Luare de mită. Dare de mită. Abuz în serviciu. Subiect activ

 

Cuprins pe materii: Drept penal, partea specială; infracţiuni de corupţie şi de serviciu; luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu - subiect activ Indice alfabetic: tipicitate, vinovăţie

Temei de drept: art. 289, art. 290, art. 297 Cod penal, Decizia Curţii Constituţionale nr. 405/2016

Cum din întreg materialul dosarului rezulta ca inculpatele, in exercitarea atribuţiilor de serviciu - de decan, respectiv prodecan, dar si in calitate de membru in Biroul Consiliu al Facultăţii A., au încălcat atribuţii de serviciu stabilite prin acte de nivel inferior, respectiv ordin al ministrului, hotărâre a senatului, proceduri reglementate in regulamente interne ale Universităţii - atribuţii care nu sunt prevăzute în acte normative ce constituie legislaţie primară (legi, ordonanţe de guvern), instanţa a constatat că faptele comise de acestea, în concret, nu îndeplinesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, nefiind prevăzute de legea penală, astfel că a dispus achitarea acestora.

Instanţa de control judiciar nu poate reţine aserţiunea parchetului potrivit căreia atribuţiile de serviciu ale celor două inculpate sunt reglementate de Legea nr.1/2011 privind educaţia naţională şi, prin urmare, acuzaţia de abuz în serviciu ar subzista.

Contrar opiniei exprimate de acuzare, Curtea constată că în legea menţionată sunt reglementate aspecte şi principii generale privind educaţia naţională, nicidecum procedura după care sunt primiţi la continuarea studiilor studenţii străini universitatea din România. Atribuţiile de serviciu ale celor două inculpate sunt stabilite în mod expres în Carta Universitară 2011 a universităţii, adoptată de Senatul Universităţii, în art.78 - art.106, în baza acestui document fiind emise şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al universităţii şi Regulamentul de studii universitare de licenţă al universităţii (adoptate de Senatul Universităţii în 2013) ce reglementează procedurile de admitere, transfer/continuare a studiilor, contractele individuale de muncă, de management, fişa postului.

Curtea arată că dacă faptul primirii celor două obiecte este cert şi recunoscut şi de către inculpata X. care, inclusiv în faţa instanţei de apel a arătat circumstanţele în care a intrat în posesia acestora (declaraţie inculpată), nu aceeaşi este concluzia cu privire la aptitudinea bunurilor primite de a reprezenta mită şi cu privire la elementul subiectiv al faptei. Date fiind circumstanţele faptice în care au fost primite cele două obiecte, precum şi specificul acestora în cultura de provenienţă a studentului, Curtea apreciază că nu poate fi susţinută acuzaţia că acestea ar fi reprezentat folosul material primit de către inculpata X. în legătură cu modul în care şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu în raport de înscrierea solicitantului W. în anul II de studiu la Facultatea A. Raportat la activitatea imputată inculpatei X., Curtea arată că nu există în dosar nicio probă, directă sau indirectă, care să demonstreze că inculpata a primit bunurile menţionate mai sus cu reprezentarea clară că acestea reprezintă o recompensă, un folos necuvenit, pentru modul în care şi-a îndeplinit îndatoririle de serviciu în funcţia de decan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii şi membru al Biroului Consiliu al respectivei facultăţi în legătură cu situaţia solicitantului W. ori că ar fi sugerat aşteptarea sa de a primi vreun folos în acest sens.

Curtea de Apel Iaşi, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, Decizia penală nr.


471/25.06.2018.

Prin Sentinţa penală nr. 1 din 05.01.2017, Tribunalul Iaşi a dispus următoarele:

„Respinge cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inc. X. şi Y., prin apărătorul ales, din infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau

pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 (modificată), cu trimitere la art. 297 Cod Penal în infracţiunile prevăzute de art.308 alin.1 şi 2 Cod Pen. rap. la art.297 Cod Pen. cu referire la art.13 ind. 2 din Legea nr.78/2000 (modificată).

Respinge cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inc. X. şi Y., prin apărătorul ales, din infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr. 78 modificată, cu trimitere la art. 297 Cod Penal şi fals intelectual prev. de art. 321 alin.1 Cod Pen., în infracţiunea unică de fals intelectual prev. de art.321 alin.1 din Cod Pen..

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpata X., prin apărătorul ales, din infracţiunea de luare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000, cu referire la art. 289 Cod Penal, în infracţiunea de luare de mită prev. de art.308 alin.1 şi 2 Cod Pen., rap. la art.289 alin.2 Cod Penal.

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inc. Q., prin apărătorul ales, din infracţiunea de dare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare) şi art. 290 din Cod Pen., în infracţiunea de dare de mită prev. de art. 308 alin.1 şi alin. 2 rap. la art.290 Cod Pen.;

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inc. Q., prin apărătorul ales, din infracţiunea de dare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare ) şi art. 290 din Cod Pen în infracţiunea de participaţie improprie la dare de mită prev. de art.52 alin.1 Cod penal raportat la art. 290 cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inc. K..

În baza art.386 alin.1 Cod Pen., schimbă încadrarea juridică dată faptelor în rechizitoriu reţinute în sarcina inculpatei X., din infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 (modificată), cu trimitere la art. 297 Cod Penal şi fals intelectual prev. de art. 321 alin.1 Cod Pen.,cu aplicarea art.38 alin. 1 Cod Penal şi luare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.289 Cod Penal, în infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr. 78 /2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin.1 Cod Penal, fals intelectual prev. de art. 321 alin.1 Cod Pen., cu aplicarea art.38 alin1 Cod Penal şi luare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.289 alin.1 Cod Penal, cu aplicarea art.38 alin.1 Cod Penal.

Achită inculpata X., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

fals intelectual, prev. şi ped. de art.321 alin.1 Cod Penal, în baza art.16 alin.1 lit. a din Cod Proc.Pen.;

abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr. 78 /2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin.1 Cod Penal, cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod Penal, în baza art.16 alin. 1 lit. b teza I din Cod Proc. Pen. şi cu referire la Decizia C.C.R. nr.405/15.06.2016.

Constată că universitatea, prin reprezentanţii săi legali, nu emite pretenţii în cauză în legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu imputată inculpatelor X. şi Y.

Condamnă inculpata X., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. şi ped. de art.6 din Legea nr.78/ 2000 (cu modificările şi completările ulterioare) cu referire la art. 289 alin.1 din Cod Penal, la pedeapsa principală a închisorii de 3 ani.

În baza art. 67 alin.1 şi 2 din Cod Pen., coroborat cu art. 66 alin.2 din Cod Pen., aplică inculpatei X. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, g din Cod Pen, pentru o perioadă de 3 ani ce va fi executată în condiţiile art.68.alin.1 lit.b din Cod Penal.

În baza art.65 alin.1 din Cod Penal, aplică inculpatei pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute art. 66 alin.1 lit. a, b, g din Cod Pen., ce va fi executată în condiţiile art. 66 alin.3 din Cod Pen.

În temeiul art. 91 alin.1 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatei.

În temeiul art. 92 alin.1 Cod penal, stabileşte pentru inculpata X. termen de supraveghere pe o durată de 3 ani.

În temeiul art. 93 alin.1 Cod penal, dispune ca, pe durata termenului de supraveghere stabilit prin prezenta hotărâre, inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Iaşi, la datele fixate de acesta;
2. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
3. să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
4. să comunice schimbarea locului de muncă;
5. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, impune inculpatei, pe durata termenului de supraveghere, obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, obligă inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Consiliului Local Iaşi la Direcţia de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat sau la Direcţia de Asistenţă Comunitară Iaşi, potrivit programului ce va fi stabilit cu acordul consilierului de probaţiune potrivit art. 404 alin.2 din Cod Proc. Pen. şi în condiţiile art. 57 cu referire la art. 52 din Legea nr. 253/2013.

În temeiul art.404 alin.2 din Cod Proc. Pen. şi a art. 91 alin. 4 Cod penal, atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în regim de detenţie în cazul nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere ori de neexecutare a obligaţiilor impuse ori stabilite de lege,sau în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

În baza art. 404 alin. 4 lit. c din Cod Proc. Pen. ridică măsura sechestrului asigurător instituit asupra contului XXX, deschis de inculpata X. în care s-a consemnat la data de 29.05.2015 suma de 22250 Ron pe seama şi la dispoziţia D.N.A.- Serviciul Teritorial Iaşi - măsură dispusă prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din 05.06.2015.

Achită inculpata Y., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

fals intelectual, prev. şi ped. de art. 321 alin.1 Cod Penal, conform art.16 alin. 1 lit. a din Cod Proc. Pen.;

abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78 /2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin.1 Cod Penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod Penal, conform art. 16 alin. 1 lit. b teza 1 din Cod Proc. Pen. şi cu referire la Decizia C.C.R. nr. 405/15.06.2016.

Condamnă pe inculpatul Q pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev.şi ped. de art.6 din legea nr.78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art.290 Cod Penal la pedeapsa principală a închisorii de 2 ani.

În baza art. 67 alin.1 din Cod Pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b din Cod Pen, pentru o perioadă de 2 ani ce va fi executată în condiţiile art. 68 alin. 1 lit. b din Cod Penal.

În baza art.65 alin.1 din Cod Pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute art. 66 alin. 1 lit. a, b din Cod Pen. ce va fi executată în condiţiile art.65 alin.3 din Cod Penal.

În temeiul art. 91 alin.1 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatului.

În temeiul art. 92 alin.1 Cod penal, stabileşte pentru inculpatul Q. termen de supraveghere pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 93 alin.1 Cod penal, dispune ca, pe durata termenului de supraveghere stabilit prin prezenta hotărâre, inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

1. să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Iaşi, la datele fixate de acesta;
2. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
3. să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
4. să comunice schimbarea locului de muncă;
5. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, impune inculpatului, pe durata termenului de supraveghere obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, obligă inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Consiliului Local Iaşi la Direcţia de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat sau la Direcţia de Asistenţă Comunitară Iaşi, potrivit programului ce va fi stabilit cu acordul consilierului de probaţiune potrivit art. 404 alin. 2 din Cod Proc. Pen. şi în condiţiile art. 57 cu referire la art. 52 din Legea nr. 253/2013.

În temeiul art. 404 alin. 2 din Cod Proc. Pen. şi a art. 91 alin. 4 Cod penal, atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în regim de detenţie în cazul nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere ori de neexecutare a obligaţiilor impuse ori stabilite de lege, sau în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

Potrivit art. 289 alin. 3 din Cod Pen. şi art. 290 alin.5 din Cod Pen., dispune confiscarea, în folosul statului român, a celor două colete ridicate şi indisponibilizate de organul de urmărire penală de la inc. X., respectiv o tavă confecţionată din cupru argintată, în greutate de 1359, 90 grame, cu dimensiuni 42x32cm, cu inscripţia „ROYAL ASCOT Manchester Design Silver Plated”(valoare minimă de piaţă de 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc, cu inscripţie în limba arabă aplicată pe partea inferioară (valoare minimă de piaţă de 100 lei) - ambalate într-o sacoşă din hârtie, de culoare vişinie cu dungi maro, depuse în prezent la camera de corpuri delicte a Tribunalului Iaşi.

Condamnă inculpatul K., cetăţean cu dublă cetăţenie, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 din Cod Pen., rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 290 Cod Pen., la pedeapsa închisorii de 2 ani cu executare în regim de detenţie.

În baza art. 67 alin.1 din Cod Pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b din Cod Pen, pentru o perioadă de 2 ani ce va fi executată în condiţiile art.68 alin.1 lit.c din Cod Pen..

În baza art.65 alin.1 din Cod Pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute art. 66 alin.1 lit.a, b din cod pen., ce va fi executată în condiţiile art. 65 alin.3 din Cod Pen.

În baza art.272 alin.1 din Cod Proc. Pen., admite cererea formulată de numitul El -..., traducător autorizat de limba arabă şi, în consecinţă, dispune plata sumei de 200 de lei din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei - prin Serviciul Contabilitate al Tribunalului Iaşi pentru serviciile de interpretare executate la data de 19.09.2016.

În baza art. 274 alin.1 din Cod Proc. Pen., suma totală de 2050 lei ce reprezintă onorarii cuvenite traducătorului autorizat (cu datele de stare civilă de mai sus) rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin.3 din Cod Proc. Pen., cheltuielile judiciare avansate de stat, respectiv suma de 4000 lei, ocazionate de urmărirea penală şi judecata cauzei în primă instanţă privind pe inc. Y. rămân în sarcina statului.

În baza art.274 alin.1 şi 2 din Cod Proc. Pen., obligă inculpaţii X., Q. şi K. să plătească statului român, cheltuielile judiciare avansate de acesta, respectiv câte 4000 lei fiecare dintre inculpaţii menţionaţi.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 05.01.2017.”

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut:

„La data de 04.06.2015 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Iaşi, rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.N.A.- Serviciul Teritorial Iaşi în dosar nr.143/P/2014, prin care au fost trimişi în judecata inculpaţii :

• X., decan al Facultăţii A., în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
• fals intelectual, faptă prev. şi ped. de art. 321 alin. 1 din Codul penal;
• abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 Cod penal, cu aplicarea art.38 alin.1din Coul Penal,
• luare de mită, faptă prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 289 Cod

penal ;

• Y., prodecan al Facultăţii A. la data săvârşirii faptei, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
• fals intelectual, faptă prev. şi ped. de art. 321 alin. 1 din Codul penal;
• abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Codul pen,
• Q., sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal;
• K., sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită, faptă prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal;
• QW, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 Cod penal.

Sub aspectul încadrării juridice, procurorul de caz a reţinut, în ce priveşte pe inculpata X., că:

• fapta acesteia, constând în aceea că, la data de 18.11.2014, în calitate de decan al Facultăţii A. şi membru al Biroului Consiliu al respectivei facultăţi, a semnat procesul-verbal prin care a fost analizată solicitarea de înscriere la studii a studentului W., atestând în fals că a verificat actele de studii în original prezentate de acesta din urmă (respectiv: scrisoarea de acceptare la studii (deşi candidatul W. nu a obţinut un astfel de document pentru anul II de studiu); situaţia şcolară - la dosar existând o foaie matricolă pentru anul II de studii ce poartă ştampila Universităţii Libere din Bruxelles - Belgia, ştampilată dar nesemnată de reprezentanţii instituţiei precum şi o copie a foii matricole aferente anului I de studii de la aceeaşi universitate, ştampilată, dar nesemnată; planul de învăţământ, programa analitică (- la dosar există doar nişte fişe ale disciplinelor descărcate la data de 01.11.2014 de pe site-ul Universităţii Libere din Bruxelles - Belgia, fără că aceste înscrisuri să constituie documente de lucru prevăzute în
  Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă
  
  adoptată în anul 2013 de Universitate; sistemul de notare ) pentru a produce o consecinţă juridică în sensul înscrierii candidatului W. direct în anul II de studiu la Facultatea A. din cadrul Universităţii, deşi în conformitate cu Ordinul M.E.N. nr. 6000/2012 modificat prin ordinul nr. 3359/MD din

2013. Hotărârea nr. 2/21.03.2014 a Senatului Universităţii (cu respectarea termenului de înregistrare a dosarului 22 august 2014), Minuta şedinţei din 17.11.2014 a Consiliului de Administraţie Al universităţii şi
      Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă
      adoptată în anul 2013 de universitate acest candidat nu putea fi înscris la studii decât în anul I, constituie infractiunea de fals intelectual prev. de art.321 alin.1 din Codul Penal;

• fapta aceleaşi inculpate, constând în aceea că, la data de 20.11.2014, in calitate de decan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii, în baza procesului-verbal din 18.11.2014 prin care a fost analizată solicitarea de înscriere la studii a studentului W., a aprobat solicitarea acestuia de înscriere direct în anul II de studii la Facultatea A. din cadrul Universităţii, deşi, pe baza documentelor depuse anterior (scrisoare de acceptare la studii în anul I, diplomă de bacalaureat, foii matricole, adeverinţă medicală), a Ordinului M.E.N. nr. 6000/2012 modificat prin ordinul nr. 3359'MD din 11.03.2013, Hotărârea nr. 2/21.03.2014 a Senatului Universităţii (cu respectarea termenului de înregistrare a dosarului 22 august 2014), Minuta şedinţei din 17.11.2014 a Consiliului de Administraţie al universităţii şi
  Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă
  
  adoptată în anul 2013 de universitate, acest candidat nu putea fi înscris la studii decât în anul I, înregistrându-se prejudicierea bugetului universităţii cu suma de 5.000 euro reprezentând taxă de şcolarizare pentru anul I de studii, dar şi obţinerea unui folos necuvenit de natură nepatrimonială, de către candidatul H.Y., constând în înscrierea la cursurile respectivei unităţi de învăţământ direct în anul II de studii, precum şi un folos necuvenit, de natură patrimonială, reprezentând taxa de şcolarizare de 5.000 euro aferentă anului 1 de studii, pe care acesta trebuia să o achite - fapta ce constituie infractiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit", prev. de art. 13 ind 2 din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 Cod penal;
• fapta aceleaşi inculpate, constând în aceea că, în ziua de 22.11.2014, a primit de la inculpatul Q., prin intermediul martorilor H.R., M.S.I.şi S.F (persoane care au acţionat fără vinovăţie), o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), în legătură cu efectuarea unui act privind atribuţiile acesteia de serviciu, constând în acceptarea înscrierii numitului W. în cadrul facultăţii al cărei decan este - faptă care constituie infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 289 Cod penal, toate cu aplicarea art.38 din Cod Pen.;

În ce priveşte pe inculpatul Q., s-a reţinut că, fapta acestuia, constând în aceea că în ziua de 22.11.2014, a dat numitei X. (decan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii), prin intermediul martorilor H.R., şi S.F, M.S.I.(persoane care au acţionat fără vinovăţie), o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), în legătură cu efectuarea unui act privind atribuţiile acesteia de serviciu, constând în acceptarea înscrierii numitului W. în cadrul facultăţii al cărei decan este - constituie infracţiunea de dare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal.

Cu privire la inc. Y., s-a retinut ca fapta acesteia - constand în aceea că, la data de

2014. în calitate de prodecan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii şi membru al Biroului Consiliu al respectivei facultăţi, prin semnarea procesului-verbal prin care a fost analizată solicitarea de înscriere la studii a studentului W., a atestat în fals că a verificat actele de studii, în original, prezentate de acesta, respectiv: scrisoare de acceptare la studii (deşi candidatul W. nu a obţinut un astfel de document pentru anul II de studiu), situaţie şcolară (la dosar există o foaie matricolă pentru anul II de studii ce poartă ştampila Universităţii Libere din Bruxelles - Belgia, ştampilată dar nesemnată de reprezentanţii instituţiei precum şi o copie a foii matricole aferente anului I de studii de la aceeaşi universitate), planul de învăţământ, programa analitică (la dosar există doar nişte fişe ale disciplinelor descărcate la data de 01.11.2014 de pe site-ul Universităţii Libere din Bruxelles - Belgia, fără că aceste înscrisuri să constituie documente de lucru prevăzute în
      Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă
      adoptată în anul 2013 de universitate); sistemul de notare - pentru a produce o consecinţă juridică în sensul înscrierii candidatului W. direct în anul II de studiu la Facultatea A. din cadrul Universităţii, deşi în conformitate cu Ordinul M.E.N. nr. 6000/2012 modificat prin ordinul nr. 3359/MD din

2013. Hotărârea nr. 2/21.03.2014 a Senatului Universităţii (cu respectarea termenului de înregistrare a dosarului 22 august 2014), Minuta şedinţei din 17.11.2014 a Consiliului de Administraţie al universităţii şi
      Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă
      adoptată în anul 2013 de universitate acest candidat nu putea fi înscris la studii decât în anul I, fapt ce a condus, pe de o parte, la prejudicierea bugetului Universităţii cu suma de 5.000 euro reprezentând taxă de şcolarizare pentru anul I de studii, iar, pe de altă parte, obţinerea unui folos necuvenit, de natură nepatrimonială, de către candidatul W., constând în înscrierea la cursurile respectivei unităţi de învăţământ direct în anul II de studii precum şi un folos necuvenit, de natură patrimonială, reprezentând taxa de şcolarizare de 5.000 euro aferentă anului I de studii pe care acesta trebuia să o achite, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de
      fals intelectual,
      faptă prev. şi ped. de art. 321 alin. 1 din Codul penal şi
      abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
      prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Codul penal.

Referitor la inculpatul K., se reţine că, fapta acestuia, constând în aceea că, în ziua de

2014. l-a ajutat pe inculpatul Q. să dea inculpatei X. - decan al Facultăţii A. din cadrul universităţii - o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare minimă 100 lei), în legătură cu efectuarea unui act privind atribuţiile acesteia de serviciu, constând în acceptarea înscrierii numitului W. în cadrul facultăţii al cărei decan este, indicându-le intermediarilor, prin telefon (cu nr.0740938970) trimişi de Q. (martorii M.S.I.şi S.F.) să lase la secretariat bunurile ce au fost preluate, în final, de martora H.R. ), întrucât inculpata X. nu era prezentă la birou în acel moment - constituie infracţiunea de complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal.

În faza urmăririi penale, inculpaţii au fost ascultaţi în calitate de suspecţi şi inculpaţi, fiind dispusă de procurorul de caz măsura preventivă a controlului judiciar - măsură ce a fost prelungită şi menţinută faţă de inculpaţii Q..si K..până la data de 31.03.2016, pentru inc. X. fiind dispusa revocarea masurii controlului judiciar de catre judecatorul de drepturi si libertati, la data de 21.04.2015, urmare plangerii formulate de aceasta.

Prin încheierea din 05.08.2015,
la finalul procedurii de cameră preliminară,
au fost respinse, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii X., Y. -, Q., K., fiind dispusă începerea judecăţii faţă de toţi inculpaţii trimişi în judecată pentru faptele încriminate prin actul de sesizare a instanţei - soluţiile dispuse fiind confirmate integral de judecătorul de cameră preliminară al instanţei de control judiciar, prin încheierea din 22.10.2015.

În faţa instanţei de fond, inculpata QW a solicitat desfăşurarea judecăţii în condiţiile procedurii simplificate prevăzute de art.349 alin.2 şi art.374 alin.1- 4 din Cod Proc. Pen., cerere admisă de instanţă, astfel că, prin sentinţa penală nr.1298/NCPP/14.12.2015/2015, instanţa a dispus condamnarea acesteia pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 Cod penal (sentinţă rămasă definitivă prin neapelare) - dar şi disjungerea judecăţii pentru efectuarea cercetării judecătoreşti potrivit dreptului comun în privinţa celorlalţi inculpaţi.

Inculpaţii X., Y., Q., K..- audiaţi la termenul de judecată din 09.11.2015 cu privire la acuzaţiile formulate împotriva lor prin actul de sesizare a instanţei - au negat savarsirea faptelor penale pentru care s-a dispus trimiterea in judecata.

În cursul cercetării judecătoreşti, s-a dispus reaudierea martorilor menţionaţi în

rechizitoriu ( ), iar la stăruinţa inculpaţilor X., Ş.L.şi Q., au fost audiaţi martorii C.C, a

fost încuviinţată proba cu înscrisuri, celelalte probatorii enunţate în cererea aflată la dosar (vol.2 din dosarul nr.3942/99/2015, filele 266 - 272 ) fiind respinse motivat, prin încheierea de şedinţă 05.02.2016.

