Model Acțiune pentru stabilirea obligației legale de intreținere (drept comun)

Model Acțiune pentru stabilirea obligației legale de intreținere

Sediul materiei

• Art.530 alin.(2)-(3) C. civ.
• Art. 148-151 C. proc. civ.
• Art. 192 C.proc. civ.
• Art. 194-195 C. proc. civ.

Instanța^[1] .....

Domnule Președinte,

Subsemnatul^[2]( nume ....., prenume .....), cu domiciliul în ....., având codul numeric personal ....., cu domiciliul procesual ales^[3] pentru comunicarea actelor de procedură la numitul ( nume ....., prenume ..... ), cu domiciliul în ....., personal/reprezentat prin mandatar convențional/judiciar/reprezentant legal ( nume ....., prenume .....), cu sediul profesional în ....., având următoarele date de contact^[4] ..... ,

în contradictoriu cu pârâtul (nume ....., prenume .....), cu domiciliul în ....., având codul numeric personal^[5] ....., formulăm prezenta

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

prin care solicităm instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere lunare în cuantum de ...../ în cota maximă permisă de lege în raport cu veniturile pârâtului/ la plata unei pensii de întreținere într-o cotă procentuală de ..... % din venitul lunar al pârâtului^[6] /la plata anticipată^[7] a unei sume de ....., care să acopere nevoile reclamantului pe o perioadă de ...../pe întreaga perioadă în care se datorează întreținerea, în temeiul obligației legale de întreținere care îi revine pârâtului.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 532 alin. (2) din C. civ. solicităm obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere începând cu data de ....., iar nu de la data cererii de chemare în judecată, dat fiind că introducerea prezentei cereri a fost întârziată din culpa debitorului^[8].

În sfârșit, în conformitate cu prevederile art. 531 alin. (2) din C. civ. solicităm a se face mențiune în hotărârea pronunțată privind indexarea de drept, trimestrial, a pensiei de întreținere, în funcție de rata inflației^[9].

În fapt, arătăm că^[10].....

În drept, ne întemeiem cererea pe dispozițiile art. 530 alin. (2)-(3) din C. civ., precum și pe prevederile art. 516-519 din C. civăă., respectiv art.499 C. civ. ^[11].

În dovedire, solicităm încuviințarea probei cu înscrisuri/ probei testimoniale^[12]/ probei cu interogatoriul pârâtului/ probei cu expertiză judiciară în specialitatea^[13] ......

În cadrul probei cu înscrisuri, depunem următoarele înscrisuri^[14] ....., în copii certificate pentru conformitate cu originalul^[15], în .....^[16] exemplare.

În cadrul probei cu testimoniale, indicăm în vederea audierii, în calitate de martori, pe numiții ( nume ..... , prenume .....) ....., cu domiciliul^[17] în ....., pentru dovedirea următoarelor împrejurări de fapt ..... și solicităm citarea acestora.

În cadrul probei cu interogatoriu, solicităm citarea pârâtului, cu mențiunea personal la interogatoriu, sub sancțiunea aplicării dispozițiilor art. 358 C. proc. civ., pentru dovedirea faptelor personale vizând^[18] .....

În cadrul probei cu expertiză în specialitatea ....., solicităm încuviințarea următoarelor obiective^[19] .....

Solicităm judecarea cauzei în lipsă^[20], în conformitate cu art. 411 alin. (1) pct. 2) din C. proc. civ.

În conformitate cu art. 453 din C. proc. civ., solicităm instanței să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată^[21] ocazionate de acest proces.

Depunem prezenta cerere de chemare în judecată în .....^[22] exemplare.

Precizăm că prezenta cerere este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, potrivit dispoțiilor O.U.G. nr. 80/2013.

Anexăm procura în original/ copie legalizată/ împuternicirea avocațială/ delegația de reprezentare/^[23] copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității de reprezentant^[24].

