele continute de Legea nr. 19/2000 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005. In alti termeni, chestiunea de drept ce trebuie transata in litigiul pendinte cu privire la valorificarea veniturilor reprezentand acord global, acordate in temeiul Legii nr. 57/1974, este aceeasi cu cea dezlegata prin decizia nr. 19/2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Pentru considerentele expuse, vazand ca, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila, dezlegarile date problemei de drept ce vizeaza sfera de aplicare a prevederilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si alin. (2) din Legea nr. 19/2000 si, implicit, a art. 165 alin. (1) si alin. (2) corelate cu Anexa nr. 15, pct. VI din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 prin raportate la dispozitiile art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, prin Decizia nr. 19/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sunt obligatorii, Curtea a aplicat dispozitiile legale in discutie.

Astfel, constatand ca din adeverinta nr. 554/29.10.2013 rezulta ca, pentru veniturile precizate, s-a platit contributia de asigurari sociale, conform legilor in vigoare, si ca sau adaugat castigului brut al asiguratei, instanta de apel a apreciat ca sunt neintemeiate criticile apelantei cu privire la nelegala valorificare de catre tribunal a acestor venituri.

Nu aceeasi este, insa, situatia in cazul venitului realizat cu titlu de compensatii in temeiul Decretului nr. 46/1982, mentionat in cuprinsul aceleasi adeverinte, deoarece, raportat la temeiul legal al acordarii acestor drepturi, mentiunea din adeverinta cu privire la achitarea contributiei de asigurari sociale corespunzatoare acestuia nu este reala.

Din preambulul acestui decret rezulta ca drepturile acordate in temeiul sau au avut drept finalitate sporirea veniturilor reale ale populatiei, prin cresterea retributiilor personalului muncitor, a veniturilor taranimii, a pensiilor si a celorlalte venituri din fondurile sociale in corelatie cu modificarile de preturi la bunurile de consum si la tarifele pentru servicii.

Curtea a constatat ca intentia legiuitorului de a omite de la calculul pensiei majorarile de retributie acordate diferitelor categorii de salariati rezulta, cu certitudine, din art. 6 alin. (1) teza a Il-a din Decretul nr. 46/1982, conform caruia orice alte obligatii care se determina, potrivit legii, in functie de nivelul retributiei se stabilesc fara a se lua in considerare majorarile de retributie prevazute la art. 1. Aceasta cu atat mai mult cu cat pentru veniturile rezultate din pensii si alte drepturi de asigurari sociale, prin Decretul nr. 46/1982, a fost acordata o majorare distincta, aplicabila pana la o noua majorare si persoanelor pensionate dupa intrarea sa in vigoare, potrivit art. 3 din decret.

Pe de alta parte, aceste drepturi sunt enumerate, in cuprinsul punctului VI al Anexei nr. 15 la Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010, printre drepturile banesti care nu se iau in calcul la stabilirea punctajului anual, cu argumentul ca nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, conditie la care se refera si instanta suprema in Decizia nr. 19/2012.

Pe cale de consecinta, contrar consideratiilor instantei de fond, nu exista niciun temei legal pentru valorificarea acestor venituri, iar in Decizia nr. 19/2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie pe calea recursului in interesul legii, sunt reiterate cerintele art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 cu privire la conditiile de valorificare a veniturilor atestate prin adeverinte, conditii care, in speta, nu sunt intrunite cumulativ.

Pentru argumentele de fapt si de drept expuse mai sus, Curtea, in temeiul art. 480 alin. (2) din Codul de procedura civila, a admis apelul paratei si a schimbat in parte sentinta apelata, in sensul ca a admis in parte cererea reclamantei si a inlaturat obligatia paratei de a recalcula pensia reclamantei cu luarea in considerare a veniturilor reprezentand drepturi banesti acordate acesteia in baza Decretului nr. 46/1982, atestate prin adeverinta nr. 554/29.10.2013, precum si obligatia de plata a diferentelor dintre drepturile banesti rezultate din recalcularea pensiei prin raportare la aceste venituri si cea efectiv platita reclamantei, mentinand dispozitiile sentintei apelate referitoare la anularea deciziei contestate si valorificarea celorlalte venituri din adeverinta mentionata.