S-a solicitat si reaudierea martorului V.D, insa, instanta a constatat imposibilitatea ascultarii nemijlocite, intrucat, in urma demersurilor legale efectuate (citarea la adresa de domiciliu indicata in faza urmaririi penale, emiterea unor mandate pentru aducerea silita a acesteia la sediul instantei), a rezultat ca se afla pe teritoriul S.U.A, fiind depus in cursul judecatii la dosarul cauzei duplicatul declaratiei autentificate la data de 16.05.2016 de Consulatul General al Romaniei la Chicago - in continutul careia precizeaza ca, retracteaza parţial, (doar in ce priveste raspunsul formulat de aceasta in legatura cu prima intrebare ce i-a fost adresata in calitate de martor in cauza de fata.) declaratia din faza urmaririi penale din data de 27.05.2015 - declaratie ce urmeaza a fi valorificata de instanta in contextul analizei probelor, conform dispozitiilor din art.383 din Cod Proc. Pen..

Analizand întreg materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă ca suspectul W. (născut la data de 05.05.1991 în localitatea Lyon - Republica Franţa), fiul inculpatului Q., a urmat in perioada 2006 - 2009 cursurile Liceului „Jean Charcot” din localitatea El Jadida - Regatul Maroc,

obţinând la finalizarea cursurilor un coeficient de 11,10 puncte dintr-un total de 20 puncte. Totodată, suspectul W. a obţinut o „DIPLOMĂ DE BACALAUREAT GENERAL” emisă de Ministerul Educaţiei Naţionale Academia BORDEAUX - Franţa, ce atestă absolvirea studiilor liceale.

În anul 2011, W. s-a înscris la cursurile Facultăţii A. din cadrul Universităţii Libere din Bruxelles - Belgia, unde a parcurs anul I si II de studiu, astfel cum rezultă din foile matricole aflate la dosarul de urmărire penală, dar şi in cursul judecăţii. Întrucât hotărâse să-şi continue studiile universitare în România, la data de 29.05.2014 a depus la universitatea din Cluj, cererea şi dosarul cu actele necesare pentru a se transfera la această instituţie de învăţământ superior - cerere ce a fost a fost respinsă de reprezentaţii legali ai universităţii, întrucât situaţia şcolară prezentată de candidat era datată 07.10.2013, fără a conţine semnăturile decanului şi secretarului Facultăţii A. din cadrul Universităţii Libere Bruxelles - Belgia, dar şi pentru faptul că din analiza dosarului rezulta că avea mai multe examene nepromovate.

Cum cererea de transfer depusă la universitatea din Cluj fusese respinsă, la data de

2014. inculpatul Q., tatal suspectului W., pentru a materializa hotărârea fiului său, a venit în România şi, prin intermediul unei persoane rămase neidentificate (cunoscut sub numele de Wassine ) l-a contactat personal pe martorul M.A.I.D.(cu cetatenie egipteana /romana, absolvent al UNIVERSITĂŢII in 1997, in prezent medic ginecolog la Cabinetul individual Lutuc C. Monica si presedinte al Centrului Cultural Oriental (Egiptean) - fiind cunoscut intre studenti faptul ca acesta ii poate îndruma pe candidatii străini, în special arabi, în legătură cu procedurile de înscriere la cursurile Universităţii.

La solicitarea inculpatului Q. si in prezenta lui traducătorul „Y”, (care l-a asistat în calitate de traducător), martorul mentionat a redactat la data de 08.10.2014 o cerere în limba română, pe numele suspectului W. (intrat pe teritoriul Romaniei abia la data de 11.10.2014), prin care acesta din urma solicita aprobarea transferului în anul II de studii la Facultatea A. din cadrul Universităţii - cerere ce a fost depusă de martor la registratura Al universităţii la data de

2014. înregistrată sub numărul 21.806/2014. In acest context, martorul M.A.I.D. a aflat de la una dintre secretarele instituţiei (pe care nu a nominalizat-o), că perioada de înscriere expirase, indicandu-i-se să discute cu decanul facultăţii la care se solicita transferul. Rezulta din declaratiile martorului date in cursul procesului penal ca, in aceeaşi zi, s-a prezentat la biroul inculpatei X., decanul Facultăţii A. din cadrul universităţii, căreia i-a expus situaţia studentului

W., respectiv ca acesta din urma a depus o cerere în care solicita aprobarea transferului în anul II de studii la universitate - Facultatea A., însă, inculpata i-a explicat că era mult prea târziu pentru înscrierea la cursurile facultăţii, motivând că data oficială pentru terminarea înscrierilor era finalul lunii iulie 2014. În urma acestei discutii, inculpata X. a respins cererea de transfer înregistrată sub nr 21.806/09.10.2014 cu mentiunea că solicitantul
„Nu a depus dosar. Se va prezenta la concursul de admitere viitor”.

Fata de rezultatul negativ obtinut in legatura cu cererea de transfer mentionată,, martorul M.A.I.D.a discutat cu inculpatul Q. şi cu W., ambii aflati in Iasi, (în prezenţa traducătorului „Y”) despre aceasta situatie.

Constatand ca martorul nu le poate rezolva cererea de transfer in sensul solicitat, inculpatul Q. şi W. au luat legătura cu inculpatul K..(având dublă cetăţenie ) fost student şi doctorand al Universităţii, in prezent medic oftalmolog la ... S.R.L..

Din cuprinsul minutei intocmite in sedinta din 13.10.2014 (fila 223 din vol.I al instantei, dosar 8443/99/2015) a Consiliului de Administratie al Universităţii (structura de conducere care asigura conducerea operativa a universitatii si aplica deciziile strategice ale Senatului Universitar, formata din Rector, Prorectori, Decani, Director genaral administrativ, un reprezentant al studentilor ), rezulta ca a fost prezentata situatia inscrierilor candidaţilor cetateni straini admisi la studii in anul I, an universitar 2014-2015 -_concluzia fiind aceea ca nu se ocupa locurile, conform cifrei de scolarizare, pentru seriile de studiu in limba engleza, limba franceza la

Facultatea A. şi la Facultatea B. - precum si informarea transmisa de catre Ministerul Educaţiei, conform careia se mai pot trimite solicitări pentru emiterea scrisorilor de acceptare, daca nu se ocupa locurile.

In acest context, in sedinta Consiliului de Administratie al Universităţii, la care a fost prezenta si inculpata X., in calitate de decan al Facultăţii A., s-a hotarat, in vederea ocuparii locurilor, conform cifrei de scolarizare, trimiterea la Ministerul Educatiei, a aproximativ 50 de dosare, pentru emiterea scrisorilor de acceptare vizand seriile de studiu in limba engleza, limba franceza la Facultatea A. şi Facultatea B., pentru fiecare specializare.

La data de 16.10.2014, suspectul W. a formulat alta cerere adresată decanului Facultăţii A. din cadrul universităţii, prin care a solicitat înscrierea la cursurile anului I de studiu.

Relativ la procedurile de înscriere/transfer la cursurile universităţii, este de retinut ca acestea se desfăşoară în conformitate cu Ordinul nr. 6000/2012 emis de Ministrul Educaţiei Naţionale privind aprobarea Metodologiei pentru primirea la studii şi şcolarizarea cetăţenilor străini din state terţe UE în învăţământul de stat şi particular din România, modificat prin ordinul nr. 3359/MD din 11.03.2013.

Conform art. 1 din Ordinul menţionat, „Pot accede în sistemul naţional de învăţământ persoanele din state terţe UE care:

au documente care atestă cetăţenia statului de provenienţă şi care solicită înscrierea la studii în România pe cont propriu valutar;

au acte de studii eliberate de instituţii de învăţământ recunoscute în ţara de provenienţă;

şi-au depus dosarul în termenul stabilit prin prezenta metodologie;

au optat pentru o instituţie de învăţământ de stat sau particular acreditată şi o specializare/un program de studii acreditată/acreditat;

au acceptul unităţii/instituţiei de învăţământ unde doresc să studieze.

Potrivit art.13 (1) „Pot fi înscrişi în ciclul I de studii universitare de licenţă absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă ce permite acces general în instituţiile de învăţământ superior acreditate.

(2) Cetăţenii din state terţe UE sunt înscrişi la studii în România de către universităţile acreditate, în baza metodologiei proprii şi pe baza actelor de studii”

Art. 14 din acelaşi ordin prevede că - „Dosarul de înscriere va conţine următoarele documente:

cererea pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii, prevăzută în anexele nr. 2A şi 2B, care face parte integrantă din prezenta metodologie, completată la toate rubricile, în două exemplare;

actul de studii - copie şi traducere legalizată - care permite accesul persoanei în cauză pentru forma respectivă de învăţământ (diplomă de bacalaureat sau echivalentul acesteia);

foile matricole - copii şi traduceri legalizate - aferente studiilor efectuate şi programa analitică, în cazul candidaţilor care solicită echivalarea unor perioade de studii;

certificatul de naştere - copie şi traducere legalizată;

copie de pe paşaport - valabil cel puţin 6 luni după data la care este eliberată scrisoarea de acceptare la studii;

certificatul medical (într-o limbă de circulaţie internaţională) care să ateste faptul că persoana ce urmează să se înscrie la studii nu suferă de boli contagioase ori alte afecţiuni incompatibile cu viitoarea profesie”.

Art. 15 Ordin prevede că - „Candidaţii transmit dosarele direct la instituţiile de învăţământ superior acreditate pentru care optează. Instituţiile de învăţământ superior evaluează dosarul şi comunică Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - Direcţia generală relaţii internaţionale lista persoanelor propuse pentru eliberarea scrisorii de acceptare. Această listă va fi însoţită, în mod obligatoriu, de o copie a cererilor pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii completate de solicitanţi. Direcţia generală relaţii internaţionale va emite Scrisoarea de acceptare la studii pe care o va transmite instituţiei de învăţământ superior solicitante....”,
iar
art. 16 prevede că - „Înmatricularea se va realiza conform calendarului stabilit de instituţia de învăţământ superior acreditată la care solicitantul a aplicat”, dispoziţiile citate conducând spre concluzia ca înmatricularea candidatului provenit din state terte U.E. nu se poate realiza fara scrisoarea de acceptare corespunzătoare anului de studiu menţionat in lista persoanelor propuse de universitate si transmisa ministerului de resort.

In legatura cu actele de studii necesare candidaţilor din categoria menţionata pentru inscrierea la facultatile de A. din Romania, Ministerul Educaţiei Naţionale a comunicat la data de 03.06.2014 conducerii universităţii, prin circulara nr. 205 CNERD/03.06.2014/GL, lista cu diplome de studii liceale obţinute în străinătate şi recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale conform căreia, pentru Republica Franceză era necesară „DIPLOME DU BACCALAUREAT”, iar pentru Regatul Maroc era necesară „ATTESTATION/DIPLOME DU BACCALAUREAT”, plus foaia matricolă care să ateste un punctaj final de 12/20 puncte.

Prin Hotărârea nr. 2/21.03.2014 a Senatului Universităţii a fost aprobată Procedura privind admiterea pentru locurile cu taxă, în limba engleză, franceză sau română, an universitar 2014-2015, conform căreia dosarul de candidatură trebuie să cuprindă următoarele documente:

1. cererea pentru eliberarea Scrisorii de acceptare la studii;

j) diploma de bacalaureat sau echivalentul acesteia - copie legalizată în două exemplare. Dacă e redactată în altă limbă decât franceză sau engleză este necesar traducerea legalizată, în două exemplare;

k) foaia matricolă aferentă studiilor efectuate - copie legalizată în două exemplare. Dacă e redactată în altă limbă decât franceză sau engleză este necesar şi traducerea legalizată, în două exemplare, precum şi programa analitică în cazul candidaţilor care solicită echivalarea de studii parţiale;

50. certificat de naştere - copie legalizată în două exemplare. Dacă e redactată în altă limbă decât franceză sau engleză este necesar traducerea legalizată, în două exemplare;

m) copie după paşaport paginile 1, 2, 3, 4 sau alt act de identitate valabil cel puţin 6 luni după data la care este eliberată scrisoarea de acceptare la studii;

n) certificatul medical, care trebuie să cuprindă:

o) dovada vaccinării pentru hepatita B;

p) se află/nu se află în evidenţă cu boli cronice;

q) evaluarea stării psihice;

r) chitanţă care atestă taxa de procesare a dosarului;

criteriile necesare selecţiei candidaţilor, probând cele înscrise cu acte doveditoare depuse în dosarul de înscriere.

Dosarul de candidatură va fi adus la Registratura Universităţii sau trimis prin poştă până la data de 22 august 2014 (data poştei).

In raport de cererea formulata la data de 16.10.2014 prin care solicita inscrierea in anul I de studiu şi de documentaţia prezentată de suspectul W. (la dosar fiind depuse: cerere pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii pe numele W., înregistrată la universitate sub nr. 23.307 din 20.10.2014; foaie matricolă emisă de Ambasada Franţei din Maroc pe numele W., document conform căruia la sesiunea din luna iunie 2009 susţinută la Liceul Charcot din localitatea El Jadida - Regatul Maroc candidatul a obţinut un punctaj de 11,10 puncte dintr-un maxim de 20 puncte; „DIPLOMA DE BACALAUREAT GENERAL” emisă la data de 12.10.2009 de Ministerul Educaţiei Naţionale - Academia Bordeaux pe numele W., document ce atestă absolvirea studiilor liceale de către acesta; foi matricole emise de Oficiul Şcolar şi Universitar Internaţional - Liceul Jean Charcot pe numele W., aferente anilor şcolari 2006-2009; adeverinţa medicală nr. 1.313 din 01.10.2014 emisă pe numele W. de către Cabinetul Medical Individual „Dr. QW” din municipiul Vaslui, judeţul Vaslui; copia tradusă şi legalizată a paşaportului emis pe numele W.;fişa individuală de stare civilă privind pe W.), inculpata X., avand in vedere si hotararea Consiliului de Adminstratie anterior mentionata, a completat şi semnat anexa nr. 1 ce conţine criteriile de selecţie pentru admiterea candidaţilor la concursul de admitere pentru anul universitar 2014/2015 pentru locurile în limba franceză, engleză sau română.

În conformitate cu dispoziţiile din Ordinul nr.6000/2012 emis de M.E.N. privind aprobarea Metodologiei pentru primirea la studii si scolarizare a cetatenilor straini din state terte U.E. in invatamantul de stat si particular din Romania - art.1, 13, 14, 15, 16 - modificat prin Ordinul nr.3359/MD din 11.03.2013 si fata de documentatia depusa, candidatul putea fi admis în anul I studii.

Rezultă din probele cauzei că, la data de 20.10.2014, candidatul W. a depus la universitate cererea de eliberare a scrisorii de acceptare la studii, precum şi că, in cursul aceleasi zile, inculpatul Q. s-a prezentat (la orele 16.00) la biroul acesteia. Din discuţiile purtate în timpul acestei întrevederi (discuţiile purtate în mediu ambiental fiind înregistrate în mod autorizat şi redate în procesul verbal ataşat la dosar - vol.3, filele 202- 209 din dosarul de urmarire penala) - rezultă că inculpata îşi asumă să rezolve în mod favorabil cererea de înscriere a candidatului în anul I de studiu, sub condiţia ca M.E.C., respectiv Directia Generala Relatii Internationale, cu aportul martorului Apostol Tiberiu (pana la data de 20.04.2014 martorul a ocupat functia de director general al directiei mentionate, iar de la aceată dată şi până la data de 20.12.2014 fiind consilier pe probleme de relatii internationale al Ministrului Educatiei) să elibereze scrisoarea de acceptare
(„Cred că domnul „A.” cunoaşte procedura
...
Dacă-mi dau avizul Facultăţii, el trebuie să vorbească la Ministerul Educaţiei pentru a vă da scrisoarea de acceptare!”, „Deci, aici eu voi scrie “prin amabilitatea domnului director „T.A.” -
fragment extras din procesul-verbal de redare a discutiilor inregistrate in mediu ambiental, vol. 3, 208-209 fila ).

Ulterior înregistrării cererii de eliberare a scrisorii de acceptare la studii, respectiv la data de 21.10.2014, universitatea, prin reprezentantul sau legal (rectorul universitatii) a transmis Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice dosarul candidatului W. si o copie de pe cererea de eliberare a scrisorii de accepare la studii în România inregistrata la universitate sub nr.23307/20.102014 - cerere pe care este scrisa mentiunea aviz favorabil, urmat de semnatura inc. X., dar pe care nu este trecut anul universitar de studiu - aspect ce rezulta din dosar.

La data de 29.10.2014, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a aprobat eliberarea scrisorii de acceptare la studii - chiar in conditiile in care din foaia matricolă a acestuia emisă de Ambasada Franţei dn Maroc rezulta că suspectul obţinuse la bacalauretul susţinut în Regatul Maroc un punctaj de 11,10 puncte din punctajul maxim de 20 de puncte ), justificat de faptul ca acesta era posesorul unei diplome de bacalaureat francez, situaţie care nu mai necesita o limită minimă impusă pentru media de la bacalaureat (într-o situaţie asemănătoare fiind şi alti patru candidaţi străini pentru care s-au emis scrisori de acceptare), fiind emisă scrisoarea de acceptare la studii nr. 118293/CMJ/octombrie 2014 pentru anul I de studii la

Facultatea A. din cadrul universităţii - semnată de martori.

Rezultă din probele cauzei că, în legatura cu emiterea scrisorii de acceptare la studii a numitului W., a manifestat interes şi inculpatul K. care, în mai multe rânduri, a luat legatura telefonic cu martora C.G. - secretar şef al universităţii - aspect ce rezulta din convorbirile interceptate purtate intre cei doi redate în procesul-verbal din data de 09.11.202014 referitor la convorbirea telefonică 05.11.2014, din data 11.11.2014 privind convorbirea telefonică din

2014. dar şi în legătură cu alte aspecte legate de înscrierea candidatului W. în anul II de studii (procesul verbal din 21.11.2014 de redare a convorbirii telefonice din 17.11.2014.

La data de 11.11.2014, la registratura universităţii este înregistrată sub numărul 25.801 din 11.11.2014 cererea (în formă olografă, nesemnată) suspectului W. (care nu se mai afla în România din data de 23.10.2014, potrivit datelor din paşaportul acestuia), prin care acesta solicita înscrierea în anul II de studiu la Facultatea A., motivând că a finalizat al doilea an de studii la Facultatea din cadrul Universitatii Libere din Bruxelles - Belgia.

Instanţa reţine că dosarul candidatului W. a fost verificat la data de 11.11.2014 de martora C.G. - secretar şef al Universităţii, făcând pe cererea depusă de candidat menţiunea a depus dosar la universitate, precum si menţiunea ca a primit scrisoare de acceptare la studii, cererea fiind transmisa decanatului Facultăţii A. şi rezolutionată inţial, tot la data de 11.11.2014 de către inculpata X. cu mentiunea „Va aduce un document lizibil”.

Referitor la inscrierea/transferul studenţilor straini (în ani superiori de studiu), este de mentionat faptul ca, în cursul anului 2013 universitatea a adoptat
„
Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă ”

care reglementeaza etapele/conditiile privind echivalarea studiilor efectuate în alte instituţii de învăţământ medical de către studenţii care solicită înmatricularea într-un an de studiu diferit de anul I.

Conform acestei proceduri, (art. 3): „pentru echivalarea studiilor este necesar:

• conţinutul materiilor studiate (atestat prin programa analitică) şi durata materiilor studiate (atestată prin Plan de învăţământ) să corespundă cu programul planului de învăţământ echivalent aluniversităţii în proporţie de cel puţin 70 %;
• suma creditelor transferabile prin lipsa studierii unor materii din Programa analitică a Facultăţilor din cadrul universităţii (examene de diferenţă) nu poate să depăşească 15 credite/an de studiu (fără Educaţie fizică, Limba română şi disciplina opţională);
• pentru studenţii care au absolvit studii în universităţi acreditate din UE se pot echivala şi discipline aferente anului în care vor fi înmatriculaţi precum şi discipline din anii anteriori (dacă este cazul);
• studenţii vor prezenta o
  
  adeverinţă oficială din care să rezulte sistemul de notare aplicat în instituţia unde au studiat, precum şi echivalenţa acestuia cu sistemul ECTS;
• vor fi luate în considerare doar materiile la care solicitantul a promovat examenele în instituţia de învăţământ unde şi-a efectuat studiile;
• stagiile clinice efectuate, chiar dacă nu au fost urmate şi de promovarea examenului aferent, vor fi recunoscute.

Pentru echivalarea studiilor, solicitantul va prezenta următoarele documente în original, într-un dosar plic:

• dovada de şcolaritate cu rezultatele examenelor susţinute, planul de învăţământ, programa analitică a fiecărei materii pentru care se solicită echivalarea, notă explicativă oficială asupra sistemului de notare aplicat în unitatea de învăţământ unde a studiat, precum şi corespondenţa acestui sistem cu sistemul ECTS;

- cerere scrisă în care se menţionează materiile prin care se solicită echivalarea.

Art. 5 din actul privind procedura menţionată prevede că dosarele de solicitare a echivalării studiilor vor fi depuse la decanate până la data de 01 noiembrie, pentru anul universitar în curs, sau, cu aprobarea Consiliului de Administraţie, până la data limită de înscriere a studenţilor străini în universitate, dată stabilită de Consiliul de Administraţie în conformitate cu instrucţiunile M.E.N.

Evaluarea dosarelor pentru echivalarea studiilor este efectuată de către un membru desemnat din Biroul Consiliului Facultăţii şi este aprobată prin proces-verbal de către Biroul Consiliului Facultăţii cu semnătura tuturor membrilor.

Dosarul depus de candidatul străin alaturat cererii de inscriere in anul II de studiu contine: o copie a foii matricole aferentă anului I de studiu la Facultatea Liberă din Bruxelles- Belgia, ştampilată, dar nesemnată de reprezentantii legali, o foaie matricolă aferentă anului II de studii la aceeaşi universitate, de asemenea, ştampilată, dar nesemnată de vreun oficial, fişe ale disciplinelor şi programelor analitice aferente, acestea fiind descărcate de pe site-ul Universităţii Libere din Bruxelles - Belgia, la data de 01.11.2014, dar nesemnate de reprezentanţii unităţii de învăţământ belgiene pentru a atesta autenticitatea acestora.

Dosarul depus în vederea echivalării studiilor universitare nu conţinea nota explicativă oficială asupra sistemului de notare aplicat în unitatea de învăţământ unde a studiat anterior W. (Universitatea Libera din Bruxelles- Facultatea de a.), cererea acestuia privind materiile pentru care se solicită echivalarea şi nici cererea de eliberare a scrisorii de acceptare la studii în România, corespunzătoare anului II de studiu.