Data, Semnătura^[25],

Domnului Președinte al Judecătoriei

1. Din punct de vedere material, competența aparține instanței de tutelă, respectiv judecătoriei. În situația în care se solicită stabilirea/majorarea pensiei de întreținere, creditorul - reclamantul poate opta să introducă cererea fie la judecătoria în raza teritorială a căreia domiciliază(art.113 al. (1) pct.2 din C. proc. civ.), fie la judecătoria în raza căruia domiciliază pârâtul (art.107 din C. proc. civ.). Debitorul întreținerii, care poate figura ca reclamant într-o acțiune de sistare/reducere a pensiei de întreținere poate introduce cererea la judecătoria în raza căruia domiciliază pârâtul. respectiv persoana căreia îi prestează întreținere. ↑
2. Dacă se solicită stabilirea pensiei de întreținere datorate de către unul dintre părinți către copilul său minor, în vârstă de până la 14 ani, în calitate de reclamant va figura părintele împreună cu care copilul locuiește, în calitate de reprezentant legal al acestuia. Dacă este vorba de un minor între 14 și 18 ani, ca reclamant va figura minorul, în nume propriu, asistat de ocrotitorul său legal(respectiv, în principiu, părintele împreună cu care locuiește copilul). Majorul aflat în continuare de studii, precum și celelalte persoane majore îndreptățite la întreținere în condițiile art.516 și urm. din C. civ. formulează cererea în nume propriu și, ca urmare, vor figura în calitate de reclamant. Pentru majorul aflat în continuarea studiilor, în vârstă de până la 26 de ani, care solicită întreținere de la unul dintre părinți, nu este necesară asistarea sau încuviințarea din partea celuilalt părinte, acesta neavând, în principiu, nicio calitate în cauză. ↑
3. Mențiunea nu este obligatorie și va fi inserată numai dacă reclamantul dorește comunicarea actelor de procedură la o altă adresă decât cea de domiciliu. ↑
4. Mențiunea este facultativă, în conformitate cu art.148 din C. proc. civ. Se pot indica: adresa de poștă electronică/ numărul de telefon/ numărul de fax și alte asemenea. ↑
5. Se va indica de către reclamant, în măsura în care este cunoscut, în conformitate cu art.194 C. proc. civ. ↑
6. Cota maximă din venitul său net lunar pentru care pârâtul poate fi obligat la întreținere este de 1/2. În cazul întreținerii datorate de către părinte întreținerea poate fi stabilită până la 1/4 din venitul lunar al pârâtului pentru un copil, 1/3 pentru 2 copii - cu mențiunea că 1/3 este cota totală, care poate reveni ambilor copii, nu fiecăruia -, respectiv 1/2, pentru 3 sau mai mulți copii. Se iau în considerare toți copiii aflați în întreținerea pârâtului (inclusiv cei care provin din alte relații ale pârâtului sau care locuiesc împreună cu pârâtul și față de care acesta prestează întreținere în natură). ↑
7. Executarea obligației de întreținere prin plata anticipată a unei sume globale, iar nu a unor prestații periodice(de regulă lunare), constituie o situație de excepție, care poate interveni numai atunci când pârâtul dispune de mijloacele financiare necesare pentru a acoperi o astfel de plată și în baza acordului părților sau a hotărârii instanței de tutelă, pentru motive temeinice. ↑
8. Mențiunea este facultativă și va fi inserată numai dacă reclamantul se află în măsura să dovedească că introducerea cererii de pensie de întreținere a fost întârziată culpabil de către pârât. Altminteri, ca regulă generală, pensia va fi stabilită începând cu data cererii de chemare în judecată. ↑
9. Mențiunea este facultativă și poate fi inserată numai dacă se solicită stabilirea pensiei de întreținere într-o sumă fixă. ↑
10. Se va prezenta situația de fapt, cu indicarea aspectelor esențiale pentru soluționarea cauzei. În situația în discuție se vor detalia cel puțin următoarele elemente: relația (care decurge în principiu din legături de rudenie sau din căsătorie) care există între părți și care îndreptățește pârâtul la primirea unei pensii de întreținere din partea reclamantului (în principiu, obligația de întreținere există între soțși soție, în anumite condiții - între foștii soți, între rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane prevăzute la art.516-518 din C.Civ. și în ordinea prevăzută la art.519 din același Cod); părinții sunt obligați să acorde întreținere copilului lor pe toată perioadă minorității, precum și după majorat, pe durata continuării studiilor, dar cel mai târziu până la împlinirea vârstei de 26 de ani - art.499 C.Civ.).