Rezultă din materialul dosarului că, la data de 17.11.2014, a avut loc o convorbire telefonică (interceptată autorizat şi redată în procesul - verbal ataşat la dosar) între martora C.G. - secretar şef al universităţii - si inculpata X. (aflată în municipiul Bucureşti) din conţinutul căreia reiese ca aceasta din urma îşi exprimă nemulţumirea în legătură cu situaţia studenţilor străini care încă nu erau înscrişi la cursurile universităţii - atitudine justificata de imprejurarea ca anul universitar incepuse la 01.10.2014, dar si de imprejurarea ca erau depasite termenele de înscriere în ani superiori de studiu stabilite de documentele anterior mentionate emise de minister şi/sau Senatul, Consiliul de Adminidtratie al Universitatii - dar şi opunerea sa ca Biroul Senat al universitatii sa aprobe prelungirea termenului de inscriere, fiind relevant, in acest sens, fragmentul de mai jos:
,,Da' ei ce caută acuma? Da' ce caută acuma, la momentul ăsta?”, „Deci bulibăşeala asta, bulibăşeala asta eu nu numai că n-o agreez, dar mă şi enervează. Lucrul ăsta este inadmisibil
şi în Biroul Senat de astăzi trebuie luată o decizie, dar nu peste capul meu!”,
„Adică toată lumea ştie care este punctul meu de vedere. Suntem 15 noiembrie.
Dacă noi ca facultate şi ca universitate acceptăm ca aceşti ameţiţi să se înscrie în ce an vor ei, pentru că nu ştiu cine din afară face presiuni, eu atunci nu mai am ce căuta în decanat! Da
?”, „
N-au ce căuta. Dacă vor, din Maroc, în anul I
! Asta n-am...
n-am înscris niciun student din Maroc în an mare! Nimeni! Pe nimeni n-am înscris
! Bun. Deci situaţia...”, „Degeaba le-aţi lăsat, că eu nu sunt! Deci răspunsul meu este Nu!
Deci răspunsul meu, indiferent dacă au sau nu scrisoare de acceptare, este Nu! Mai ales pentru cei din ani mari! ”,
„Şi puteţi să-i spuneţi şi domnului rector că doamna decan mi-a spus că răspunsul ei este nu! Treaba lui! Să ia el decizia. Dar răspunsul meu, ca decan, este Nu! Pentru că prea îşi bat joc toţi de facultatea asta! N-au ce căuta la 15 noiembrie. N-au ce căuta! (...) ”
).

În aceeaşi zi, prin minuta şedinţei din 17.11.2014 a Consiliul de Administraţie al Universităţii (act depus la dosarul cauzei in cursul urmăririi penale, dar şi în cursul judecăţii) - sa aprobat prelungirea perioadei de înscriere la cursuri pentru anii de studii I-IV, până la data de

20.11.2014.

Astfel, din conţinutul minutei citate rezulta ca propunerea de prelungire a termenului de înscriere pana la data de 20.11.2014 inclusiv, pentru toti anii de studiu I -VI la sectiile cu predare in limba engleza si franceza a fost facuta de rectorul universtatii (deci, în lipsa inculpatei care se afla în Bucureşti), întrucat ultimile scrisori de acceptare au sosit in universitate pe data de 10 noiembrie 2014, propunere ce a fost acceptata de membrii Consiliului de Adminstratie.

In aceeaşi zi, 17.11.2014, la orele 15,32,
aceasta hotarare a Consiliului de Adminstratie a fost adusa la cunoştinţa inculpatului K. de către martora C.G., relevant fiind, sub acest aspect, continutul convorbirii dintre cei doi, redat in procesul verbal de redare a convorbirii interceptate din data de 17 noiembrie
(„Deci, toţi care au
...
s-a hotărât în Consiliu de Administraţie, toţi care au scrisoare până pe 20 trebuie să se înscrie) -

constatarea instantei fiind aceea ca martora se referea la inscrierea in anul II de studiu a candidatului si nu la anul I de studiu, deoarece cererea pentru anul I de studiu era deja admisa de inculpata si se eliberase deja de catre M.E.C.T.S. scrisosre de acceptare, dar pentru anul I de studiu.

În seara zilei de
17.11.2014,
în jurul orelor 18.00, inculpatul
Q.
a revenit în România cu o cursa aeriană, din seara aceleaşi zile, s-a întâlnit cu inculpata
X.
, aflată în aeroport pentru a se reîntoarece la Iaşi. Potrivit declaratiilor celor doi inculpaţi, în aeroport, până la îmbarcarea in cursa Tarom, cei doi au purtat nişte discuţii, dar nu cu referire la situaţia dosarului depus de candidat pentru continuarea studiilor într-un an universitar superior. Inculpatul s-a deplasat de la aeroportul din Iaşi, cu autoturismul condus de inculpata X., până la hotelul
A.
unde urma să se cazeze - aspect ce rezulta din procesul-verbal de investigatii din 22.11.2014 aflat la dosar, ambii inculpati afirmand in declaratiile lor, că pe parcursul acestei deplasari, au avut loc alte discuţii decât cele privind situaţia fiului inculpatului, dar şi că inculpata s-a oferit să faca această deplasare cu autoturismul până la hotelul menţionat datorita conditiilor meteo nefavorabile din seara zilei de 17.11.2014, dar si pentru ca era o ora foarte tarzie.

A doua zi,
18.11.2014,
inculpatul
Q.
s-a prezentat la biroul inculpatei
X.
, din discuţiile înregistrate şi redate în procesul-verbal aflat in vol. 1, filele 122-126 reieşind că, cu prilejul acestei întrevederi,
s-au facut unele aprecieri în legătură cu disciplinele/examenele parcurse de W. la Universitatea Liberă din Bruxelles
-
Belgia
, relevant fiind următorul paragraf : „...moleculară... Asta e făcută. Asta înseamnă că
nu este validă
. Biochimie generală... Aici s-a făcut... Aici sunt două documente diferite? De ce?" şi i se răspunde de către Y că este vorba de două sesiuni diferite. Y pretinde că materiile din anul I sunt deja valide. X.mai enumeră: "Economia sănătăţii, Epidemiologie, Fiziologie generală, Anatomie umană, Embriologie, Psihologie... (?) -
nu este validată
, Introducere în sănătate -
nu avem
. Şi
nu avem
Biologie, da? Este un an pregătitor. Şi
nu corespunde cu Curricula noastră
.

Singura materie care corespunde este Istoria a. ”, „
Am făcut echivalenţa cu foarte mare toleranţă
. El are Anatomia din primul an din semestrul II.
Am făcut o echivalare a Embriologiei cu Anatomia din anul I. A fost un pic dificil, dar...
Biochimia, da. Biologia celulară
nu a fost validată
. Informatica medicală am validat-o, Istoria a., Biofizica...
cu toleranţă
. Fiziologia
la fel
, din primul an. Ştiinţe comportamentale -
nu are
disciplina asta. Limba română din primul şi al doilea semestru al primului an este obligatorie. Educaţia fizică este opţională. Şi apoi, al doilea an trebuie să echivaleze doar Histologia. Şi trebuie să facă Anatomia în semestrul doi, laborator.
Atenţie! E foarte dificil. Nu ştiu cum o să facă asta...
”, Data de 20 noiembrie este ultima dată de înscriere", „Dacă vine pe 20, atunci e înscris. Dacă vine pe 21, nu mai are ce să caute!

”).

Deşi, la data de 18.11.2014, cunoşteau că dosarul depus de candidat nu corespunde cerinţelor elaborate în Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă adoptată de Senatul Universităţii în anul 2013, respectiv că dosarul nu era complet, lipsind adeverinţa oficială din care să rezulte sistemul de notare aplicat în instituţia unde candidatul a studiat, precum şi echivalenţa acestuia cu sistemul ects, cererea scrisă a candidatului în care se menţionează materiile prin care se cere echivalarea, cererea pentru eliberarea scrisorii de acceptare în anul II de studii, prevalându-se de hotărârea adoptată de Consiliul de Administratie al Universităţii din data de 17.11.2014 (privind prelungirea perioadei de înscriere la cursuri pentru anii de studii I-VI până la data de 20.11.2014), inculpata X. - în calitate de decan - şi inculpata Y. - prodecan al facultăţii A. - ambele membre ale Biroului Consiliu al facultăţii, au realizat procedura de echivalare a studiilor universitare de licenta parcurse de numitul W., ţa finalul careia au semnat procesul-verbal din 18.11.2014 aflat in vol.V, ce atestă analizarea de către Biroul Consiliu a solicitarii de înscriere la studii la Facultatea A., specializarea a., studii în limba franceză, în anul II, an universitar 2014-2015, privind pe W., in urma analizei actelor depuse la dosar de candidatul străin, fiind recunoscute mai multe examene cu note şi credite, facandu - se si mentiunea pe acest document ca studentul se va inscrie in anul II cu sustinerea examenelor de diferenta din anul I - aceste constatări şi menţiuni nereprezentând, însă, acordul unanim al tuturor membrilor din structura de conducere menţionată, unii dintre aceştia aflând despre situaţia dosarului şi conţinutul cererii candidatului, cât şi despre cuprinsul procesului - verbal menţionat, abia în faţa organului de urmărire penală.

Rezulta din actele dosarului ca, Biroul Consiliu al Facultăţii A. - organ abilitat sa efectueze procedura de echivalare a studiilor - este format din cadre didactice univesitare, respectiv din prof.univ. - decan - X., prodecani - Y., Z.) dar, cum s-a spus deja, procesul- verbal menţionat este semnat doar de inculpate, deşi, procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă” aflată în vigoare la nivelul universităţii prevede că „Evaluarea dosarelor pentru echivalarea studiilor este efectuată de către un membru desemnat din Biroul Consiliului facultăţii şi
este aprobată prin proces-verbal de către Biroul Consiliului Facultăţii cu semnătura tuturor membrilor”.

Referitor la echivalarea examenelor promovate în universitati din străinatate, Regulamentul de studii universitare de licenta adoptat de Senatul universitatii (adoptat la data de 30.09.2013) prevede ca echivalarea examenelor promovate in universitati acreditate in strainatate, din acelasi domeniu, in vederea inscrierii doar pe locuri cu taxa in valuta, este posibila la propunerea Biroului Consiliu al Facultăţii, cu acordul Consiliului de Administratie, astfel cum prevede, între altele, art.199 lit.c - depus la dosar de inculpată,
acord care, în speţa de faţă, nu a fost dat de această structură de conducere mai înainte de a se rezoluţiona cererea înregistrata sub nr. 25.801 /11.11.2014 de către inculpată cu menţiunea de acord cu înscrierea în anul II şi înmatriculării efective a candidatului în data de 20.11.2014.

La data de 20.11.2014, în jurul prânzului, candidatul străin W. a revenit în România şi, în baza rezoluţiei inculpatei X., s-a prezentat la secretariatul Facultăţii A., a semnat personal un exemplar al procesului - verbal de echivalare a studiilor, un contract de studii pentru anul II , iar martora Z. - în calitate de secretar la universitate, cu atributii la sectiile cu predare in in limba franceza - l-a înscris în baza de date electronică a universităţii, l-a repartizat în anul II într-o grupă de studiu, eliberându-i suspectului, o adeverinţă ce atesta că acesta a dobândit calitatea de student în anul II la Facultatea A. din cadrul Universităţii,
înmatricularea candidatului direct în anul II de studii fiind realizată înainte de obţinerea de catre candidat a scrisorii de acceptare pentru anul II de studiu ce se eliberează de către MECTS numai după verificarea prealabilă a dosarului candidatului de către funcţionarii din Direcţia Generală de Relaţii Internaţionale -

W. fiind, la data înmatriculării, doar în posesia unei scrisori de acceptare pentru anul I de studii obţinută la data de 29.10.2014, în contextul aprobării solicitării de a fi admis în anul I de studii.

Este de precizat că, potrivit Regulamentului de Organizare şi Funcţionare - Compartiment Academic aprobat la data de 04.11.2013 de Senatul Universităţii, pct. 5.3.1 lit.b, pct.5.3.1.1.7., respectiv pct 5.3.1.1.9., Decanul dispune înmatricularea /exmatricularea studenţilor, aprobă înscrierile /reînscrierile studenţilor, dar, numai după ce s-a conformat exigenţelor cerute de art.199 lit.c din Regulament de studii universitare de licenţă al universităţii aprobat de Senat (depus la dosarul instanţei) - care prevede că evaluarea examenelor promovate în universităţi acreditate din străinătate, din acelaşi domeniu, în vederea înscrierii doar pe locuri cu taxă în valută, este posibilă la propunerea Biroului Consiliu al facultăţii, cu acordul Consiliului de Administraţie. Totodată, trebuie precizat că, potrivit Regulamentului de Organizare şi Funcţionare - Compartiment Academic aprobat la data de 04.11.2013 de Senatul Universităţii, pct. 5.2.1.42., Rectorul analizează şi avizează cererile de recunoaştere / echivalare a creditelor, certificatelor si diplomelor de studii,
etapă pe care dosarul candidatului nu a parcurs-o prealabil înscrierii şi înmatriculării în anul II de studiu ce s-a produs efectiv la data de 20.11.2014.

În cursul zilei de 21.11.2014, în jurul orelor 13.00, inculpatul Q., însoţit de traducătorul său „Y”, s-a prezentat la florăria 1.1. „S.L”, având asupra sa o tavă şi un ceainic, solicitând angajaţilor florăriei să procedeze la împachetarea acestor obiecte şi introducerea lor într-o pungă cadou. În acest context, inculpatul Q. a comandat un număr de trei aranjamente florale introduse fiecare în câte un suport tip carte, un buchet de flori mai mare şi un număr de patru felicitări şi a solicitat uneia dintre angajate să scrie câte un mesaj pe fiecare dintre aceste felicitări.

Cum din discuţiile purtate între Q. şi traducător a rezultat că această comandă trebuia livrată la universitate, respectiv la decanul Facultăţii A. (buchetul de flori şi pachetul cu cele două obiecte), la suspecta C.O.- secretarul decanei - precum şi la alte două birouri, martorul S.F l-a contactat pe martorul M.S.I.(din declaraţia acestuia rezultând că se afla întâmplător în florăria cumnatului său ) - solicitându-i sprijinul pentru a-l ajuta să livreze coletul cu cele două obiecte şi cele trei aranjamente florale respectiv buchetul de flori.

Martorul S.F a făcut schimb de numere de telefon cu traducătorul „Y” (acesta din urmă vorbea limba română), după care s-au deplasat cu toţii la sediul Universităţii - mai puţin inculpatul K., astfel cum rezultă din declaratiile inculpatilor_Q., K..coroborate cu decaratiile martorilor MS.I. şi S.F., dar şi cu procesul - verbal din 15.12.2014 de redare a mesajului scurt tip SMS privind mesajul transmis inculpatului K.(acesta fiind localizat la data de 21.11.2014, ora 12:39 :56 în judeţul Neamţ) lui Y. cu următorul conţinut: V.D.

La secretariatul Facultăţii A. nu a fost găsită niciuna dintre persoanele cărora le erau destinate buchetele de flori şi sacoşa cu cele două obiecte, acestea fiind angrenate în activităţile de organizare a concursului de rezidenţiat ce avea loc la data de 23.11.2014, astfel că, martorul S.F. l-a contactat telefonic pe numitul traducătorul „Y”pentru a-i cere lămuriri legate de predarea coletelor şi florilor.Acesta din urmă, pentru materializarea iniţiativei inc. Q..cu care se afla în faţa universităţii, l-a contactat telefonic pe inculpatul K..pentru a solicita date/informaţii cu privire la persoana căreia să-i fie livrate florile şi pachetul pentru inculpata X., aspect ce conduce indubitabil la concluzia că K. nu era străin deloc de faptul că în zuia de

2014. inc. Q. va transmite decanului Facultăţii A., prin intermediari, „cadoul cu florile.” În acest context, inculpatul K..indică ca şi persoană de contact pe V.D-
      („Alo! Scuză- mă! Am venit cu flori şi cu tot
      şi au zis că ei sunt în şedinţă, nu e nimeni”,
      „Ţi-am zis... A!

Dacă e şedinţă... Ţi-am zis că trebuie să te duci mai târziu”, „Ok. Ce fac? Las aici sau...?”, „Lasă acolo, intră la secretară şi lasă acolo.”, „Nu pare să fie prezentă”, „Nici D?”, „Nu ştiu... Să văd.”, „
Lasă la D.
”). Imediat, inc.Q. vorbeşte de pe aclaşi telefon mobil cu inculpatul K. din convorbire rezultând că acesta se interesează dacă gestul său era unul legal, răspunsul primit fiind :
„Nu eproblemă. Doar că au şedinţă şi după ce termină, or să deschidă uşa”, „Şi
cu cadoul cu florile... nu e...
”, „Nu, nu! Doar că e pe doi examenul pentru specializare pentru români.”, „
Dar e normal? E normal în România?
”, „
A! (*râde)
”-
fragment extras din procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice aflat în dosar urm.pen. - constatarea instanţei fiind in sensul ca
toate aceste convorbiri şi mesaje nefiind deloc contestate pe parcursul procesului penal de către inc. K.. si Q., sub aspectul veridicitatii conţinutului redat in procesul-verbal menţionat.

La scurt timp, martora H.R. - administrator şef la Facultatea A. din cadrul universităţii - apare la rectorat, la biroul său (birou aflat în imediata apropiere a decanatului facultăţii), aici întâlninu-se cu martorii S.F şi MS.I., aceştia comunicându-i că au de făcut o livrare, respectiv nişte aranjamente florale pentru colegele sale C.O.-, V.D- şi X., pentru aceasta din urmă fiind livrat şi un colet ambalat intr-o o pungă cadou - capsată la partea superioară. După efectuarea acestei livrări, martora H.R. a dus buchetul de flori însoţit de o felicitare precum şi coletul (ce conţinea tava şi ceainicul), în biroul inculpatei X., aranjamentele florale rămânând în biroul alăturat. După efectuarea acestei livrări, martorul M.S.I a mers la biroul martorei C.G., căreia i-a remis cel de-al treilea aranjament floral, ce conţinea şi o felicitare, expeditorul fiind menţionat pe cartea de vizită ataşată.

Dupa cateva minute, în biroul secretariatului Facultăţii A., unde fuseseră lăsate aranjamentele florale, a venit şi suspecta COC, afland de la martora H.R. despre faptul recepţiei acelor aranjamente florale însoţite de felicitări cu mesaje de mulţumire din partea inculpatului Q. pentru amabilitatea de care au dat dovadă.

În cursul dimineţii de 22.11.2014 inculpata X. s-a prezentat la Facultatea A., fiind informata de suspecta COC despre livrarea buchetului de flori şi a felicitării, respectiv a sacoşei în care se aflau ambalate două pachete (tava şi ceainicul) din partea lui Q.

Dupa ce a plecat de la sediul Facultăţii, inculpata X., în timp ce se afla pe strada ”S.” din Iaşi, a fost oprita de către organele de urmărire penala din cadrul D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi, iar cu ocazia percheziţiei autoturismului utilizat de aceasta, a fost identificată, în interiorul autoturismului, o sacoşă din hârtie ce conţinea două pachete ambalate despre care aceasta declarat că le-a primit de la un cetăţean străin. La faţa locului, s-a procedat la desfacerea celor două colete, ocazie cu care s-a constatat că unul dintre cele două colete conţinea o tavă metalică de dimensiuni 42x32cm, ce avea inscripţia „ROYAL ASCOT Manchester Design Silver Plated” iar cel de-al doilea colet conţinea un ibric metalic, ce avea o inscripţie în limba arabă aplicată pe partea inferioară.

Expertiza tehnică-judiciară ordonata in faza urmaririi penale pentru stabilirea valorii celor doua bunuri gasite in autotutrismul inculpatei a concluzionat in sensul ca :

• tava este confecţionată din cupru, este argintată, greutatea ei este de 1.359,00 grame şi are dimensiunile de 420x320 mm, valoarea de piaţă fiind cuprinsă între 800 şi 1.000 lei;
• ceainicul este confecţionat din alamă, gâtul ceainicului este confecţionat din cupru, mânerul şi pivotul capacului sunt confecţionate dintr-un aliaj bogat în zinc, posibil alpaca sau zamac; este argintat, greutatea lui este de 509,48 grame şi are dimensiunile : h (înălţime) - 195 mm, (diametrul maxim) - 125 mm, valoarea de piaţă fiind cuprinsă între 100 lei şi 150 lei.

Cu prilejul percheziţiei domiciliare din 22.11.2014 efectuate la domiciliul inculpatului K., a fost identificat într-o haină a acestuia, un înscris olograf cu menţiunea „
21.806 / 09.10.2014 W.”
- acesta fiind numărul de înregistrare a cererii scrise de martorul MAID, cerere ce a fost respinsă prin rezoluţia aplicată de inculpata X.; în autoturismul marca Skoda Fabia cu numărul de înmatriculare IS... folosit de inculpatul K..au fost identificate mai multe documente (foi matricole, certificate medicale, certificate de naştere, diplome de bacalaureat pe numele unor persoane), printre care şi
scrisoarea de acceptare la studii nr. 118293/CMJ/october 2014 valabilă pentru anul I de studiu, emisă pe numele W.
- fotocopie.

Tot cu prilejul perchezitiilor, în biroul de lucru de la universitate al inculpatei X., a fost identificată o felicitare ce conţinea mesajul „
Doamnei Decan, Profesor Doctor X. Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat acest buchet de flori
însoţit de un suvenir străin,
mărturie a
recunoştinţei şi gratitudinii mele faţă de amabilitatea
,
primirea şi simpatia arătată de dumneavoastră
şi faţă de calităţile umane pe care le deţineţi”,
felicitare ce avea anexată o carte de vizită pe numele Q.

In legatura cu acuzatiile formulate impotriva sa, inculpata X., (audiata în cursul urmăririi penale numai cu privire la infracţiunea de luare de mită, pentru celelalte două infracţiuni prevalându-se de dreptul la tăcere ) în cursul cercetarii judecatoresti, a confirmat faptul ca a semnat procesul - verbal din 18.11.2014 in contextul parcurgerii procedurii de echivalare a studiilor universitare frecventate de candidatul H. in Europa, apreciind ca fiind corecta analiza/echivalarea studiilor efectuata pe baza documentelor existente in dosar, respectiv : scrisoarea de acceptare emisa de minister (constatarea instantei fiind aceea ca inculpata cunostea ca aceasta era eliberata pentru anul I de studiu, la dosar fiind necesara, potrivit normelor din procedura de echivalare citata mai sus, cererea candidatului de eliberare a scrisorii de acceptare pentru anul II si nu scrisoarea de acceptare - acesta fiind ultimul act emis de minister in conditiile anterior mentionate si numai in baza acestuia se putea realiza inscrierea si inmatricularea efectiva in baza de date a universitatii );foaia matricola pentru anul II de studii desfasurate la Universitatea Libera din Belgia - act depus in original si cu ştampila universitatii, nesesemnata de reprezentantii institutiei, dar in opinia sa, valabila in fata institutiilor de invatamant superior din Romania. Inculpata a sustinut ca in ce priveste rezolutia de respingere a primei cereri de transfer in anul II de studii depusa de candidat la data de 09.10.2014, înregistrată sub nr.21806/09.10.2014 (fila 21, vol.5 urm.pen) a avut in vedere aspectul ca cererea nu era insotita de dosarul/ documentele necesare pentru inmatricularea la universitatea ieseana, lipsind, intre alte documente, cererea tip a candidatului pentru obţinerea scrisorii de acceptare la studii de la Ministerul Educatiei (constatarea instanţei fiind că, o astfel de cerere nu exista în dosarul depus la data de 11.11.2014. pentru eliberararea altei scrisori valabile anului II de studiu). Inculpata a confirmat ca martorul MAID s-a prezentat la cabinetul sau, solicitand sa fie aceceptata cererea de transfer a candidatului, context in care i-a comunicat ca termenul de depunere a documentelor este depasit (indicandu-i sa revina in anul urmator) dar, termenul in discutie a fost prelungit in sedintele Consiliului de Administratie al Universităţii, pana la data de 17.11.2014 si apoi pana la 20.11.2014. A sustinut ca scrisoarea de acceptare la studii in Romania a candidatului a fost emisa de minister pe baza dosarului complet depus de inc. Q. la data de

2014. pe baza avizului favorabil dat de aceasta fila 33-34 din dosar up.,vol.5, in calitate de decan - scrisoarea referindu-se la anul I de studii. Sustine ca, nu a dispus inmatricularea candidatului in anul I, conform scrisorii de acceptare, intrucat acesta nu era in Romania, iar ulterior, respectiv la 11.11.2014, a fost depusa la registratura Universităţii o cerere de echivalare studii si s-a solicitat transferul in anul II - cerere pe care a facut menţiunea : va depune acte lizibile.

Inculpata a confirmat ca la data de 18.11.2014, s-a prezentat la cabinetul sau inculpatul Q., tatal candidatului H.Y, pe care il cunoscuse in seara zilei de 17.11.2014 pe aeroportul Henri Coanda din Bucureşti (constatarea instanţei fiind aceea că cei doi au avut o întrevedere anterioară, la cabinetul decanului, la data de 20.10.2014, aspect rezultat din probele expuse mai sus), cu prilejul deplasarii spre Iasi si pe care l-a condus, din cauza conditiilor atmosferice nefavorabile, de la aeroportul din Iasi pana la hotel, cu autoturismul său, fara a avea vreo discutie legata de cererile candidatului, acesta aducandu-i la cunostinta la 18.11.2014 ca a depus documentele necesare pentru echivalare, mai putin documentul cu sistemul de notare - act pe care aceasta nu l-a considerat necesar intrucat aspecte de acest tip rezultau de pe foaia matricola- si planul de invatamant - deoarece universitatea din Belgia nu emite un astfel de plan ((constatarea instanţei fiind că nu s-a făcut nicio dovadă în acest sens).

Inculpata a declarat ca nu se considera vinovata de incalcarea procedurilor, regulilor, dispozitiilor legale referitoare la procedura de tramsfer a suspectului W.. A confirmat ca procedura de echivalare a fost realizata de ea, in calitate de membru al Biroului Consiliu, impreuna cu inculpata SLS- prodecan si membru în acelasi for - în opinia sa, actul fiind unul valid si in lipsa semnaturilor celorlalti membri care erau angrenati in procedurille de organizare a concursului de rezidentiat (opinie ce contravine dispoziţiilor din Regulamentul de studii universitare de licenta adoptat de senatul universitatii (adoptat la data de 30.09.2013), potrivit cărora echivalarea studiilor este efectuată de către un membru desemnat din biroul consiliului facultăţii şi este aprobată prin proces-verbal de către Biroul Consiliu al facultăţii cu semnătura tuturor membrilor”, dar dispozitiilor din

art.199 din Regulamentul menţiont prevede ca Echivalarea examenelor promovate in universitati acreditate in strainatate, din acelasi domeniu, în vederea înscrierii doar pe locuri cu taxa in valuta, este posibila la propunerea Biroului Consiliu al Facultăţii, cu acordul Consiliului de Administratie.

A sustinut si ca a dispus inmatricularea candidatului in anul II de studii, ca a înştiinţat rectoratul despre echivalarea facuta
(
constatarea instanţei fiind aceea că inmatricularea s-a dispus, înainte ca rectorul sa verifice, sa analizeze şi sa avizeze echivalarea studiilor şi să o supună spre aprobare consiliului de administraţie

) - actul, respectiv procesul-verbal de echivalare din 18.11.2014 fiind depus în mapa prorectorului la data de 22.11.2014, pentru solicitarea de la minister a scrisorii de acceptare pentru anul II de studii (constatarile instanţei fiind in sensul ca inculpata recunoaste ca era obligatorie emiterea de catre minister, dupa verificarea prealabila a procesului verbal de echivalare a studiilor si a actelor de studii universitare, o noua scrisoare de acceptare la studii; că înscrierea şi inmatricularea candidatului erau făcute din data de 20.11.2014, contrar art.15 din Ordinul nr. 6000/2012 emis de Ministrul Educaţiei Naţionale privind aprobarea Metodologiei pentru primirea la studii şi şcolarizarea cetăţenilor străini din state terţe UE în învăţământul de stat şi particular din România, modificat prin ordinul nr. 3359/MD din 11.03.2013 (potrivit carora „Candidaţii transmit dosarele direct la instituţiile de învăţământ superior acreditate pentru care optează. Instituţiile de învăţământ superior evaluează dosarul şi comunică Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - Direcţia generală relaţii internaţionale lista persoanelor propuse pentru eliberarea scrisorii de acceptare. Această listă va fi însoţită, în mod obligatoriu, de o copie a cererilor pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii completate de solicitanţi. Direcţia generală relaţii internaţionale va emite Scrisoarea de acceptare la studii pe care o va transmite instituţiei de învăţământ superior solicitante...”) si art. 16 din acelaşi ordin (care prevede că - „Înmatricularea se va realiza conform calendarului stabilit de instituţia de învăţământ superior acreditată la care solicitantul a aplicat”), dispoziţiile citate conducând spre concluzia ca inmatricularea candidatului provenit din state terte U.E. nu se poate realiza fara scrisoarea de acceptare corespunzătoare anului de studiu mentionat in lista persoanelor propuse de universitate si transmisa ministerului de resort, or potrivit adresei nr. 8459 /21.05.2015 emisă de MECTS-Direcţia Generală de Relaţii Internaţionale, universitatea nu a transmis nicio solicitare / informare privind înscrierea lui W. într-un an superior).

Referitor la pachetul gasit în autoturismul sau, provenit de la inc. Q., inculpata a apreciat ca l-a considerat drept un souvenir de la un coleg medic, acesta fiind motivul pentru care l-a acceptat.

În legatură cu procedura emiterii scrisorii de acceptare la studii de catre Ministerul Educatiei si Invatamantului, cu modalitatea /imprejurarile in care a fost emisa aceasta in cazul suspectului de origine străina H.I au fost audiati in cauza, in ambele faze procesuale, martorii , din declaratiile carora instanta retine aspectele ce urmeaza mai jos.

Martorul A.T - fost angajat pe funcţia de Director General al Direcţiei Generale Relaţii Intrnaţionale şi Afaceri Europene din cadrul Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, fost consilier pe probleme de relaţii internaţionale al ministrului delegat pentru invatamant superior si cercetare stiintifica in perioada 20.04.2014 - 20.12. 2014 - referindu-se la condiţiile de înscriere a unui student străin la cursurile unei universităţi din România, precum şi la termenul limită pentru depunerea dosarlor în vederea înscririi, a declarat in ambele faze procesuale ca dosarul solicitantului străin care doreste sa inceapa sau sa-si continue studiile la universitatatile din Romania trebuie depus la universitate in termenul stabilit de aceasta, tinand seama si de recomandarea ministerului in sensul de a nu se depasi sfarsitul lunii august, termen care poate fi totusi depasit motivat de eliberarea cu intarziere a diplomelor de bacalaureat de catre tarile din care provin solicitanţii, iar dupa plata unei taxe, reprezentantii institutiei de invatamant superior comunica ministerului o lista semnata de rector insotita de copii dupa foaia matricola si diploma de bacalaureat persoanei/persoanelor în cauză pentru a se verifica, intre altele, si indeplinirea de catre fiecare candidat a unor criterii minimale, respectiv - in cazul solicitantului de origine străina, acesta trebuie sa fi obtinut la bacalaureat un punctaj de minim 12 puncte din maximul de 20 de puncte.

Referitor la prelungirea termenului de catre universitate privind depunerea listei cu propuneri vizand dosarele candidatilor pentru care se solicita eliberarea scrisorilor de acceptare, martorul a declarat ca termenul stabilit de minister trebuie respectat, anul universitar incepand la facultatile de a. la 01 octombrie al anului calendaristic, iar ultimul ordin al mministrului in baza caruia se emite scrisoarea de acceptare fiind acela emis sub nr.3559/13.03.2013. De asemenea, a sustinut ca, scrisoarea de acceptare la studii reprezinta, in opinia sa, actul oficial pe baza caruia candidatul poate sa vina in Romania, dupa achitarea, in prealabil, a taxei de scolarizare,
iar pe actul mentionat trebuie facuta in mod obligatoriu menţiunea privind anul de studiu pentru care se eliberează acesta. Totodata, martorul a declarat ca in ipoteza in care pentru un candidat a fost emisa scrisoare de acceptare la studii _pentru anul I, dar in _ final este acceptat de universitate in anul II de studii, este nevoie de solicitarea unei alte scrisori de acceptare, in baza unei decizii a senatului universitatii transmisa la minister,

universitatea avand deplina autonomie sa analizeze daca solicitantul poate fi inscris intr-un an de studiu superior. Intr-o astfel de situatie, se anuleaza prima scrisoare de acceptare la studii si se elibereaza o alta scrisoare, in baza adresei semnate de rectorul universitatii. Martorul a declarat si ca, scrisoarea de acceptare la studii emisa pentru un cetatean strain este valabila pentru intreg ciclul universitar,
universitatea fiind aceea care stabileşte anul de studiu in care va fi inmatriculat cetateanul strain, precum si
ca in cazul inscrierii candidatului in an superior de studiu, cum este situatia din speta de fata, trebuie emisa o noua scrisoare de acceptare - document care poate fi emis si in cursul anului universitar
.

În legătură cu scrisoarea de acceptare la studii emisă în perioada octombrie - noiembrie 2014, martorul a relatat că în considerarea calităţii oficiale pe care o îndeplinea în cadrul ministerului, Cabinetul Ambasadei Regatului Maroc din România i-a transmis un e-mail în care a fost rugat să acorde sprijin Ministerului privind înscrierea în anul II la studii la universitatea din Cluj sau la universitatea din Iaşi pentru canddatul W., fiind ataşate documentele cerute pentru înscrierea acestuia (diplomă de bacalaureat şi foaie matricolă), dar care nu au fost trimise la timp la universitatea din Cluj. În vederea analizei cu celeritate a dosarului candidatului menţionat, a contactat reprezentanţii universitatea din Cluj, dar, ulterior, a primit un răspuns negativ motivat de faptul se completase numărul de locuri prevăzut pentru studenţii străini, aceeaşi situaţie cunoscând şi despre universitatea din Iaşi (relatarea martorului fiind contrara motivelor prezentate de universitatea din Cluj în adresa nr. 23.964 din 16. 12.2014. Din acest moment, susţine martorul, nu a mai avut vreo legătură cu înscrierea candidatului menţionat la universitate. În cursul urmăririi penale, a depus la dosar înscrisuri privind corespondenţa purtată între el şi Ambasada Marocului la Bucureşti referitoare la înscrierea la studii a cetăţeanului străin.

În legătură cu împrejurările, procedura, condiţiile emiterii scrisorii de acceptare la studii a candidatului W., au fost audiaţi în cauză martorii D.P. - angajată la Direcţia Generală Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, L M. - director al Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul ministerului menţionat, CTM - consilier în cadrul Direcţiei Generale Relaţii nternaţionale şi Afaceri Europene din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Martorul DP a relatat în faza urmăririi penale că nu îi cunoaşte pe inculpaţii K., X., Q. că singura legătură cu situaţia suspectului H.Y. constă în aceea că, în calitate de director general al direcţiei de specialitate anterior menţionate, a semnat scrisoarea de acceptare la studii în România pentru anul I de studii.

Referitor la condiţiile de înscriere ale unui cetăţean străin la cursurile unei universităţi de a. din România şi la termenul limită până la care pot fi depuse dosarele de înscriere la studii, martorul menţionat a declarat că aceste aspecte sunt reglementate de Legea Educaţiei Naţionale, de metodologia privind şcolarizarea în România a cetăţenilor non UE - aprobată prin ordin al Ministrului Educaţiei, instrucţiuni, circulare, precizări transmise de minister universităţilor din România; că cetăţenii străini transmit dosarul (respectiv, fişa de înscriere, acetele care dovedesc nivelul studiilor parcurse, foile matricole, copia paşaportului, cererea pentru emiterea scrisorii de acceptare, cererea tippentru înscrierea la cursuri), la universitatea pentru care optează; că universitatea transmite ministerului dosarele candidaţilor pe care i-a selectat, în vederea eliberării scrisorii de acceptare la studii, context în care ministerul stabileşte standarde de calitate pentru fiecare stat în parte şi tot ministerul verifică, prin direcţia de specialitate, media de absolvire a bacalaureatului şi valabilitatea actului de identitate.Relativ la situaţia suspectului W., cetăţean străin, dosarul acestuia a fost verificat, în vederea eliberării scrisorii de acceptare de către martorul C.T.M.. - consilier în cadrul Direcţiei Generale Relaţii nternaţionale şi Afaceri Europene din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - care întocmeşte şi semneaza scrisoarea de acceptare.

In legatura cu inscrierea candidatului h.y. - absolvent al uni liceu francez din Maroc - ale carui acte de studii atestau ca obtinuse la bacalaureat un punctaj de 11,10, desi pentru anul 20142015 baremul stabilit de minister este de 12/20 martorul a precizat ca ministerul este forul care stabileşte si acorda dispense la aceste baremuri.De asemenea, a precizat ca scrisoarea de acceptare este emisa, in cazul suspectului HaizounY, pentru anul I de studiu, iar candidatul nu poate sa urmeze cursurile unui an superior de studiu in baza unei astfel de scrisori - aceasta constituind documentul final in baza caruia se face inmatricularea de catre universitate a candidatului si i se elibereaza viza de intrare pe teritoriul Romaniei.Martorul a precizat ca universitatea este cea care stabileste anul de studiu pentru care este inscris candidatul, ca in situatia in care candidatul care a solicitat initial inscrierea in anul I de studiu face dovada ulterior, din proprie iniţiativa, a documentelor ce atesta absolvirea si a altor cursuri universitare, universitatea poate cere emiterea unei alte scrisori de acceptare.

In legatura cu procesul-verbal din 18.11.2014 intocmit de membrii Biroului Consiliu al Facultăţii A. vizand echivalarea studiilor privind pe suspectul W. - act in baza caruia s-a decis inscrierea acestuia in an superior de studiu - au fost audiati, la staruinta inculpatilor, martorii Z. si P.F..

Inculpata S.L.L, audiată în cursul urmăririi penale, (vol.2, filele 502-505 ) a declarată că îşi asumă semnătura executată pe procesul-verbal din 18.11.2014 de echivalare a studiilor pentru candidatul W., după ce acest proces-verbal era deja completat de inculpata X..De asemenea, a declarat că, în opinia sa, dosarul candidatului putea conţine copii ale documentelor necesare echivalării şi că, deşi este posibil ca pentru înscrierea înscrierea în anul II de studii să fi fost necesară o scrisoare de acceptare la studii pentru acest an, nu a mai avut loc o corespondenţă cu ministerul de resort datorită faptului că organul de urmărire penală a ridicat dosarul de candidat al lui W..

În cursul judecăţii, a confirmat ca in calitate de membru al Biroului Consiliu a realizat impreuna cu inc.X.procedura de echivalare a studiilor privind pe candidatul W., verificand situatia si documentele dosarului, mentionand ca, in opinia sa, inscrierea acestuia in anul II de studii este corecta in raport cu Ordinul 3883/2012 si cu Conventia de la Lisabona privind recunoasterea studiilor universitare, in consecinta, asumandu-si semnatura de pe procesul verbal din 18.11.2014.

Martorul Z.- prodecan al Facultăţii A., membru al Biroului Consiliu - a declarat ca la nivelul Facultăţii exista o comisie cu atributii in echivalarea studiilor formata din membrii biroului mentionat (decanul Facultăţii, trei prodecani si un reprezentant al studentilor, acesta din urma nefacand parte din comisia de echivalare a studiilor), dar pana la data audierii sale din 25.05.2015 nu a avut cunostinta de procesul verbal de echivalare a studiilor privind pe H.Y, deoarece in perioada 20 - 22.11.2014 nu se afla in tara, participand la un congres, iar in zilele 18 - 19.11.2014 a desfasurat alte activitati la Spitalul Sf. Spiridon Iasi. In opinia sa, in conditiile in care suspectul a obtinut scrisoare de a acceptare la studii, dar dupa echivalare a putut fi inscris in anul II de studiu, nu mai era necesara eliberarea unei scrisori de acceptare pentru anul de studiu superior, intrucat avea deja calitate de student la universitate. Referitor la foaia matricola aferenta anului II de studiu existenta in dosarul candidatului, martorul a declarat ca aceasta indeplineste toate exigentele pentru ca dosarul acestuia sa poata parcurge procedura de echivalare a studiilor, chiar daca actul mentionat nu poarta semnatura reprezentantului legal al unitatii emitente, fiecare universitate avand stilul ei de emitere a acestui document.Referitor la foaia matricola din anul I a aceluiasi candidat, depus la dosar doar in copie, a declarat ca, potrivit procedurilor de lucru privind echivalarea studiilor la nivelul Universităţii, acest document (in copie), poate fi acceptat provizoriu la dosarul candidatului. De asemenea, martorul a declarat ca nu a semnat procesul - verbal intrucat nu a participat la sedinta in care s-a realizat echivalarea studiilor, dar ca potrivit regulamentului in vigoare la ael moment, pentru o astfel de procedura nu era necesar sa se deruleze in prezenta tuturor membrilor, urmand ca rezultatul procedurii realizate de un singur membru sa fie adus la cunostinta celorlalti membri. In opinia martorului, atat procedura de echivalare a studiilor cat si acceptarea candidatului H.Y in anul II de studiu au fost corecte, iar obtinerea unei alte scrisori de acceptare la studii, ulterior inscrierii acestuia in an superior de studii, nu mai era necesara.

Referitor la imprejurarea ca actul de echivalare a studiilor nu a fost semnat de toti membrii biroului, martorul a declarat ca actul emis in aceste conditii isi produce efctele depline. In ce priveste documentele de atestare a scolaritatii emise de Universitatea Libera din Bruxelles, respectiv foaia matricola, fisele de disciplina, programe analitice, depuse la dosarul candidatului H.Y, martorul a declarat ca acestea sunt valabile chiar fara semnatura reprezentutului legal al univesrsitatii emitente.

Martorul P.F. - prodecan al Facultăţii A., membru al Biroului Consiliu - a declarat ca nu a participat la procedura de echivalare a studiilor privind pe candidatul H.Y intrucat in acea perioada s-a preocupat de indeplinirea atributiilor legate de calitatea sa de membru in comisia de rezidentiat. Martorul a declarat ca procesul-verbal incheiat cu semnatura doar a doi membri din Biroul Consiliu, sau doar cu participarea a doi membri, este valabil. De asemenea, a relatat ca dosarul candidatului poate fi admis si in conditiile in care documentele depuse poarta numai ştampila, fara semnatura reprezentantului institutiei emitente.In opinia martorului, echivalarea studiilor poate fi facuta chiar daca nu exista la dosar scrisoare de acceptare pentru an superior de studiu, acest document asigurand doar accesul candidatului la studii in Romania. A declarat si ca, echivalarea de studii o poate face si un singur membru al Biroului Consiliu, iar anul de studiu in care este acceptat candidatul ete stabilit de biroul mentionat, ca nu este necesara obtinerea unei alte scrisori de acceptare pentru an superior de studiu, in conditiile in care candidatul obtinuse deja o scrisoare pentru anul I de studii.

In legatura cu procedura de inscriere la cursurile Facultăţii A. - martorul COC -

secretar şef la Facultatea A. de la universitate - a declarat ca in cazul candidatului cetatean strain provenit din tari terte U.E. trebuie trimise prin posta sau depus personal (care contine copii legalizate dupa diploma de bacalaureat, dupa foaia matricola cu notele obtinute la bacalaureat, dupa foile matricole pentru anii de liceu, certicatul de nastere, pasaport, cererea in vederea eliberarii scrisorii de acceptare la studii, chitanta care atesta achitarea taxei de evaluare a dosarului, adeverinta medicala si alte documente) la registratura universitatii un dosar care contine documentele solicitate de universitate, in vederea obtinerii scrisorii de acceptare., iar dupa evaluarea dosarului respectiv dupa echivalarea studiilor de catre Biroul Consiliu al Facultăţii, daca este indeplinit punctajul cerut de lege, se solicita ministerului emiterea scrisorii de acceptare, candidatul trebuind sa se prezinte personal la universitate pentru a se inscrie, prezentand documentele din dosar in original.

In opinia martorului, daca un candidat provenit din tari non U.E. a obtinut initial o scrisoare de acceptare la studii in Romania, aceasta este valabila pentru toata durata studiilor univesitare. De asemenea, martorul a preizat ca echivalarea studiilor este valabila si in situatia in care la dosar se afla foaia matricola pentru anul II de studii, doar stampilata, fara semnatura reprezentantilor universitatii din Bruxelles, precum si ca, in speta de fata este vorba de o continuare a studiilor de catre candidat si nu despre un transfer. Referitor la procedura de echivalare a studiilor, martorul a preizat ca aceasta poate fi realizata si de un singur membru din

Biroul Consiliu, urmand ca ceilalţi membri sa semneze ulterior procesul -verbal intocmit in acest context.

In legatura cu aranjamentele florale care au transmise de inc. H.E.H., a declarat ca, in seara zilei de 22.11.2014 (sâmbătă ), fiind prezenta la universitate deoarece avea de îndeplinit activitati legate de organizarea rezidentiatului, constatand ca este prezenta si inc. X., aflata in trecere pe la universitate, i-a comunicat acesteia ca aranjamentul floral din biroul sau a fost transmis de inc. Q..

Martora a mai declarat ca il cunoaste pe inulpatul K., dar ca in cursul lunii noiembrie 2014 nu l-a vazut la universitate /facultate pentru a solicita scrisoarea de de acceptare la studii pentru H.Y.

Martora C.G- secretar sef la universitate - in legatura cu cererea candidatului W., inregistrata la universitate sub nr.25.801/11.11.2014, document pe care se afla o mentiune olografa a acesteia, a declarat ca a primit-o pe baza de semnatura, prin registratura Universităţii, dar nu stie ce persoana a depus-o. Martora si-a asumat faptul ca, dupa ce i-a fost prezentata cererea candidatului, a verificat scrisisorile de acceptare la studii primite de la minister si, personal, a mentionat pe cerere ca titularul acesteia a depus dosar de admitere pentru anul I la universitate şi a primit scrisoare de accceptare, datând aceasta mentiune (respectiv 11.11.2014), apoi a transmis cererea la decanatul Facultăţii A. pentru analiza si decizie.

Martora declarat in faza urmaririi penale ca nu a avut discutii cu inculpatul K. privind situatia dosarului candidatului W., dar ca in contextul unor convorbiri telefonice, acesta s-a interesat de cateva dosare ale unor candidati, invocand lipsa unor documente din acestea, potrivit constatarilor reprezentantilor universităţii. Insă, în faţa instanţei, martora a declarat ca a fost contactata direct de inculpatul K., telefonic sau se prezenta personal la secretariat, interesandu-se daca a ministerul a emis si trimis scrisoarea de acceptare a acestui candidat.Referitor la echivalarea studiilor, martora a declarat ca aceasta procedura o face, de regula, un singur membru al Biroului Consiliu, urmand sa fie prezentate rezultatele/constatarile celorlalti membri. Martorul a declarat ca nu exista o regula ca, sa se solicite o noua scrisoare de acceptare de la minister, ulterior procedurii de echivalare a studiilor, scrisoarea de acceptare la studii obtinuta pentru anul I de studiu fiind valabila si pentru inscrierea in anii superiori de studiu, opinie intemeiata pe principiul autonomiei universitare si pe imprejurarea ca Biroul Consiliu, Consiliul de Administratie puteau hotari inscrierea candidatului in an superior de studiu. Referitor la documentele de atestare a scolaritatii ce trebuie depuse de candidatul H.Y. la dosarul de inscriere in an superior de studiu, martora a declarat ca din corespondenta purtata cu reprezentantii Universitatii Libere din Bruxelles rezulta ca nu este necesara aplicarea semnaturii pe documentele ce atesta situatia scolara a studentului care doreste transferul la o alta facultate, ca programele analitice, fisele disciplinelor sunt considerate acte publice si sunt afisate pe site- ul Facultăţii si pot fi consultate ca si documente doveditoare. Ulterior efectuarii procedurii de echivalare a studiilor, universitatea avea obligatia de a purta corespondenta cu universitatea care emitea documentele privind situatia scolara pentru confirmarea veridicitatii situatiei scolare depusa de candidat.