În al doilea rând se vor prezenta elementele de fapt relevante pentru descrierea stării de nevoie în care se găsește reclamantul și care îl îndreptățește la întreținere, precum și cu privire la motivele pentru care acesta se afla în incapacitate de a se întreține prin muncă sau prin valorificarea bunurilor pe care le deține. Minorul este prezumat în stare de nevoie și de incapacitate de muncă în raport cu părinții săi. Majorul aflat în continuare de studii într-o formă de învățâmânt de zi are în principiu aceeași situație dacă solicită întreținere de la părinții săi, însă situația este nuanțată în raport cu conținutul concret al programului de studii, caracterul acestora și situația financiară proprie a majorului. De asemenea, reclamantul trebuie să facă o descriere a nevoilor sale concrete (generate de situația medicală, socială, de resursele necesare pentru subzistență și asigurarea cheltuielilor de întreținere etc.), întrucât cuantumul pensiei va fi apreciat de către instanță în raport cu nevoile creditorului și veniturile debitorului.În al treilea rând, se vor indica veniturile și bunurile pârâtului, dacă acestea sunt cunoscute reclamantului, precum și sursele din care se obțin aceste venituri (locul de muncă al pârâtului, faptul că acesta deține imobile închiriate sau obține venituri din agricultură etc.). În sfârșit, se va evidenția că pârâtul nu-și îndeplinește obligația de întreținere în natură, în condițiile art.530 al. (1) din C.Civ., ceea ce face necesară executarea acesteia printr-o prestație bănească periodică. ↑
11. Cu excepția art.530 din C.civ., celelate texte de lege se vor determina în funcție de relația concretă care există între reclamant și pârât și care îl îndreptățește pe reclamant la obținerea pensiei de întreținere. ↑
12. Proba testimonială este necesară numai în cazul persoanelor care trebuie să-și probeze starea de nevoie pentru a obține întreținerea (incapacitatea de muncă rezultând de obicei din documente medicale). Prin urmare, în principiu, o astfel de probă nu este necesară în cazul creditorului minor sau major aflat în continuare de studii și care solicită întreținere de la părinți. În cazul descendentului minor, instanța va dispune însă chiar din oficiu efectuarea unei anchete sociale, în condițiile art.499 al.4 din C. Civ. ↑
13. Proba cu expertiză ar putea fi necesară numai în situații excepționale, când se pune problema evaluării bunurilor reclamantului pentru a se dovedi starea de nevoie a acestuia (spre exemplu, în condițiile art.524 din C. civ. sau art.525 al. 2 C. civ.). ↑
14. Se vor enumera înscrisurile depuse, cu menționarea elementelor pentru identificare. ↑
15. Certificarea se face de către parte sau reprezentantul acesteia, sub semnătură. ↑
16. Înscrisurile se vor depune în exemplare suficiente pentru a fi comunicate pârâtului/pârâților și unul pentru instanță, în conformitate cu art.149-150 C. proc. civ. ↑
17. Se va menționa adresa completă a martorilor (localitate, stradă, număr, blocul, scara, etajul, numărul apartamentului, sectorul/județul). ↑
18. Se vor meționa faptele pe care reclamantul dorește să le probeze. De exemplu, identificarea locului de muncă al pârâtului sau a unor surse suplimentare de venit ale acestuia. ↑
19. Se vor indica obiectivele urmărite prin efectuarea raportului de expertiză. ↑
20. Mențiunea este facultativă și depinde de poziția reclamantului. Se va indica numai dacă reclamantul nu dorește să se prezinte la fiecare termen de judecată. ↑
21. Mențiunea este facultativă și depinde de poziția reclamantului. Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru, onorariile avocaților/ experților/ specialiștilor/ sumele cuvenite martorilor/ cheltuielile de transport/ cheltuielile de cazare și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. ↑
22. Cererea de chemare în judecată va fi depusă, în conformitate cu art.149 C. proc. civ. în atâtea exemplare câți pârâți sunt și un exemplar pentru instanță. Dacă pârâții au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități, se poate depune un singur exemplar pentru pârâți. ↑
23. Se va depune numai atunci când cererea este formulată prin reprezentant/avocat. ↑
24. Se va depune atunci când cererea este formulată de către reprezentantul legal al reclamantului. ↑

25. Semnătura de pe cererea de chemare în judecată trebuie să fie olografă (scrisă de mână). ↑