Martora V.D — secretara la universitate - audiata in faza urmăririi penale, a negat in faza urmaririi penale faptul ca a purtat discutii, in mod direct sau telefonic, cu inculpatul K., afirmand ca il cunoaste doar din vedere stie ca este medic. A declarat ca il cunoaste pe studentul H.Y pe care l-a inscris la cursuri, exclusiv pe baza procesului - verbal de echivalare, in anul II de studii, in noiembreie 2014, intrucat ea avea in acea perioada atributii pe linia gestionarii problematicii de secretariat pentru seria de studenti in limba franceza. Mrtora a mai declarat in faza urmaririi penale ca, la momentul inscrierii candidatului H.Y a fost verificat daca exista scrisoarea de acceptare in original, nu si daca aeasta era emisa pentru anul I sau II de studiu. In opinia martorului, candidatul putea fi inscris in an superior de studiu, conform deciziei Biroului Consiliu, chiar daca obtinuse initial scrisoare de acceptare pentru anul I de studiu.

Martora a declarat ca nu a fost contactata direct sau telefonic(post telefonic folosit in perioada incriminata - 0723.059.842 ) de inc. K., X. sau Y.in legatura cu inscrierea candidatului H.Y, ca nu cunoaste aspecte legate de implicarea inc. K..in legatura cu inscrierea acestui candidat la cursurile universitate.

In faza cercetarii judecatoresti, martora V.D. - nu a fost audiata, (din inscrisurile aflate la dosarul cauzei, rezultând ca se află din luna septembrie 2015 în SUA, Statul Illinois, unde urmează cursurile Universităţii Rockford), insa la dosarul cauzei a fost transmisa de catre aceasta duplicatul declaratiei autentificate la data de 16.05.2016 de Consulatul General al Romaniei la Chicago - din continutul careia rezulta ca retracteaza, partial, (respectiv raspunsul formulat de aceasta in legatura cu prima intrebare ce i-a fost adresata in calitate de martor in cauza de fata, context in care a declarat ca nu a discutat niciodată telefonic cu inc. K.) declaratia din faza urmaririi penale din data de 27.05.2015.

Martorul H.R., adminstrator sef al Universităţii, a declarat ca la data de 21.11.2014, in fata usii biroului sau se aflau doi barbati cu trei buchete de flori, afland de la acestia ca urmau a fi transmise inculpata X. si martorilor CO si V.D. A declarat ca cei doi curieri, in lipsa persoanelor ce trebuiau contactate de acestia, au lasat, cu acordul sau, pe masa de la decanat doua aranjamente de flori, plus buchetul de flori şi o sacoşă pentru decan.Martora a afirmat ca, cei doi curieri, afland de lipsa persoanelor pe care le cautau, au parasit biroul sau, au purtat o discutie telefonica si, dupa ce s-au consultat cu persoana contactata, au revenit in biroul sau unde au lasat buchetele de flori si sacosa.

Inculpatul Q. a declarat ca, dupa ce a aflat despre inmatricularea fiului sau in anul II de studii, la sugestia insotitorului său traducătorul „Y”, i-a oferit inculpatei X., prin intermediul martorilor M.S.I. si S.F. cele doua obiecte, un buchet de flori si o felicitare, drept multumire, conduita despre care considera ca nu are nicio legatura cu inscrierea/inmatricularea fiului sau in anul II de studii la Facultatea A. Iasi. In declaratia sa, inculpatul confirma faptul ca nu a fost insotit la universitate, in momentul predarii cadourilor, de inc. K., ci de traducatorul său „Y”, ca acestea au fost predate martorilor M.S.I. si S.F. pentru a fi lasate destinatarelor anterior mentionate.

Inculpatul K. recunoaşte ca la data de 21.11.2014 a avut convorbiri telefonice cu numitul Y. - despre care cunoaste ca este o persoana de origine străina care il insotea tot timpul pe inc. Q. - că a aflat de la Y ca trebuie lasate la facultate niste flori, afirmand, in acelasi timp, ca nu cunostea ca este vorba despre niste cadouri pentru inc. X. A negat inculpatul ca Q. i-ar fi cerut vreodata ajutorul in legatura cu inscrierea fiului sau la facultate sau in legatura cu cadoul ce trebuia transmis inc. X. pentru faptul ca aceasta acceptase inscrierea la facultate a fiului sau Q., dar si ca ar fi avut vreo discutie cu inculpatele legate de inscrierea suspectului la facultate.

Cu privire la acuzaţiile retinute in rechizitoriu, vizând pe inc. X. si Y., sub aspectul savarsirii infractiunii de fals intelectual prev. de art.321 Cod Pen., din coroborarea datelor /elementelor de fapt retinute din analiza intregului material probator al dosarului, instanta constata ca nu sunt întemeiate.

Astfel, se imputa inculpatelor X. si Y., ca in calitate de decan si respectiv prodecan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii, ambele membre ale Biroului Consiliu al facultăţii, prin semnarea procesului din 18.11.2016 întocmit in contextul analizarii cererii de inscriere in anul II de studii la facultatea menţionata şi al parcurgerii procedurii de echivalare a studiilor universitare de licenţa absolvite de acesta la Universitatea Libera Bruxelles - Belgia - Facultatea A., ar fi atestat in fals că au verificat actele de studii în original prezentate de acesta din urmă ( respectiv: scrisoarea de acceptare la studii, deşi candidatul W. nu a obţinut un astfel de document pentru anul II de studiu, ci pentru anul I de studiu in baza admiterii cererii acestuia de inscriere in anul I de studii, din 16.10.2014; actele vizand situatia scolara - la dosar existând o foaie matricolă pentru anul II de studii ce poartă ştampila Universităţii Libere din Bruxelles - Belgia, ştampilată dar nesemnată de reprezentanţii instituţiei, precum şi o copie a foii matricole aferente anului I de studii de la aceeaşi universitate, ştampilată, dar nesemnată; planul de învăţământ, programa analitică - la dosar existand fişe ale disciplinelor descărcate la data de 01.11.2014 de pe site-ul Universităţii Libere din Bruxelles - Belgia, fără că aceste înscrisuri să constituie documente de lucru prevăzute în
Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă
adoptată în anul 2013 de universitate; acte vizand sistemul de notare ) pentru a produce o consecinţă juridică în sensul înscrierii candidatului W. direct în anul II de studiu la Facultatea A. din cadrul Universităţii, deşi în conformitate cu Ordinul M.E.N. nr. 6000/2012 modificat prin ordinul nr. 3359/MD din 11.03.2013, Hotărârea nr. 2/21.03.2014 a Senatului Universităţii (cu respectarea termenului de înregistrare a dosarului 22 august 2014), Minuta şedinţei din 17.11.2014 a Consiliului de Administraţie al universităţii şi
Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă
adoptată în anul 2013 de universitate.

Din definitia data de legiutor in textul art.321 din Cod Pen., rezulta ca infractiunea de fals intelectual consta in falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia de catre un functionar public aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea, cu stiinta, de a insera unele date sau imprejurari, astfel că, existenţa infracţiunii nu este condiţionată de un mobil, scop, cum se reţine în rechizitoriu, însă, în speţa de faţă, actul pretins falsificat a stat, într-adevăr la baza înscrierii şi înmatriculării candidatului în condiţiile anterior reţinute.

Potrivit art.14 din Ordinul nr. 6000/2012 emis de Ministerul Educatiei Nationale privind aprobarea Metodologiei pentru primirea la studii si scolarizarea cetatenilor straini din state terte U.E.in invatamantul de stat si particular din Romania, modificat prin Ordinul nr.3359/MD/din 11.03.2013, precum si Hotararii nr.2 /21.03.2014 a Senatului Universitatii dosarul de inscriere al solicitantului va contine, intre altele, cererea pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii corespunzătoare anului de studiu în care se face admiterea/continuarea studiilor/transferul solicitat (organul emitent fiind MECTS - Directia Genarala de Relatii Internationate). Or, în rechizitoriul cauzei, la incadrarea in drept a situatiei de fapt retinute in legatura cu fapta in discutie, se retine ca dosarul analizat de inculpate in contextul mentionat, nu continea, intre alte documente, scrisoarea de acceptare la studii pentru anul II si ca in lipsa acestui act nu era posibila inscrierea in an superior de studiu - imputaţie care, în opinia instanţei, nu se justifică, în condiţiile in care nu s-a atestat că s-a verificat/analizat cererea de eliberare a scrisorii menţionate, aceasta fiind depusă de candidat la data de 20.11.2014, şi nu la data de 18.11.2014, când s-a realizat procedura de echivalare a studiilor efectuate de candidat în străinătate.

Cu privire la actele vizand situatia scolara prezentate la dosarul de inscriere in anul II de studiu de candidatul W. si in legatura cu care se pretinde ca s-ar fi atestat in fals de catre inculpate ca le-au verificat, in original, instanta retine ca la dosarul candidatului se au fost depuse foile matricole aferente anilor I si II de studiu, ambele cu sigiliul Universitatii Libere Bruxelles - Belgia, dar nesemnate de reprezentantul legal institutiei emitente - acte ce atesta ca acesta a promovat anul I de studiu la Facultatea A., fiind inscris in anul II de studiu. Rezulta din inscrisurile transmise de ULB catre universitate, la solicitarea reprezentanţilor legali ai acesteia din urma (filele 262 si urm., inscrisuri depuse in cursul judecatii, respectiv foile matricole privind anii de studii parcursi de W. la aceasta universitate), ca acestea nu sunt semnate de decan, ci au aplicate doar sigiliul ULB.Din cuprinsul declaratiei data in fata instantei de martora C.G - secretar sef la universitate in perioada oct.- nov.2014 - rezulta ca situatiile scolare emise de ULB sunt atestate doar prin aplicarea sigiliului acesteia, fara semnatura reprezentantilor legali.Martora a relatat si ca, in urma corespondentei purtate cu decanul Facultăţii de la ULB, a retinut ca aplicarea stampilei pe documentele emise de universitate atesta avizarea acelor acte necesare pentru inscrierea candidatilor /transferul acestora la o alta facultate. De asemenea, martorul a relatat ca, in acelasi context a retinut ca programele analitice, fisele disciplinelor sunt considerate acte publice si sunt afisate pe site-ul Facultăţii si pot fi considerate acte doveditoare, ca ulterior parcurgerii procedurii de echivalare a studiilor universitare, universitatea are obligatia de a purta corespondenta cu universitatea care a emis documentele privind situatia scolara a studentului pentru stabilirea verdicitatii situatiei scolare depuse de candidat.

In acelasi sens este si declaratia martorului P.F. - membru in Biroul Consiliu al Facultăţii A. - acesta confirmand ca, in ce priveste documentele de atestare a scolaritatii emise de Universitatea Libera din Bruxelles, respectiv foaia matricola, fisele de disciplina, programe analitice, depuse la dosarul candidatului H.Y., sunt valabile chiar fara semnatura reprezentutului legal al univesrsitatii emitente, avand aplicat doar sigiliul acesteia.

Instanta retine ca sustinerile celor doi martori sunt convergente cu declaraţiile martorul Z.- prodecan al Facultăţii A. şi membru in Biroul Consiliu al Facultăţii A. - care, audiat in instanta, a declarat ca, referitor la foaia matricola aferenta anului II de studiu existenta în dosarul candidatului, ca aceasta indeplineste toate exigentele pentru ca dosarul candidatului sa poata parcurge procedura de echivalare a studiilor, chiar daca actul mentionat nu poarta semnatura reprezentantului legal al unitatii emitente, fiecare universitate avand stilul ei de emitere a acestui document.Referitor la foaia matricola din anul I a aceluiasi candidat, depus la dosar doar in copie, a declarat ca, potrivit procedurilor de lucru privind echivalarea studiilor la nivelul universităţii, acest document (in copie), poate fi acceptat provizoriu la dosarul candidatului.

In acelasi sens sunt si declatiile date de inculpatele X. si Y., ambele sustinand ca fiind corecta analiza/echivalarea studiilor efectuata pe baza documentelor existente in dosar, respectiv : scrisoarea de acceptare emisa de minister, foaia matricola pentru anul II de studii desfasurate la Universitatea Libera din Belgia - act depus in original si cu ştampila universitatii, nesesemnata de reprezentantii institutiei, dar valabila in fata institutiilor de invatamant superior din Romania.

Cu privire la programele analitice depuse la dosarul candidatului, descarcate de acesta de pe site-ul ULB, instanta constata ca acestea sunt identice cu cele depuse la dosarul cauzei de catre universitate - transmise de reprezentantii legali ai universitatii din Bruxelles, la solicitarea rectorului Universităţii, astfel cum rezulta din inscrisurile de la fila 262, filele 287- 288, 292-293 (traduse in limba romana ).Din declaratia martorului Z.., prodecan si membru in Biroul Cconsiliu al Facultăţii, instanta retine ca fisele de disciplina, programele analitice depuse in copie la dosarul candidatului H.Y, sunt valabile chiar fara semnatura reprezentutului legal al univesrsitatii emitente. De asemenea, retine din declaratia martorului C.G ca programele analitice, fisele disciplinelor sunt considerate acte publice si sunt afisate pe site- ul Facultăţii din cadrul ULB si pot fi consultate ca si documente doveditoare. In acelasi sens sunt si apararile inculpatei X. care sustine ca programele analitice, fisele disciplinelor studiate de candidat depuse de acesta la dosar - descarcate de pe site-ul ULB sunt documente cu regim liber de informare, iar la Decanatul Facultăţii existau deja astfel de documente eliberate de ULB pentru alti studenti care au solicitat echivalarea studiilor - susţinere confirmata de martorul COC, secretar al Facultăţii A., in declaraţia data in fata instanţei - ulterior fiind comunicate de catre reprezentanţii legali ai ULB documente identice cu cele aflate in dosarul candidatului.

Referitor la documentul intitulat plan de invatamant si la actele vizand sistemul de notare utilizat de ULB - in legatura cu care se imputa inculpatelor ca nu existau in dosarul candidatului la 18.11.2014, instanta retine ca foile matricole aflate la dosarul candidatului - identice cu cele comunicate conducerii Universităţii de ULB si depuse la dosarul instantei - reflecta toate datele/elementele privind continutul materiilor studiate de acesta in anul I si II la ULB, ca pe aceste foi matricole exista mentiunea ca ULB aplica sistemul european de credite transferabile - ECTS - precum si ca sistemul de notare este prezentat si in anexa la Ordinul MECTS nr.3223/08.02.2012 privind Metodologia de recunoastere a perioadelor de studii efectuate in strainatate. Instanta retine, de asemenea, ca actul pretins falsificat de inculpate, respectiv procesul-verbal din 18.11.2014 este un formular tipizat pe care acestea au trecut/completat doar mentiunile, constatarile, observatiile legate de aspectele esentiale ce tin de realizarea corecta a echivalarii studiilor universitare parcurse de candidat la ULB - act ce nu poate fi considerat ca fiind rezultatul/produsul unei actiuni de falsificare a realitatii din partea inculpatelor, din moment ce contine date /elemente reale extrase din documentele depuse in dosarul candidatului - documente ce sunt identice cu cele transmise la universitate de reprezentantii ULB (aflate in dosarul instantei, filele 262 si urm.).

In concluzie, fata de toate aceste constatari, instanta va retine inexistenta faptei de fals intelectual incriminat de art.321 din Cod Pen., urmand a dispune achitarea inculpatelor.

Cu privire la acuzaţia de abuz in serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit", prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 Cod penal, retinuta in sarcina inculpatei X., instanţa constată că, încadrand, în drept, situatia de fapt din rechizitoriu, i se imputa că, la data de 20.11.2014, in calitate de decan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii, în baza procesului-verbal din 18.11.2014 prin care a fost analizată solicitarea de înscriere la studii a studentului W., a aprobat solicitarea acestuia de înscriere direct în anul II de studii la Facultatea A. din cadrul Universităţii, deşi, pe baza documentelor depuse anterior (scrisoare de acceptare la studii în anul I, diplomă de bacalaureat, foii matricole, adeverinţă medicală) in raport de dispozitiile din Ordinul M.E.N. nr. 6000/2012 modificat prin ordinul nr. 3359'MD din 11.03.2013, din Hotărârea nr. 2/21.03.2014 a Senatului universităţii (care impune respectarea termenului de înregistrare a dosarului 22 august 2014), Minuta şedinţei din 17.11.2014 a Consiliului de Administraţie al universităţii şi Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă adoptată în anul 2013 de universitate, acest candidat nu putea fi înscris la studii decât în anul I, înregistrându-se prejudicierea bugetului Universităţii cu suma de 5.000 euro reprezentând taxă de şcolarizare pentru anul I de studii, dar şi obţinerea unui folos necuvenit de natură nepatrimonială, de către candidatul H.Y., constând în înscrierea la cursurile respectivei unităţi de învăţământ direct în anul II de studii, precum şi un folos necuvenit, de natură patrimonială, reprezentând taxa de şcolarizare de 5.000 euro aferentă anului 1 de studii, pe care acesta trebuia să o achite.

De asemenea, inculpatei Y. că, la data de 18.11.2014, în calitate de prodecan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii şi membru al Biroului Consiliu al respectivei facultăţi, prin semnarea procesului-verbal prin care a fost analizată solicitarea de înscriere la studii a studentului W., a facilitat înscrierea candidatului W. direct în anul II de studiu la Facultatea A. din cadrul Universităţii, deşi în conformitate cu Ordinul M.E.N. nr. 6000/2012 modificat prin ordinul nr. 3359/MD din 11.03.2013, Hotărârea nr. 2/21.03.2014 a Senatului Universităţii (cu

respectarea termenului de înregistrare a dosarului 22 august 2014), Minuta şedinţei din 17.11.2014 a Consiliului de Administraţie al universităţii şi
Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă

adoptată în anul 2013 de universitate, acest candidat nu putea fi înscris la studii decât în anul I, fapt ce a condus, pe de o parte, la prejudicierea bugetului Universităţii cu suma de 5.000 euro reprezentând taxă de şcolarizare pentru anul I de studii, iar, pe de altă parte, obţinerea unui folos necuvenit, de natură nepatrimonială, de către candidatul W., constând în înscrierea la cursurile respectivei unităţi de învăţământ direct în anul II de studii precum şi un folos necuvenit, de natură patrimonială, reprezentând taxa de şcolarizare de 5000 eur0 aferentă anului I de studii pe care acesta trebuia să o achite.

Din textul art. 297 Cod Pen., rezulta ca abuzul in serviciu consta in fapta funcţionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba sau o vatamare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice ori ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane sau creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temeiuri discriminatorii. Din acelasi text se retine ca modalitatile normative de comitere a infractiunii sunt alternative, constand neindeplinirea unui act - varianta materializata prin omiterea, neefectuarea unui act care trebuia sa fie indeplinit in virtutea indatoririlor de serviciu, adica a unui act a carei indeplinire cadea in sarcina functionarului ori care sunt inerente acelui serviciu, in timp ce sintagma
in mod defectuos presupune indeplinirea actului altfel decat se cuvenea sa fie efectuat din punct de vedere al continutului, formei, intinderii, indeplinirii, momentului efectuarii sale ori conditiilor de efectuare a actului.

Din coroborarea tuturor elementelor de fapt relevate de mijloacele de proba ale cauzei, instanta constata ca, in spetă, inculpatei X. i se imputa îndeplinirea in mod defectuos a atributiei de serviciu ce le revenea in calitate de decan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii, respectiv de membru al Biroului Consiliu al Facultăţii - legata de modul de solutionare a cererii de inscriere a candidatului străin W. in anul II de studiu, prin raportare la continutul dosarului prezentat, respectiv lipsa actelor originale din dosarul analizat, la nerespectarea cerintelor din reglementarile de mai sus privind procedura de echivalare a studiilor universitare de licenta, la aprobarea inscrierii si inmatricularii acestuia in lipsa unei scrisori de acceptare pentru anul II de studiu si cu nerespectarea termenului prevazut de reglementările cuprinse în ordine, instructiuni, ale Ministrului Educatiei Nationale, hotarari adoptate de Senatul Universitatii, regulamente interne, acte/decizii ale Consiliului de Administratie al universitatii. De asemenea, constata ca inculpatei i se imputa faptul ca, in calitate de prodecan si membru in Biroul Consiliu al Facultăţii, prin semnarea procesului-verbal din 18.11.2014, in conditiile retinute mai sus, si-a indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu legate de modul de solutionare a cererii de inscriere a candidatului străin W. in anul II de studiu, prin raportare la continutul dosarului prezentat, respectiv lipsa actelor originale din dosarul analizat, la nerespectarea cerintelor din reglementarile de mai sus privind procedura de echivalare a studiilor universitare de licenta, ceea ce condus la aprobarea inscrierii si inmatricularii candidatului in anul II de studiu, desi, nu putea fi inscris decat in anul I de studiu.

Instanta constata ca actiunile ilicite care li se imputa inculpatelor sunt doar partial intemeiate.

In concret, instanta constata ca inculpata X., în calitate de decan al Facultăţii A. si de membru al Biroului Consiliu al Facultăţii, a incalcat prevederile din Ordinul nr.6000/2012 emis de Ministerul Educatiei Nationale privind aprobarea Metodologiei pentru primirea la studii si scolarizare cetatenilor straini din state terte UE in invatamantul de stat si particular din Romania - modificat prin Ordinul 3359/MD din 11.03.2013, Hotărârea nr. 2/21.03.2014 a Senatului Universităţii prin care a fost aprobata Procedura privind admiterea pentru locurile cu taxa, in limba engleza, franceza sau romana, an universitar 2014-2015,
Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă

adoptată în anul 2013 de universitate prevazută în Regulamentul de studii universitare de licenta adoptat de Senatul Universitatii la data de 30.09.2013 si Regulamentul de Organizare si Functionare - Compartiment Academic, aprobat la data de 04.11.2013 de Senatul Universitatii, pct.5.3.1 lit.B, pct. 5.3.1.1.7., respectiv pct.5.3.1.1.9.

In acest sens, intanta retine, potrivit datelor/ elementelor de fapt extrase din probele dosarului si expuse pana aici, ca, desi, la data de 18.11.2014, inculpatele - ambele membre ale Biroului Consiliu din cadrul Facultăţii A. - cunoşteau că dosarul depus de candidat nu corespunde cerinţelor elaborate în reglementarile anterior mentionate, respectiv că dosarul candidatului nu era complet, lipsind adeverinţa oficială din care să rezulte sistemul de notare aplicat în instituţia unde candidatul a studiat, precum şi echivalenţa acestuia cu sistemul ECTS, cererea scrisă a candidatului în care se menţionează materiile prin care se cere echivalarea, cererea pentru eliberarea scrisorii de acceptare în anul II de studii, prevalându-se de hotărârea adoptată de Consiliul de administratie al UNIVERSITĂŢII la data de 17.11.2014 (privind prelungirea perioadei de înscriere la cursuri pentru anii de studii i-vi, până la data de 20.11.2014), au realizat procedura de echivalare a studiilor universitare de licenta parcurse de numitul W., la finalul careia au semnat procesul-verbal din 18.11.2014, ce atestă analizarea de către Biroul Consiliu a solicitarii de înscriere la studii la Facultatea A., specializarea a., studii în limba franceză, în anul II, an universitar 2014-2015 a candidatului W..

Or, Biroul Consiliu al Facultăţii A. - organ abilitat sa efectueze procedura de echivalare a studiilor - este format din cadre didactice univesitare, respectiv din prof.univ. - decan - X., prodecani - Y. - Z.şi P.F.) dar, cum s-a spus deja, procesul-verbal mentionat este semnat doar de inculpate, deşi, Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă” aflată în vigoare la nivelul universităţii prevede că „Evaluarea dosarelor pentru echivalarea studiilor este efectuată de către un membru desemnat din Biroul Consiliului facultăţii şi este aprobată prin proces-verbal de către Biroul Consiliului facultăţii cu semnătura tuturor membrilor”, astfel ca, declaratiile date in calitate de martori de ceilalti membri din structura de conducere mentionata nu pot fi apreciate, in raport de dispozitiile citate, decat ca nesincere.

In raport de aceasta prevedere, este de netagaduit ca actul în discutie ce poarta si mentiunea „studentul se va inscrie in anul II cu sustinerea examenelor de diferenta din anul I „ nu reprezinta acordul unanim al membrilor din structura de conducere menţionată, unii dintre membri aflând despre situaţia dosarului şi conţinutul cererii candidatului, cât şi despre cuprinsul procesului - verbal menţionat abia în faţa organului de urmărire penală - dar nici nu a primit aprobarea/avizul rectorului si aprobarea Consiliului de Administratie al Universitatii.

Referitor la echivalarea examenelor promovate in universitati din strainatate, art.199 lit c din Regulamentul de studii universitare de licenta adoptat de Senatul Universitatii (adoptat la data de 30.09.2013) prevede ca echivalarea examenelor promovate in universitati acreditate in strainatate, din acelasi domeniu, in vederea inscrierii doar pe locuri cu taxa in valuta, este posibila la propunerea Biroului Consiliu al Facultăţii, adica
a celor patru membri din Biroul Consiliu, cu acordul Consiliului de Administratie

- acord care nu a fost dat de această structură de conducere mai înainte de a se realiza înscrierea efectiva a candidatului în baza de date a Universitatii, în baza actului din 18.11.2014 si a rezoluţiei puse pe cererea candidatului de către inculpată („de acord cu înscrierea în anul II”) şi mai inainte de a se efectua, în baza aceluiasi act, înmatricuLarea candidatului în data de 20.11.2014.

Cum s-a arata deja, la data de 20.11.2014, inculpata a rezoluţionat cererea înregistrată pe numele suspectului W. sub numărul 25.801 din 11.11.2014, executând pe înscrisul respectiv menţiunea olografa
„
de acord cu înscrierea în anul II
",

semnând alături de aceste menţiuni olografe pentru asigurarea autenticităţii acestei menţiuni.

Tot la data de 20.11.2014, în jurul prânzului, suspectul W. a revenit în România şi, în baza rezoluţiei inculpatei X., s-a prezentat la secretariatul Facultăţii A., a semnat personal un exemplar al procesului - verbal de echivalare a studiilor, un contract de studii, iar martora V.D- - în calitate de secretara la U.MF.Iasi, cu atributii la sectiile cu predare in in limba franceza - l-a înscris în baza de date electronică a universităţii, l-a repartizat în anul II într-o grupă de studiu, eliberându-i suspectului, o adeverinţă ce atesta că acesta a dobândit calitatea de student în anul II la Facultatea A. din cadrul Universităţii, înmatricularea candidatului direct în anul II de studii fiind realizată înainte de obţinerea de catre candidat a scrisorii de acceptare pentru anul II de studiu ce se eliberează de către MECTS numai după verificarea prealabilă a dosarului candidatului de către funcţionarii din Direcţia Generală de Relaţii Internaţionale.

Este de precizat că, potrivit Regulamentului de Organizare şi Funcţionare - Compartiment Academic aprobat la data de 04.11.2013 de Senatul Universităţii, pct. 5.3.1 lit.B, pct.5.3.1.1.7., respectiv pct 5.3.1.1.9. decanul dispune înmatricularea /exmatricularea studenţilor, aprobă înscrierile /reînscrierile studenţilor, dar, numai după ce s-a conformat exigenţelor cerute de art.199 lit.c din regulamentul de studii universitare de licenţă al universităţii aprobat de Senat (care prevede că evaluarea examenelor promovate în universităţi acreditate din străinătate, din acelaşi domeniu, în vederea înscrierii doar pe locuri cu taxă în valută, este posibilă la propunerea broului consiliu al facultăţii, cu acordul Consiliului de administraţie. Totodată, trebuie precizat că, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare amintit anterior, pct. 5.2.1.42. rectorul analizează şi avizează cererile de recunoaştere / echivalare a creditelor, certificatelor si diplomelor de studii, etapă pe care dosarul candidatului nu a parcurs-o prealabil înscrierii şi înmatriculării în anul ii de studiu.

Apărările inculpatelor formulate oral, dar şi în scris in sensul că înscrierea candidatului în anu lI de studiu putea fi făcută şi în lipsa documentelor anterior menţionate (adeverinţa oficială din care să rezulte sistemul de notare aplicat în instituţia unde candidatul a studiat, precum şi echivalenţa acestuia cu sistemul ECTS, cererea scrisă a candidatului în care se menţionează materiile prin care se cere echivalarea, cererea pentru eliberarea scrisorii de acceptare în anul II de studii, plan de învăţământ, programe analitice ) nu pot fi primite de instanţă, din moment ce M.E.C.T.S. - Direcţia Generală Relaţii Internaţionale, în adresa nr.8459/21.05.2015 precizează, referitor la şcolarizarea cetăţenilor din alte state, următoarele:

1. Anul de studii în care pot fi înscrişi candidaţii veniţi prin transfer sau la continuare de studii şi eventuale examene de diferenţă de susţinut sunt stabilite exclusiv de către universitatea primitoare, prin compararea planurilor de învăţământ si a programelor analitice -
   constatarea instanţei fiind aceea ca inculpatele nu au avut, in contextul procedurii de echivalare a studiilor elementele de comparatie necesare pentru o analza corecta si temeinica a dosarului in discutie.
2. Obligativitatea verificării autenticităţii documentelor prezentate revine insttituţiei de învăţământ superior (prin corespondenţă directă cu instituţiile de învăţământ emitente ale actelor de studii) -
   constatarea instanţei fiind aceea ca, în spţă, o astfel de corespondenţă a fost făcută de universitate abia la data de 10.06.2015, deci, după trimiterea în judecată a inculpatei X., astfel cum rezultă din înscrisurile _prezentate de aceasta la dosar.
3. Asupra acestor situaţii, univresităţile trebuie să informeze ministerul şi să solicite, în mod explicit, înscrierea studenţilor în ani superiori - constatarea instantei fiind aceea ca la dosarul cauzei nu se afla vreo dovada referitoare la informarea M.E.C.T.S. referitoare la inscrierea si imatricularea candidatului in an superior de studiu.
4. In adresa menţionata este precizat ca la dosarul şi acordul privind înscrierea studentului W., în dosarul primit de la universitate, la data de 22.10.2014, nu a existat nicio dovadă a studiilor universitare efectuate de acesta, dosarul conţinea avizul oficial al univrsităţii, copiile diplomei de bacalaureat şi a foii matricole aferente, copia paşaportului şi cererea de eliberare a scrisorii de acceptare la studii,, fiind emisă scrisoarea de acceptare nr.118293/CMJ/octombrie 2014 pentru înscrierea candidatului în anul I de studiu.
5. Universitatea nu a revenit asupra acestui dosar cu o solicitare privind înscrierea candidatului într-un an superior.

In acelasi sens este si adresa nr. 112537/CMJ/03.07.2015, emisa de M.E.C.T.S.-Direcţia Generală Relaţii Internaţionale în care se reitereaza, referitor la şcolarizarea cetăţenilor din alte state, ca scrisoarea de acceptare emisă de M.E.C.T.S. este documentul final, necesar şi obligatoriu accesului la studii în România a cetăţenilor străini proveniţi din state terţe ale UE (ceea ce era valabil si pana in anul 2015). Anul de studii în care pot fi înscrişi candidaţii veniţi prin transfer sau la continuare de studii şi eventuale examene de diferenţă de susţinut sunt stabilite exclusiv de către universitatea primitoare, prin compararea planurilor de învăţământ si a programelor analitice. Obligativitatea verificării autenticităţii documentelor prezentate revine insttituţiei de învăţământ superior (prin corespondenţă directă cu instituţiile de învăţământ emitente ale actelor de studii).Universităţile au obligaţia de a informa ministerul asupra oricărei schimbări intervenite cu privire la anul de studii, ciclul de studii sau domeniul în care cetăţenii terţi vor fi înmatriculaţi.

In ce priveste depasirea termenului de depunere a dosarelor pentru inscrierea in anul I sau in ani superiori de studiu, este dovedit in cauza ca inculpatele au avut in vedere, cu prilejul analizei dosarului si realizarii procedurii de echivalare a studiilor, minuta din 13.10. 2014 si minuta din 17.11.2014 elaborate de Consiliul de Administratie al Universitatii, acte prin care s-a prelungit perioada de inscriere a candidatilor straini in anul I sau in ani superiori de studiu, astfel ca, nu li se poate imputa nerespectarea prevederilor din ordine, instructiuni, ale Ministrului Educatiei Nationale, hotarari adoptate de Senatul Universitatii, regulamente interne, acte/decizii ale Consiliului de Administratie al universitatii.

In ce priveste apararea inculpatei Y., in sensul ca nu avea de indeplinit atributii de decan si, ca atare, nu putea dispune înscrierea si înmatricularea studentilor in învatamantul universitar de la Facultatea A., instanta constata ca aceasta nu poate fi primita, din moment ce, in calitate de prodecan şi membru în Biroul Consiliu, fara nicio opunere, prin semnarea procesului - verbal de echivalare a studiilor candidatului străin, in lipsa celorlalti doi membri, cunoscand ca dosarul este incomplet, respectiv ca lipsesc documentele necesare unei evaluari corecte, a fost de acord cu rezolutiile puse de inculpata pe procesul - verbal din 18.11.2014, ceea ce a condus la aprobarea inscrierii candidatului de catre decanul Facultăţii si inmatricularea efctiva a acestuia la data de 20.11.2014, fara parcurgerea celorlalte etape si fara obtinerea avizelor necesare ale Consiliului de Administratie al UNIVERSITĂŢII, fără eliberarea scrisorii de acceptare de către minister corespunzător anului II de studii.

Este de necontestat că, în virtutea principiului autonomiei universitare statuat în Legea educaţiei naţionale, universitatea putea stabili anul în care putea fi înscris un anume candidat, conform procedurilor proprii, a ordinelor Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi a documentelor depuse de candidaţi, cu condiţia efectuarii echivalării studiilor (evident, dacă dosarul şi situaţia şcolară a candidatului întrunesc toate exigenţele ) şi a obţinerii scrisorii de acceptare la studii pentru anul de studiu corespunzător din partea autorităţii competente, dar, în contextul materializării acestui principiu, nu pot fi ocolite/ignorate/încălcate flagrant dispoziţiile din art.121 din Legea educaţiei naţionale - potrivit cărora, modul în care universităţile işi exercită autonomia universitara, işi asumă misiunea generală şi pe cea proprie şi işi exercită răspunderea publică este supusa controlului M.E.C.T.S. - precum şi dispoziţiile referitoare la atribuţiile Senatului, rectorului, decanului, prodecanului, Biroului Consiliu, Consiliului de Administratie al universităţii, stabilite în mod expres în Carta Universitară 2011 adoptată de Senatul Universităţii, în art.78 - 106, în baza acestui document fiind emise, între alte regulamente, şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Universităţii şi Regulamentul de studii universitare de licenta al Universităţii ce reglementeaza procedurile de admitere, transfer/continuare a studiilor, contractele individuale de muncă, de management, fişa postului.

In raport de toate aceste constatari, instanta nu poate concluziona decat in sensul ca, prin infrangerea, cu intentie directa, a prevederilor stabilite in ordin al ministrului, hotarari ale Senatului universitatii, regulament de organizare si functionate al Universităţii, Regulament de studii universitare de licenta al Universităţii ce reglementeaza procedurile de admitere, transfer/continuare a studiilor emise in baza si pentru aplicarea corecta si unitara a dispozitiilor din Legea nr.1/2011 privind educaţia naţională, inculpatele si-au indelinit in mod defctuos atributiile de serviciu, favorizand, in acest context inscrierea si inmatricularea candidatului W. in anul II de studiu la Facultatea A., desi nu putea fi inscris decat in anul I de studiu, cu consecinta prejudicierii bugetului universităţii cu suma de 5.000 euro reprezentând taxă de şcolarizare pentru anul I de studii, dar şi a obţinerii unui folos necuvenit de natură nepatrimonială, de către candidatul H.Y., reprezentând taxa de şcolarizare de 5.000 euro aferentă anului 1 de studii, pe care acesta trebuia să o achite.

In concluzie, instanta constata ca fapta de abuz in serviciu imputata celor doua inculpate este dovedita, candidatul W. putand fi inscris si inmatriculat doar in anul 1 de studiu si nu direct in anul II de studiu, decizia Consiliului de Administratie din 27.05.2015 in sensul ca nu a fost prejudiciat bugetul institutiei fiind contrara tuturor reglementarile anterior enumerate emise in baza si pentru aplicarea corecta si unitara a dispoziţiilor din Legea nr.1/2011 privind educaţia naţională.

Instanta va constata, însa, ca actiunile ilicite imputate in mod intemeiat inculpatelor, din prisma considerentelor expuse, nu se circumscriu tipicitatii reglementarii legale, in concordanta cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 405din 15.06.2016, in sensul ca au fost indeplinite cu încalcarea legii, atributiile de serviciu ce le reveneau in calitate de decan, respectiv prodecan si de membru in Biroul Consiliu al Facultăţii, nefiind prevazute in actele normative mentionate de Curtea Constitutionala.

Este unanim cunoscut ca fapta ce se circumscrie acestei infractiuni trebue sa fie savarsita in exercitarea atributiilor de serviciu, neindeplinrea sau indeplinire defectuoasa a unui act in exercitarea acestor atributii, reprezentand modalitati de realizare a elementului material al lasturii obiective a infractiunii.

Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin decizia citata asupra constitutionalitatii dispozitiilor legale care reglementeaza infractiunea in discutie, statuand ca dispozitiile din art.297 alin.1 NCP sunt constitutionale, in masura in care prin sintagma - îndeplineşte in mod defectuos - din cuprinsul acestora se intelege - îndeplineşte prin incalcarea legii.

In aceeasi decizie, C.C.R. a apreciat ca dispozitiile anterior mentionate incalca prevederile art.1 alin.5 din Constitutie, potrivit carora in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie - deoarece sintagma din art.297 alin.1 N.C.P. - indeplineste in mod defectuos, nu prevede in mod expres elementul in legatura cu care defectuozitatea este analizata, ceea ce determina lipsa de claritate si previzibilitate a acestora.Or, persoana care are calitate de functionar, in sensul legii penale, trebuie sa poata determina, fara echivoc, care este comportamentul ce poate avea semnificatie penala.

Curtea Constitutionala a statuat in decizie ca principul legaltatii incriminarii impune ca doar legiuitorul primar sa poata stabili conduita, pe care destinatarul legii este obligat sa o respecte, in caz contrar supunandu-se sanctiunii penale, deci, comportamentul interzis trebuie impus de legiuitor chiar prin lege - inteleasa ca act formal adoptat de Parlament, precum si ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, in temeiul delegarii legislative, respectiv, prin ordonanţe si ordonanţe de urgenţă.Aşa fiind, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuasa a unui act, trebuie analizată, potrivit celor statuate de Curte, numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primara - legi şi ordonante ale Guvernului.

In speta de fata, neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a unui/unor acte de catre inculpate se raporteaza la atributii de serviciu ale acestora prevazute in acte de reglementara secundara, precum ordine ale ministrului, hotarari ale senatului universitar, regulamente interne adoptate de structurile de conducere ale universitatii.

Cum din întreg materialul dosarului rezultă că inculpatele, în exercitarea atribuţiilor de serviciu - de decan, respectiv prodecan, dar şi în calitate de membru în Biroul Consiliu al Facultăţii A., au incalcat atributii de serviciu stabilite prin acte de nivel inferior, respectiv ordin al ministrului, hotarare a senatului, proceduri reglementate in regulamente interne ale universităţii - atributii care nu sunt prevazute in acte normative ce consituie legislatie primara (legi, ordonante de Guvern), instanta va constata ca faptele comise de acestea, in concret, nu indeplinesc elementele de tipicitate ale infractiunii de abuz in serviciu, nefiind prevazute de legea penala, astfel ca, va dispune achitarea acestora.

Este de necontestat ca, Legea educatiei nationale prevede expres obligativitatea respectarii intregii legislatii in vigoare, de catre personalul din invatamantul superior, fiind obligatorie aplicarea tuturor reglementarilor referitoare la asigurarea si evaluarea calitatii in invatamantul superior, astfel cum rezulta din art. 124 alin.1 (potrivit carora, Raspunderea publica obliga orice institutie de invatamant superior, de stat sau particulară: a sa respecte legislatia in vigoare, carta proprie si politicile nationale si europene in domeniul invatamantului superior; b) să aplice şi să se supună reglementarilor in vigoare referitoare la asigurarea si evaluarea calitatii in invatamantul superior) si din art. 304 alin.1 (potrivit caruia Personalul din invatamantul superior are drepturi si indatoriri care decurg din Carta universitara, din Codul de etica universitara, din contractul individual de munca, precum si din legislatia in vigoare ) - dispozitii invocate de D.N.A.Iasi in cursul judecatii, la dezbaterile pe fond vizand fapta in discutie - insa, cum s-a arătat mai sus, neindeplinirea sau indeplinirea defectuasa a unui act, trebuie analizata, potrivit celor statuate de Curtea Constituţională, numai prin raportare la atributii de serviciu reglementate expres prin legislatia primara - legi si ordonante ale Guvernului. Or, in speţa de faţă, inculpatelor li se impută încălcarea unor atribuţii de serviciu ce nu sunt reglementate expres de legea educaţiei naţionale, ci, cum s-a arătat mai sus, sunt stabilite în mod expres în Carta Universitară 2011 a universităţii adoptată de Senatul Universităţii, în art.78 - 106, în baza acestui document fiind emise, între alte regulamente, şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Universităţii şi Regulamentul de studii universitare de licenta al Universităţii (adoptate de Senatul Universităţii în 2013) ce reglementeaza procedurile de admitere, transfer/continuare a studiilor, contractele individuale de muncă, de management, fisa postului.

Instanta constata ca acuzaţiile formulate impotriva inculpatei X.- constând în aceea că, în ziua de 22.11.2014, a primit de la inculpatul Q., prin intermediul martorilor H.R., M.S.I.şi S.F (persoane care au acţionat fără vinovăţie), o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), în legătură cu efectuarea unui act privind atribuţiile acesteia de serviciu, constând în acceptarea înscrierii numitului W. în cadrul facultăţii al cărei decan este - faptă care constituie infracţiunea de luare de mită", prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 289 Cod penal, sunt intemeiate si pe deplin dovedite.

In conceptia noului cod penal, fapta functionarului public (prevazut de art.175 alin.1 ), care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, realizeaza continutul constitutiv al infractiunii de luare de mita, prevazuta de art.289 alin.1 NCP (fapta incriminata de vechiul cod penal in art.256)

Instanta retine ca este demonstrata in cauza savarsirea faptei de luare de mita in modalitatea si in contextul retinut in actul de trimitere in judecata (cu declaratiile martorilor ce au transportat si predat inculpatei, prin intermediul martorului H.R., audiati in ambele faze procesuale, cu procesele - verbale de perchezitie, cu declaratiile inculpatei X., ale inc.Q.,cu procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice si a discutiilor inregistrate in mediu ambiental, cu toate inscrisurile care ilustreaza acceptarea de catre aceasta - dupa numeroase presiuni si interventii/insistente venite din partea inc.Q. - a inscrierii si inmatricularii candidatului W. in anul II de studiu la Facultatea A., desi, potrivit reglementarilor citate pana aici nu putea fi inscris decat in anul I de studii.

Instanta retine ca fapta a fost comisa cu intentie directa, inculpata cunoscand ca sacosa in care se aflau ambalate cele doua colete (gasite ulterior in autoturismul personal de catre organele judiciare) contine un cadou de la cetăţeanul străin (pe al carui fiu il inscrisese si inmatriculase in anul II de studii, prin nerespectarea metodologiei din ordinul ministrului, regulamentelor adoptate de structurile de conducere ale universitatii ), persoana cu care inculpata nu avea vreo relatie de prietenie, profesionala, fiind pe deplin dovedit ca l-a cunoscut doar in contextul solutionarii cererilor de inscriere la studii a candidatului W. respectiv in intervalul 20 octombrie - 18.11.2014, inculpatul a avut doua intrevederi cu aceasta, de scurta durata, la cabinetul decanului, legate de rezolvarea cererilor mentionate.

Prin urmare, nu vor fi primite apararile formulate oral si in scris de inculpata X., personal si prin aparatorul ales, fiind unanim admis in doctrina de specialitate si in practica judiciara, ca nu prezinta nicio relevanta juridica, sub aspectul existentei infractiunii in discutie, mobilul cu care a fost savarsita fapta, acesta putand fi avut in vederede instanta la individualizarea pedepsei.

Conform expertizei efectuate in cauza, valoarea minima a celor doua obiecte primite de inculpata este, cu apoximatie, intre 900 - 1000 lei, suma care nu poate fi apreciata ca fiind modica, cum sustine inculpata, fiind dovedit in cauza ca bunurile au fost remise, respectiv primite de inculpata, in legatura cu actul de serviciu efectuat de aceasta, constand in inscrierea si inmatricularea candidatului W. in anul II de studiu la Facultatea A., desi, potrivit reglementarilor anterior mentionate nu putea fi inscris decat in anul I de studii, astfel ca nu vor fi primite nici apararile legate valoarea sau semnificatia remiterii si respectiv primirii de catre aceasta a cadoului de la cetăţeanul străin.

In ce priveste acuzatiile de dare mita privind pe inculpatul Q., instanta constată ca sunt intemeiate, fiind pe deplin dovedit in cauza, cu intreg materialul administrat in ambele faze procesuale ca bunurile au fost remise decanului - inculpatei X. - in condiţiile retinute de rechizitoriu si confirmate de materialul probator administrat in ambele faze procesuale, in legatura directa cu rezolvarea cererii de inscriere/inmatriculare a fiului său, în anul II de studii la Facultatea A., care din considerentele deja expuse, nu putea fi inscris /inmatriculat decat in anul I de studii.

Nu pot fi primite apararile acestuia, formulate prin aparatorul ales, dar si personal, in prezenta unui interpret autorizat in conditiile legii, referitoare la valoarea redusa a bunurilor remise inculpatei, ori la semnificatia avuta in vedere de acesta, respectiv ca a oferit inculpatei doar un souvenir, ca cele doua bunuri sunt specifice culturii străine si ar avea doar o valoare simbolica. Nu poate fi primita nici sustinerea ca inculpatul nu cunostea imprejurarea ca fapta pe care o savarseste, in conditiile retinute mai sus, constituie infractiune, potrivit legii penale romane, cat timp avea obligatia sa se informeze cu privire la acest aspect. Mai mult, inculpatul cunostea ca, remiterea unor bunuri catre inculpata, in conditiile retinute mai sus, constituie, potrivit legii penale romane, o fapta penala - aspect ce rezulta si din convorbirea telefonica (interceptata autorizat si redata in procesul- verbal din data de 15.05.2015 (vol.3, fila 484), fiind, insa, încurajat şi asigurat de inculpatul K..că nu este nicio problemă dacă va remite cadoul şi florile inculpatei.

Contrar sustinerilor apararii, instanta va retine ca fapta a fost comisa cu intentie directa, cum impune textul încriminator, neavand nicio relevanta juridica, sub aspectul existentei infractiunii de dare de mită, mobilul cu care a fost savarsita fapta, aceasta putand fi avuta in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei.

Fata de toate aceste aspecte de fapt si de drept, urmeaza a fi antrenata raspunderea penala a inculpatului.

Cu privire la acuzaţiile aduse inculpatului K..- constând în aceea că în ziua de

2014. l-a ajutat pe inculpatul Q. să dea inculpatei X. - decan al Facultăţii A. din cadrul universităţii - o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare minimă 100 lei), în legătură cu efectuarea unui act privind atribuţiile acesteia de serviciu, legate de înscrierea numitului W. în cadrul facultăţii al cărei decan este, indicându-le intermediarilor, prin telefon (cu nr.0740938970) trimişi de Q. (martorii M.S.I.şi S.F. ) să lase la secretariat, respectiv la V.D, bunurile ce au fost preluate, în final, de martora H.R. ), întrucât inculpata X. nu era prezentă la birou în acel moment, instanta constata ca acestea sunt intemeiate.

Este unanim cunoscut ca, o infractiune poate fi savarsita de un singur autor sau de mai multi autori in baza unui hotarari comune sau a unei coeziuni psihice.Participantii principali la savarsirea infractiunii pot fi ajutati direct sau mediat, de alte persoane, care fara sa fi luat parte la executarea actiunii tipice descrise de textul de lege incriminator, au inlesnit sau ajutat pe autor sau coautori.

Potrivit art.48 alin.1 NCP, complice este persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.

Din definitia data de legiuitor in textul de lege citat, rezulta ca, prin activitatea sa, complicele nu determina o alta persoana sa savarseasca nemijlocit fapta prevazuta de legea penala si nici nu contribuie la savarsirea in mod nemijlocit a unei fapte prevazute de legea penala, ci el creeaza ambianta favorabila menita sa asigure reusita executarii actiunii tipice de catre autor.Totodata, se deduce din definitia mentionata, ca pentru a se retine comlicitatea ca forma a participatiei penale, trebuie sa se constate, intre alte conditii ce trebuie indeplinite cumulativ, si cele referitoare la: savarsirea de catre complice a unor activitati de inlesnire sau ajutor la comiterea faptei de catre autor; contribuţia complicelui sa fi folosit efectiv autorului la savarsirea faptei prevazute de legea penala; actul de complicitate, in oricare dintre modurile in care s-a manifestat, trebuie sa fie efectuat cu intentie (directa sau indirecta ).

Actele de complicitate, sub forma inlesnirii, se pot concretiza, anterior savarsirii faptei de catre autor, inclusiv in darea de sfaturi sau instructiuni sau procurarea de informatii necesare pentru orientarea autorului sau pentru luarea de precautiuni. Cele sub forma ajutorului se refera la actele indeplinite de complice chiar in cursul realizarii de catre autor a actiunii incriminate, adica in perioada cuprinsa intre inceperea executarii si consumarea sau, dupa caz, epuizarea faptei. Mai rezulta din aceeasi definitie ca, in raport cu natura actelor de ajutare sau inlesnire, se poate retine complicitatea materiala sau morala.

Instanta, in raport cu aspectele retinute din textul de lege citat, precum si din prisma datelor/elementelor de fapt ilustrate de mijloacele de proba administrate in cauza, constata ca sunt intrunite cumulativ toate conditiile ce reies din textul de lege citat, pentru a se retine ca fapta inculpatului, astfel cum a fost descrisa in rechizitoriu, constituie infractiunea de complicitate la dare de mita.

Astfel, contrar apararilor formulate oral si in scris, prin aparatorul ales, instanta retine ca, este dovedit în cauză că inculpatul a cunoscut în mod detaliat toate demersurile făcute de inculpatul Q. pe lângă decanul facultăţii, X., în legătură cu cererile de înscriere în anul I şi apoi în anul II de studiu ale candidatului W., aspect ce reiese din numeroasele convorbirile telefonice avute de inculpat cu martora C.G- secretar şef al UNIVERSITĂŢII, dar si cu martora V.D - secretara la Facultatea A. din cadrul universităţii, avand ca atribuţii pe linia gestionarii problrmelor de secretariat pentru seria de studenti in limba franceza.. Trebuie spus ca exista date certe in dosar din care rezulta ca inculpatul K. a absolvit Facultatea A. din cadrul universităţii, a absolvit cursurile scolii doctorale la aceasta universitate si a sustinut teza de doctorat - presedintele comisiei de doctorat fiind decanul Facultăţii mentionate X. - acesta fiind contextul in care le-a cunoscut pe cele doua persoane care fac parte din cercul relaţional al inculpatului. Rezulta din convorbirile telefonice interceptate ca inculpatul le-a solicitat inmai multe rinduri informaţii în legătură cu eliberarea scrisorii de acceptare la studii, inclusiv în ce îl priveşte pe fiul inculpatului - relevant fiind, sub acest aspect, procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 09.11.2014 de redare a mesajelor scurte tip SMS transmise la data de 05.11.2014, incepând cu orele 13,40 între K..şi martorul C.G cu privire la eliberarea scrisorii de acceptare la studii pentru candidatul t.k., procesul-verbal din 11.11.2014 de redare a mesajelor scurte tip SMS transmise la data de 10.11.2014, incepând cu orele 09,40 din cuprisul cărora rezultă că inculpatul este informat de acelaşi martor despre sosirea scrisorii de acceptare pentru candidatul W., din procesul - verbal din 21.11.2014 de redare a convorbirii telefonice (ambele procese - verbale aflate în vol.3, filele 347-348; 360-361 ); procesul- verbal din 21.11.2014 de redare a convorbirii telfonice purtate la data de 17.11.2014, orele 15,32 între inculpat şi martorul menţionat (vol.3, filele 394-395), fiind evident că discuţia dintre cei doi a avut loc după şedinţa Consiliului de Administraţie din 17.11.2014 (în care s-a hotărât prelungirea termenului de înscriere la universitate pentru candidaţii străini) şi că privea demersurile ce urmau a fi făcute făcute pentru acceptarea inscrierii candidatuli H.Y. în anul II de studii şi nu în anul I de studii, cererea făcut pentru acest an de studiu fiind deja rezolvată favorabil la acea dată.

De asemenea, constatarea instantei este bazata si pe datele /informatiile extrase şi din procesele - verbale de percheziţie din 22.11.2014 aflate în vol.1, filele 145-151, 156-157, fiind găsită în locuinţa inculpatului, într - o haină, un înscris olograf cu „ menţiunea 21.806 /09.10.2014 W. „ - acesta fiind numărul de înregistrare al cererii scrise şi depuse de martorul MAID, cerere ce a fost respinsă de inculpata X., iar în autoturismul acestuia a fost găsită scrisoarea de acceptare la studii nr.118293/CMJ/october 2014 pe numele lui W. - în fotocopie. Or, toate aceste date extrase din mijloacele de probă enumerate, coroborate şi cu procesele - verbale de investigaţii din 22.11.2014 (aflat în vol.1, filele 124- 125) din care rezultă că, în seara zilei de 18.11.2014, deci, după ce s-a făcut echivalarea studiilor de către cele două inculpate în condiţiile anterior descrise, au avut loc două întâlniri, în locuri publice, între inc.K..şi inc.H.E.H., fiind abordat şi subiectul legat de suma ce trebuia plătită primului pentru ajutorul dat în vederea inscrierii în anul II de studii a fiului acestuia din urmă - susţin pe deplin concluzia că inculpatul

K..avea cunoştinţă şi despre cadoul ce urma a fi remis inculpatei X. la data de 21.11.2014.

De asemenea, constatarea instanţei, în sensul arătat mai sus, reiese şi din procesul verbal din 15.12.2014 de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 20.11.2014, orele 13,38 între inculpatul K..şi acelaşi martor - C.G - când deja se făcuse echivalarea studiilor, se efectua înscrierea şi înmatricularea candidatului W., aflat în acel moment la secretariat, însoţit de „ tatăl lui cel fericit” (vol.3 filele 450-451), din procesul -verbal din 15.12.2014 de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 20.11.2014, orele 13,50 intre martora V.D -si K..(vol.1, filele 456457 ) din conţinutul caruia rezulta ca apelul a fost facut de inculpat in timp ce aceasta realiza formaltatile de inscriere efectiva si inmatriculare a candidatului W., inculpatul dorind sa afle stadiul procedurii de inscriere, dar şi din procesele - verbale de percheziţie din 22.11.2014 aflate în vol.1, filele 145-151, 156-157, fiind găsită în locuinţa inculpatului, într.o haină, un înscris olograf cu menţiunea 21.806 /09.10.2014 W. - acesta fiind numărul de înregistrare al cererii scrise şi depuse de martorul MAID, cerere ce a fost respinsă de inculpata X., iar în autoturismul acestuia a fost găsită scrisoarea de acceptare la studii nr.118293/CMJ/october 2014 pe numele lui W. - în fotocopie. Or, toate aceste date extrase din mijloacele de probă enumerate, coroborate şi cu procesele - verbale de investigaţii din 22.11.2014 (aflat în vol.1, filele 124- 125) - din care rezultă că, în seara zilei de 18.11.2014, deci, după ce s-a făcut echivalarea studiilor de către cele două inculpate în condiţiile anterior descrise, au avut loc două întâlniri, în locuri publice, între inc.K. si inc.H.E.H., fiind abordat de acestia şi subiectul legat de suma ce trebuia plătită primului pentru ajutorul dat în vederea inscrierii în anul II de studii a fiului acestuia din urmă - susţin pe deplin concluzia că inculpatul K..avea cunoştinţă inclusiv despre cadoul ce urma a fi remis inculpatei X. la data de 21.11.2014.

Constatarea instantei, in sensul ca inculpatul K..cunostea despre faptul ca inculpatul Q..va merge la sediul universitatii, insotit de Y, pentru a remite inculpatei X. un cadou si florile, iar secretarelor buchete de flori, rezulta cu prisosinta_din discuţiile telefonice avute cu numitul Y, redate în procesul- verbal din 15.05.2015 de redare a convorbirii din 21.11.2014, orele 13,46 (vol.3, filele 480-481), acesta din urmă solicitând şi primind informaţiile necesare de la inculpat pentru a le transmite apoi celor doi curieri cum să procedeze şi cărei persoane din UMF.Iaşi să-i fie predat cadoul destinat inculpatei(aceasta nefiind prezentă în acea zi la serviciu).In timpul acestei discutii inculpatul a indicat ca persoana de contact pe V.D-G., relevant fiind urmatorul pasaj
.„
Alo! Scuză-mă! Am venit cu flori şi cu tot şi au zis că ei sunt în şedinţă, nu e nimeni ”, ,,Ţi-am zis... A! Dacă e şedinţă... Ţi-am zis că trebuie să te duci mai târziu”, „Ok. Ce fac? Las aici sau...?”, „Lasă acolo, intră la secretară şi lasă acolo.”, „Nu pare să fie prezentă”, „Nici

DIANA?”, „Nu ştiu... Să văd.”, „Lasă la D
”). De asemenea, constatarea de mai sus rezulta si

din convorbirea ce are loc intre inculpatul Q..- aflat in fata universitatii, in timp ce martorii carora li s-a incredintat predarea buchetelor de flori si a sacosei cu cele doua obiecte se aflau deja, dupa informatiile /instructiunile primite de la Y - si inculpatul K.., primul dorind sa se asigure că gestul său, acela de a remite inculpatei un cadou si florile, era unul legal, răspunsul primit fiind unul de incurajare, de materializare a intiativei de a remite cadoul si florile inculpatei, prin intermediul secretarei V.D, astfel cum il sfatuise cu cateva minute in urma pe Y,
(„Nu eproblemă. Doar că au şedinţă şi după ce termină, or să deschidă uşa”, „Şi cu cadoul cu florile... nu e... ”, „Nu, nu! Doar că e pe doi examenul pentru specializare pentru români.”, „Dar e normal? E normal în România?”, „A! (*râde)”-

fragment extras din procesul verbal din 15.05.2015 de redare a convorbirii telefonice dintre cei doi inculpati la data de 21.11.2014, orele 14,00, aflat in vol.3 filele 484 - 485.

Imprejurarea ca inculpatul K..(localizat in timpul convorbirii telefonice in incinta Fermei .... ) nu l-a insotit pe inculpat la florarie, ori la universitate pentru remiterea bunurilor si buchetului de flori inculpatei, nu are nicio relevanta juridica, respectiv nu afecteaza in nici un mod temeinicia acuzatiilor ce i se retin in sarcina, din moment ce instructiunile/ informatiile date numitului Y in contextul mai sua aratat, necesare pentru materializarea rezolutiei infractionale a inculpatului H.E.H., dar si indemnul dat acestuia din urma de a continua savarsirea faptei (pe baza informatiilor transmise lui Y), respectiv incurajararea, siguranta insuflata in timpul convorbirii telefonice, in sensul ca nu se expune niciunui risc prin remiterea cadoului inculpatei

10. , au contribuit in mod efectiv la intarirea rezolutiei delictuoase, respectiv la materializarea de catre autor (inc. Q..) a infractiunii de dare de mita, asa cum s-a retinut mai sus.

Este necesara precizarea ca niciuna dintre convorbirile telefonice interceptate si redate in procesele verbale anterior enuntate nu a fost contestata de inculpat pe parcursul procesului penal, dar, desi continutul acestora coroborate cu celelalte probe anterior enuntate releva contributia sa de complice la savarsirea faptei de dare de mita in conditiile anterior descrise, acesta a negat constant savarsirea faptei, afirmand ca nu a avut nicio implicare materiala sau morala.

In raport de toate aceste considerente, instanta va respinge toate apararile formulate de inculpat, urmand a fi antrenata raspunderea sa penala.

In cursul judecatii, au fost formulate de catre inculpati, prin aparatorii alesi, cereri de schimbare a încadrării juridice date in rechizitoriu faptelor retinute in sarcina lor, dupa cum urmeaza mai jos.

La termenul din 23.03.2016, inculpata inc. X. a solicitat schimbarea incadrarii juridice din infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 (modificată), cu trimitere la art. 297 Cod Penal si luare de mita prev. de art.6 din Legea nr.78/200, cu referire la art.289 Cod Penal în infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.308 alin.1 si 2 Cod Pen. rap.la art.297 Cod Pen. cu referire la art.13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 (modificată), si luare de mita prev. de art.308 alin.1 si 2 Cpen. Rap. la art.289 alin.2 Cpen cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000 modificată - cerere in sustinerea careia s-a adus ca argument ca incadrarea juridica din rechizitoriu s-a stabilit in considerrea faptului că presupusele fapte ar fi fost savarsite in calitate de decan al Facultăţii A. din cadrul universităţii, respectiv în calitate de persoana asimilata functionarului public, in sensul art.175 alin.2 Cpen., fara a se tine seama de imprejurarea ca inculpata a fost numita in calitate de decan al institutiei mentionate de catre rectorul Universităţii, in urma organizarii unui concurs, conform art.3.2.9.din Regulamentul de Organizare si Functionare Compartiment Academic din anul 2013 al Universităţii, decizia de numire fiind validata de Senatul Universitatii; in acelaşi sens se susţine că rectorul si decanul nu pot fi inclusi in sfera notiunii de autoritate publica - nefiind investiti in aceste functii de autoritatile publice, astfel că, trebuie retinut că, în speta de fată, calitatea de decan a inculpatei

X.in cadrul Universităţii, determina aplicarea art.308 Cod Penal care constituie o varianta atenuata a infracţiunilor de abuz in serviciu...si luare de mita comise de persoanele prevăzute la art. 175 alin.2 C. penal, adica de persoanele asimilate funcţionarilor publici - situatie in care sunt reduse cu o treime limitele speciale ale pedepselor.

In cursul judecatii, au fost formulate de catre inculpati, prin aparatorii alesi, cereri de schimbare a încadrărilor juridice date in rechizitoriu faptelor retinute in sarcina lor, argumentandu-le, in fapt si in drept, astfel dupa cum urmeaza mai jos.

La termenul din 23.03.2016, inculpata inc. X. a solicitat schimbarea incadrarii juridice din infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 (modificată), cu trimitere la art. 297 Cod Penal si luare de mita prev. de art.6 din Legea nr.78/200, cu referire la art.289 Cod Penal în infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.308 alin.1 si 2 Cod Pen. rap.la art.297 Cod Pen. cu referire la art.13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 (modificată), si luare de mita prev. de art.308 alin.1 si 2 Cpen. Rap. la art.289 alin.2 Cpen cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000 modificată - cerere in sustinerea careia s-a adus ca argument ca incadrarea juridica din rechizitoriu s-a stabilit in considerrea faptului că presupusele fapte ar fi fost savarsite in calitate de decan al Facultăţii A. din cadrul universităţii, respectiv în calitate de persoana asimilata functionarului public, in sensul art.175 alin.2 Cpen., fara a se tine seama de imprejurarea ca inculpata a fost numita in calitate de decan al institutiei mentionate de catre rectorul Universităţii, in urma organizarii unui concurs, conform art.3.2.9.din Regulamentul de Organizare si Functionare Compartiment Academic din anul 2013 al Universităţii, decizia de numire fiind validata de Senatul Universitatii; in acelaşi sens se susţine că rectorul si decanul nu pot fi inclusi in sfera notiunii de autoritate publica - nefiind investiti in aceste functii de autoritatile publice, astfel că, trebuie retinut că, în speta de fată, calitatea de decan a inculpatei X. in cadrul Universităţii, determina aplicarea art.308 Cod Penal care constituie o varianta atenuata a infractiunilor de abuz in serviciu...si luare de mita comise de persoanele prevazute la art. 175 alin.2 C. penal, adica de persoanele asimilate functionarilor publici - situatie in care sunt reduse cu o treime limitele speciale ale pedepsei.

Pentru sustinerea cerereii de schimbare a incadrarii juridice privind pe inculpata Y., in legatura cu care se retine ca ar fi savarsit presupusele fapte in calitate de prodecan si membru al Biroului Consiliulal aceleiasi facultati - persoana considerata functionar public, in sensul art.175 alin.2 Cod Pen., a fost invocat acelasi argument - respectiv ca prodecanul este numit de decanul Facultăţii, acesta din urma nefiind investit de o autoritate publica, ci de rector (ales prin vot universal, direct, secret de toate cadrele didactice si de cercetare ale universitatii si de al reprezentantilor studentilor din Senatul universitar si din Consiliile facultatilor) - astfel ca si in cazul acestei inculpate, trebuie retinute dispozitiile art.308 Cod Penal care constituie o varianta atenuata a infractiunii de abuz in serviciu comise de persoanele prevazute la art. 175 alin.2 C. penal, adica de persoanele asimilate functionarilor publici - situatie in care sunt reduse cu o treime limitele speciale ale pedepsei.

In considerarea argumentelor expuse in sustinerea cererilor de mai sus, s-a solicitat la acelasi termen de judecata, schimbarea incadrarii juridice pentru inc. Q., din infracţiunea de dare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare ) şi art. 290 din Cod Pen., în infracţiunea de dare de mită prev. de art. 308 alin.1 şi alin.2 rap. la art.290 Cod Pen., precum si pentru inc.K., din din infracţiunea de complicitate la dare de mită prev. de 48Cod Pen., rap art.6 din Legea nr.78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare ) şi art. 290 din Cod, in infracţiunea de complicitate la dare de mită prev. de art. 308 alin.1 şi alin.2 rap. la art. 48 si art. 290 Cod Pen.

Cu privire la cererea inculpatei X. de a se retine incidenţa art.308 alin.1 si 2 din Cod Pen., potrivit argumentelor expuse mai sus, instanta constata ca aceasta nu poate fi primita pentru considerentele de mai jos.

In speta, rezulta din materialul dosarului ca inculpata a comis faptele de abuz in serviciu si luare de mita in contextul exercitarii atributiilor, responsabilitatilor conferite de functia de
decan
al Facultăţii A. din cadrul universităţii.

Din analiza art. 297 Cod Penal, rezulta ca subiectul activ al infractiunii de abuz in serviciu, in forma de baza sau in forma asimilata poate fi functionarul public astfel cum este definit de art.175 alin.1 sau alin.2 NCP, iar in ipoteza variantei atenuate a infractiunii pot fi subiecti activinemijlociti persoanele care exercita, permanent sau temporar, cu sau fara remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art.175 alin.2 ori in cadrul oricarei persoane juridice.

In cazul infractiunii de luare de mita prev. de art.298 NCP, subiectul activ al infractiunii in forma de baza poate fi functionarul public,astfel cum este definit de art.175 alin1, alin.2 din acelasi cod.

Potrivit art.1 din Legea nr.78 /2000, sunt subiecti activi nemijlociti ai infractiunii de luare de mita, intre alte persoane, cele care exercita o functie publica, indiferent de modul in care au fost investite, in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice.

In ipoteza variantei atenuate - la care face referire inculpata, in sensul de a se retine incidenta acesteia in cauza de fata - pot fi subiecti activi nemijlociti ai celor doua infractiuni anterior mentionate, persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insacinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art.175 alin.2 NCP ori in cadrul oricarei persoane juridice.

In conceptia art.175 alin.1 din NCP, functionarul public este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie : a)exercita atributii si responsabilitati, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, executive sau judecatoresti;b) exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura; c) exercita, singura sau impreuna cu alte persoane, in cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

Potrivit alin.2 din acelasi articol, este considerata functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public.

Prin termenul public, asa cum este stabilit in art.176, se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juridice care administrreaza sau exploateaza bunurile proprietate publica.

In solutionarea prezentei cereri, instanta are in vedere, pe langa prevederile legale anterior citate si considerentele expuse in Decizia nr.26 din 03.12. 2014 de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, prin care instanta suprema a identificat criteriile determinante pentru retinerea calitatii de functionar public in acceptiunea dispozitiilor art.175 alin.1 lit.b teza a II a si art.175 alin.2 din NCP, prin explicitarea sintagmelor functionar public, functie publica de orice natura si interes public, folosite de legiutor in continutul normei penale din art.175.

Astfel, se retine in considerentele deciziei menţionate ca, funcţia publica reprezintă ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale, iar interesul public este acel interes care implica garantarea si respectarea de catre institutiile si autoritatile publice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte. Notiunile relevate se regasesc si in dispozitiile art.10 alin.1 din Legea educatiei nationale - lege care reglementeaza, intre altele, invatamantul superior de stat, functiile din domeniul didactic, organizarea si functionarea invatamantului superior de stat, structurile de conducere, atributiile senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului de administratie, ale decanului si prodecanului, finantarea universitatii.

In aceeasi decizie, instanta suprema a interpretat sintagma functie publica de orice natura, in sensul art.175 alin.1 lit.b din NCP, ca fiind o o categorie mai larga decat functia publica, asa cum este inteleasa in dreptul administrativ, iar notiunea de functionar public este mai cuprinzatoare decat cea la care se refera art.2 din Legea nr.188 /1999 privind Statutul functionarilor publici, invocand si decizia nr.2 /15.01.2014 a Curtii Constitutionale.Referitor la notiunea de serviciu public in aceeasi decizie - care desemneaza fie o forma de activitate prestata in folosul intersului public, fie o subdiviziune a unei institutii din administratia interna impartita pe sectii, servicii etc., precizand ca din categoria serviciilor de interes public fac parte acele entitati care, prin activitatea pe care o desfasoara, sunt chemate sa satisfaca anumite inerese generale ale membrilor societatii.

Tot in considerentele deciziei mentionate, instanta suprema, facand referire la dispozitiile art.175 alin.2 din NCP, retine ca nu este suficient ca persoana sa exercite un serviciu de interes public, ci trebuie sa fie si investita sau controlata, dupa caz, supravegheata, de autoritatile publice cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public.In plus, investirea, controlul sau supravegherea din partea autoritatilor publice vizeaza exclusiv exercitarea de catre functionar a serviciului public, iar nu dreptul de practicare a a profesiei in domeniul de competenta necesar pentru indeplinirea serviciului public respectiv. Mai mult, retine ca intre autoritatea publica si persoana care exercita serviciul de interes public nu exista raporturi de serviciu, stabilite in baza unui contract individual sau colectiv de munca, pentru ca, in acest din urma caz, respectiva persoana ar fi avut obligatia sa presteze munca sub autoritatea angajatorului, urmand a fi incadrata fie in categoria functionarilor publici prevazuti de art.175 alin.1 din NCP- daca angajatorul este o persoana de drept public, fie in in cea reglementata de art.308 alin.1 din Codul Penal- daca angajatorul este o persoana de drept privat.Retine instanta suprema, ca dispozitiile art.175 alin.2 din NCP privesc persoane care nu isi exercita atributiile in cadrul unui sistem public, ci persoane care exercita un serviciu de interes public, pe baza investirii de catre autoritatile publice sau sub controlul ori supravegherea acestora, fara a fi angajate in unitatile de stat ale unui sistem public.

Totodata, decizia citata aminteste ca, prin decizia nr.2 din 15 01.2014, Curtea Constitutionala a statuat ca determinante pentru includerea sau excluderea persoanelor de la incidenta normei penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic in baza caruia se presteaza respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana in cauza si autorirtatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public.

Din analiza datelor/elementelor extrase din continutul prevederilor legale anterior citate, prin raportare la datele concrete ale spetei de fata, instanta concluzioneaza in sensul ca persoana care exercita o functire specifica in cadrul sistemului public de invatamant, asa cum este decanul Facultăţii din invatamatul superior de de stat, care este personal didactic, se circumscrie categoriei funcţionarilor publici in accepţiunea art.175 alin.1 lit.b teza alia din Codul Penal, precum si in sensul ca persoana care exercita functia de decan intr-o univversitate de stat nu poate fi inclusa in sfera persoanelor considerare functionari publici asimilati, conform art.175 alin.2 din Codul Penal.

Este real ca, potrivit art.100 din acelasi document, Decanul este reprezentantul legal al Facultăţii subordonat Rectorului, Prorectorilor si Consiliului Facultăţii, selectat prin concurs public organizat de catre Rector in conditiile art.56 din acelasi document, si nu investita de o autoritate publica insa, raportat la toate celelalte considerente expuse pana aici, nu se poate concluziona decat in sensul ca persoana care exercita functia de decan intr-o univversitate de stat nu poate fi inclusa in sfera persoanelor considerare functionari publici asimilati, conform art.175 alin.2 din Codul Penal, ci, se circumscrie categoriei functionarilor publici in acceptiunea art.175 alin.1 lit.b teza a II a din Codul Penal.

Prin urmare, nu poate fi retinuta incidenta art.308 Cod Pen., care constituie varianta atenuata a infractiunilor de abuz in serviciu si luare de mita.

Retinand, potrivit considerentelor expuse pana aici, ca se circumscrie categoriei functionarilor publici in acceptiunea art.175 alin.1 lit.b teza a II a din Codul Penal si nu altei categorii de functionari publici, instanta va retine ca fapta de luare de mita imputata inculpatei X., este incriminata de dispozitiile alin.1 ale art.289 Cod Pen.- in rechizitoriu nefiind indicat expres care dintre dispozitiile celor doua alineate sunt incidente - astfel ca se va dispune schimbarea incadrarii juridice in sensul aratat, acest aspect vizand omisiunea constatata din rechizitoriu fiind relevat si de aparatorul ales al inculpatei, dar care a precizat ca sunt incidente dispozitiile din art.289 alin.2 Cod Pen.

Din prisma acelorasi considerente expuse cu privire la cererea inc.X., nu va fi primita nici cererea inculpatei Y.ce indeplinea la data savarsirii faptelor functia de prodecan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii - numită în această funcţie de decan - si membru al Consiliului Facultăţii.

De asemenea, potrivit considerentelor expuse in legatura cu solicitarea inc.Azoicai Doina in sensul de a se constata ca, avand functia de decan la data savarsirii faptei de luare de mita, se circumscrie in sfera persoanelor asimilate functionarului public, in sensul art.175 alin.2 din Cod Pen., va fi respinsa si cererea inc. Q., in sensul de a se retine incadrarea juridica propusa de acesta, respectiv infractiunea de dare de mita prev. de art.308 alin.1 si 2 Cod Pen., rap.la art.290 Cod Pen., cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000., modificata, precum si cererea inc. K..- acesta solicitand a se retine infractiunea de complicitate la dare de mita prev. de art.308 alin.1 si 2 Cod Pen., rap.la art.290 Cod Pen., cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000..

La termenul din 15.06.2016 au fost enuntate si depuse la dosar cererile de schimbare a incadrarii juridice formulate de inc. X. şi Y., prin apărătorul ales, din infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr. 78 modificată, cu trimitere la art. 297 Cod Penal şi fals intelectual prev. de art. 321 alin.1 Cod Pen., în infracţiunea unică de fals intelectual prev. de art.321 alin.1 din Cod Pen. - aducandu-se ca argument faptul ca, practica judiciara si literatura de specialitate au statuat ca nu pot fi retinute in concurs real sau formal prev. de art.38 cod pen., infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 297 Cod Penal şi fals intelectual prev. de art. 321 alin.1 Cod Pen.. In sprijinul opiniei exprimate, inculpatele au enuntat urmatoarele considerente:

Continutul constitutiv al infractiunii de fals intelectual este caracterizat de calitatea de functionar public a subiectului activ si de intocmirea unui inscris prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevărului, in exercitarea atribuţiilor de serviciu.; din analiza structurii juridice a infractiunii de abuz in serviciu rezulta ca subiectul activ este tot un functionar public, iar latura obiectiva este caracterizata prin indeplinirea defectuoasa a unui act in exercitarea atributiilor de serviciu - trasaturi cuprinse in continutul infractiunii de fals intelectual; prin urmare, retinandu-se infractiunea de fals intelectual savarsita de cele doua inculpate in calitate de functionare aflate in exercitiul atributiilor lor de serviciu, al caror continut este caracterizat, potrivit art.321 C.pen., prin calitatea de functionar al subiectului activ si de comiterea falsului in exercitiul atributriilor de serviciu, nu se mai poate retine infractiunea de abuz in serviciu prev. de art.297 Cpen., al carei subiect activ este tot un fun functionar, iar latura obiectiva este caracterizata prin indeplinirea, in mod defectuos, a unui act in exercitarea atributiilor sale de seviciu, trasaturi cuprinse in continutul infractiunii de fals intelectual.

In opinia inculpatelor, concluzia este aceea ca, retinandu-se infractiunea de fals intelectual, savarsita in calitate de functionari aflati in exercitiul atributiilor lor de serviciu, al carei continut este caracterizat, potrivit art.321 C. pen., prin calitatea de functionar al subiectului activ si de comiterea falsului in exercitiul atributiilor de serviciu, nu se poate retine si infractiunea de abuz in serviciu prev.de art.297 al carei subiect activ este tot un functionar, iar latura obiectiva este caracterizata prin indeplinirea, in mod defectuos a unui act in exercitarea atributiilor sale de serviciu, trasaturi cuprinse in continutul infractiunii de fals intelectual.

Instanta nu va primi cererea si apararile formulate de inculpate in sensul si cu argumentarea de mai sus, pentru considerentele ce urmeaza.

Din analiza definitiilor date de legiuitor infractiunii de fals intelectual prev. de art. 321 si infractiunii de abuz in serviciu prev de art.297 alin.1 Cod Pen., rezulta, intre altele, ca acestea au doar doua elemente comune, respectiv acela vizand calitatea de functionar public a subiectului activ si acela vizand latura subiectiva a infractiunilor in discutie (ambele putand fi comise cu intentie directa sau indirecta ) iar, in rest, exista numeroase elemente de diferentiere intre acestea referitoare la obiectul juridic, obiectul material, la subiectul pasiv special, la latura obiectiva a infractiunii, urmarea imediata, s.am.d.

In speta, fapta de fals intelectual s-ar fi materializat prin semnarea procesului - verbal in care s-au inserat aspecte legate de analiza solicitarii de inscriere/ continuare a studiilor formulate de studentul W., inculpatele ar fi atestat in fals ca au verificat actele de studii (in original) prezentate de acesta, pentru a produce o consecinţă juridică în sensul înscrierii candidatului W. direct în anul II de studiu la Facultatea A. din cadrul Universităţii, deşi în conformitate cu Ordinul M.E.N. nr. 6000/2012 modificat prin ordinul nr. 3359/MD din 11.03.2013, Hotărârea nr. 2/21.03.2014 a Senatului Universităţii (cu respectarea termenului de înregistrare a dosarului 22 august 2014), Minuta şedinţei din 17.11.2014 a Consiliului de Administraţie al universităţii şi
Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă
adoptată în anul 2013 de universitate, acest candidat nu putea fi înscris la studii decât în anul

I.

In ce priveste acuzatiile legate de fapta de abuz in serviciu imputata inculpatei X., acestea s-ar fi materializat, potrivit rechizitoriului, prin aceea ca a aprobat solicitarea acestuia de înscriere direct în anul II de studii la Facultatea A. din cadrul Universităţii, deşi, pe baza documentelor depuse anterior (scrisoare de acceptare la studii în anul I, diplomă de bacalaureat, foii matricole, adeverinţă medicală), a Ordinului M.E.N. nr. 6000/2012 modificat prin ordinul nr. 3359'MD din 11.03.2013, Hotărârea nr. 2/21.03.2014 a Senatului Universităţii (cu respectarea termenului de înregistrare a dosarului 22 august 2014), Minuta şedinţei din 17.11.2014 a Consiliului de Administraţie al universităţii şi
Procedura de lucru echivalare studii universitare
de licenţă
adoptată în anul 2013 de Universitate, acest candidat nu putea fi înscris la studii decât în anul I, înregistrându-se prejudicierea bugetului universităţii Iaşi cu suma de 5.000 euro reprezentând taxă de şcolarizare pentru anul I de studii, dar şi obţinerea unui folos necuvenit de natură nepatrimonială, de către candidatul H.Y., constând în înscrierea la cursurile respectivei unităţi de învăţământ direct în anul II de studii, precum şi un folos necuvenit, de natură patrimonială, reprezentând taxa de şcolarizare de 5.000 euro aferentă anului 1 de studii, pe care acesta trebuia să o achite.

In considerarea elementelor de diferenţiere existente intre cele doua infracţiuni, enuntate mai sus si raportat la modul in care s-au materializat acestea in speta de fata, instanta va retine existenta a doua actiuni distincte, respectiv a doua infractiuni savarsite in concurs real prev.de art.38 alin.1 din cod penal.

La acelasi termen de judecata??, a fost enuntata si depusa la dosar, cererea de schimbare a incadrarii juridice formulată de inc. Q., prin apărătorul ales, din infracţiunea de dare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare ) şi art. 290 din Cod Pen în infracţiunea de participaţie improprie la dare de mită prev. de art.52 alin.1 Cod penal raportat la art. 290 cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

In sustinerea cererii s-a argumentat ca, fata de descrierea faptei din rechizitoriu, respectiv ca inc. ar fi savarsit fapta de dare de mita prin intermediul martorilor H.R., Murarescu Silviu - Ionut si Sarbu Florin, persoane care au actionat fara vinovatie si fata de care s-a dispus tot prin rechizitoriu o solutie de clasare, in mod gresit, acesta a fost trimis in judecata pentru comiterea infracţiunii de dare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare ) şi art. 290 din Cod Pen. - presupusa infractiune de dare de mita nefiind comisa de inculpatul Q. in calitate de autor, deci, de unic faptuitor, ci, acesta a savarsit fapta prin intermediul celor trei coautori mentionati, existand, deci, o pluralitate de faptuitori (coautorat) sub forma participatiei improprii in modalitatea intentie si lipsa de vinovatie prevazuta de art.52 alin.1 Cod Penal.

Instanţa nu va primi această cerere, întrucât, din întreg ansamblul circumstanţelor extrase din mijloacele de probă adminstrate cu privire la faptele de dare de mită şi luare de mită, rezultă în mod indubitabil, că iniţiatorul şi executantul rezoluţiei delictuoase este inc. H.E.H., dar şi că cele doua persoane, respectiv martorii S.F şi MSI, care au predat/remis funcţionarului de Universităţii, pe lângă buchetele de flori, şi sacoşa cu cadoul destinat decanului, au acţionat cu vinovăţie, sub forma intenţiei, (contrar opiniei exprimate în rechizitoriu ) la stărunţa inculpatului.Mai mult, aceştia au acceptat să remită cadoul decanului, în condiţiile stabilite cu numitul Y, iar din toate împrejurările în care s-a pus în aplicare intenţia inculpatului (începând cu achziţionarea coletelor, cu discuţiile din florărie, cu deplasarea inculpatului şi a Y la sediul universităţii, cu aşteptarea de către aceştia în perimetrul universităţii a celor doi interpuşi şi instruirea lor în legătură cu predarea/remiterea sacoşei şi florilor, în urma discuţiilor telefonice purtate cu inc. K.. rezultă că aceştia, şi-au putut da seama că este vorba de remiterea unui bun destinat decanului, cu titlu de mită (sacoşa cu cu cele două colete ambalate) şi nu cu titlu de cadou, cum eronat se au susţinut inculpaţii, dar, deşi nu au urmărit comiterea unei fapte penale, au acceptat, condiţiile aratate, materializarea acesteia, putând fi astfel consideraţi, ca intermediari la comiterea infracţiunii.

In cursul judecatii, respectiv la termenul de judecata din 25.04.2016 si din 19.09.2016 D.N.A. - Serviciul Teritorial Iasi a formulat cererea de schimbare a incadrarii juridice date faptelor retinute in sarcina inculpatei X., respectiv din infractiunile de fals intelectual", prev. şi ped. de art. 321 alin. 1 din Codul penal, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit", prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 Cod penal, cu aplicarea art.38 alin.1 din Coul Penal, luare de mită", faptă prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 289 Cod penal
in infracţiunile de fals intelectual", prev. şi ped. de art. 321 alin. 1 din Codul penal, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit", prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 Cod penal, cu aplicarea art.38 alin.2 din Coul Penal, si luare de mită", faptă prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 289 Cod penal toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod Penal.,
argumentând ca infracţiunile de fals intelectual si abuz in serviciu au fost savarsite in concurs formal de infractiuni - actiunea comisa de inculpata realizand continutul mai multor infractiuni prin semnarea procesului - verbal prin care a fost modificata solicitarea de inscriere la studii a studentului W., aceasta atestand in fals ca a verificat actele de studii pentru a fi inscris direct in anul II, fapt ce a condus la prejudicierea bugetului UM.F cu suma de 5000 Euro si la obtinerea de catre candidat a unui folos necuvenit. De asemenea, se impune retinerea art.38 alin.1 Cod Pen., intrucat toate cele trei infractiuni ai fost savarsite in concurs real, de aceeasi persoana, prin actiuni distincte, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele.

Insa, la termenul de judecata din 23.11.2016, procurorul de sedinta, formuland concluzii asupra incadrarilor juridice data faptelor retinute in rechizitoriu in ce priveste pe inculpata X., a solicitat savarsirea celor trei infractiuni de catre inculpata in conditiile concursului real de infractiuni, prevazut de art.38 alin.1 Cod Pen.

Instanta gaseste cererea formulata de procuror intemeiata si ca atare o va admite, pentru considerentele ce urmeaza.

Astfel, instanta constata ca, in rechizotoriu s-a retinut, initial, savarsirea infractiunilor de fals intelectual si abuz in serviciu de catre inculpata, in conditiile concursului real de infractiuni, prev. de art.38 alin.1 Cod Pen., aceste dispozitii fiind corect retinute in raport cu datele spetei.

Concursul real de infractiuni reprezinta, potrivit definitiei din art.38 alin.1 teza 1 NCP, situatia in care, aceeasi persoana a savarsit doua sau mai multe infractiuni, prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele, existand tot atatea infractiuni cate actiuni ori inactiuni au fost comise.

In raport cu datele elementele de fapt extrase din probatoriul cauzei si prezentate mai sus, instanta va retine existenta concursului de infractiuni atat in ce priveste primele doua infractiuni cat si intre acestea si a treia infractiune de luare de mita. Relativ la primele doua infractiuni, instanta constata ca ne aflam in fata a doua actiuni /activitati distincte pretins desfasurate de inculpata in conditiile si in scopul retinut in actul de sesizare.Astfel, prima actiune /activitate desfasurata de inculpata, in calitate de decan si membru al Consiliului Facultăţii, a fost aceea de analizare a cererii si dosarului studentului străin de continuare a studiilor in anul II, ceea ce presupune parcurgerea etapelor specifice procedurii de echivalare a studiilor universitare de licenta, la finalul acestei proceduri fiind intocmit si semnat de inculpata procesul - verbal din 18.11.2014 - act in legatura cu care se pretinde ca s-au atestat in continutul sau fapte/ imprejurari necorespunzatoare adevarului. Infractiunea in discutie poate fi comisa cu intentie directa sau indirecta, neinteresand, sub aspectul existentei acesteia, mobilul sau scopul avut in vedere de subiectul activ calificat al actiunii. A doua acţiune a inculpatei a constat in aceea ca, in calitate de decan al Facultăţii A., a rezolutionat cererea înregistrată sub nr.25.801 din 11.11.201, aprobând, la data de 20.11.2014, cererea studentului străin de înscriere/continuare a studiilor in anul II la Facultatea A., in urma parcurgerii procedurii menţionate anterior, respectiv la data de 18.11.2014.Trebuie subliniat ca înscrierea candidatului in anul II de studiu era condiţionată de prezenta efectiva a acestuia la sediul /secretariatul Facultăţii, astfel ca, fapta de fals intelectual ar fi existat si in condiţiile in care acesta nu s-ar fi prezentat la înscriere ori ar fi renunţat la demersul iniţiat. Prin urmare, reţinând ca in speţa de fata activitatea imputata inculpatei s-a concretizat in doua acţiuni/operaţiuni distincte, realizate de aceeaşi persoana, dar la date diferite, instanţa va retine ca sunt incidente dispoziţiile art.38 alin.1 Cod Pen privind concursul real de infracţiuni, atât in ce priveşte primele doua infracţiuni, dar si in raport cu cea dea treia infracţiune reţinuta in sarcina acesteia.

In considerarea aspectelor de fapt si de drept expuse pana aici, instanţa, in baza art.386 alin.1 Cod Pen., va dispune schimbarea încadrării juridice dată faptelor în rechizitoriu reţinute în sarcina inculpatei X., din infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 (modificată), cu trimitere la art. 297 Cod Penal şi fals intelectual prev. de art. 321 alin.1 Cod Pen.,cu aplicarea art.38 alin. 1 Cod Penal şi luare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.289 Cod Penal, în infracţiunile de fals intelectual prev. de art. 321 alin.1 Cod Pen., abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr. 78 /2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin.1 Cod Penal si cu art.38 alin.1 Cod Pen. şi luare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.289 alin.1 Cod Penal, cu aplicarea art.38 alin.1 Cod Penal.

Intrucat, potrivit considerentelor expuse anterior, instanţa a concluzionat in sensul inexistentei faptei de fals intelectual imputate in rechizitoriu inculpatelor X.si S.L,-Ionela, urmează a se dispune achitarea inculpatelor, in baza art. 16 alin.1 lit.a din Cod Proc.Pen.

Referitor la fapta de abuz in serviciu daca funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 modificata, cu trimitere la art.297 alin.1 Cod Penal, cu art.38 alin.1 Cod Pen. imputata in rechizitoriu inculpatelor X.si S.L.- Ionela, instanţa, in raport de considerentele expuse anterior, va constata ca fapta nu este prevăzuta de legea penala, astfel ca va dispune achitarea inculpatelor, in baza art.16 alin.1 lit.b teza I din Cod Proc. Pen.

Fata de considerentele expuse in legătura cu cererile de schimbare a încadrării juridice enunţate mai sus - dar si in raport de împrejurarea ca in rechizitoriu s-a omis indicarea alineatului corespunzător din art.289 Cod Pen., (fiecare dintre cele doua alineate având aplicabilitate in situaţii diferite) instanţa constata ca, in drept, acuzaţiile aduse inculpatei X.- constând în aceea că, in calitate de decan al Facultăţii A. din cadrul universităţii si membru in Biroul Consiliu al Facultăţii menţionate, în ziua de 22.11.2014, a primit, respectiv a acceptat sa primească de la inculpatul Q. o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), în legătură cu efectuarea unui act privind atribuţiile acesteia de serviciu, constând în acceptarea înscrierii numitului W. în cadrul facultăţii al cărei decan este - bunuri ce au fost remise de inculpat prin intermediul martorilor M.S.I.şi S.F si al martorului H.R. - constituie infracţiunea de luare de mită”, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 289 alin.1 Cod penal, urmand a fi antrenata răspunderea penala a acesteia.

În ce priveşte pe inculpatul Q., instanta va retine ca, in drept, fapta acestuia - constând în aceea că în ziua de 21.11.2014, a dat numitei X. (decan al Facultăţii A. din cadrul universităţii), prin intermediul martorilor M.S.I. si S.F. (persoane care au acţionat fără vinovăţie), o sacosa ce continea o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), în legătură cu efectuarea unui act privind atribuţiile de serviciu ale acesteia, respectiv acceptarea înscrierii numitului W. în an superior de studiu la facultatea menţionata cu incalcarea dispoziţiilor din Ordinul nr 6000/2012 al Ministrului Educaţiei Nationale privind aprobarea Metodologiei pentru primirea la studii si scolarizarea cetatenilor straini diin state terte UE in invatamantul de stat si particular din Romania, modificat prin Ordinul nr.3359/MD din11.03.2013, din Regulamentul de studii universitare de licenţa adoptat de Senatul Universităţii la data de 30.09.2013 si din Regulamentul de Organizare si Funcţionare - Compartiment Academic, aprobat la data de 04.11.2013 de Senatul Universitatii, pct.5.3.1lit.B, pct..5.3.1.1.7., respectiv pct.5.3.1.1.9. - constituie infractiunea de „dare de mită”, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal.

Referitor la inculpatul K., instanta retine ca, in drept, fapta acestuia, constând în aceea că, în ziua de 21.11.2014, l-a ajutat pe inculpatul Q. (respectiv, a indicat prin telefon numitului Y, locul/biroul, dar si persoana unde putea fi predat cadoul, de catre M.S.I.şi S.F., dar a si incurajat, a intarit, in timpul convorbirii telefonice purtate cu inculpatul H.E.H., executarea rezoluţiei infracţionale iniţiate de acesta din urma - asigurându-l ca nu exista riscul de a se expune rigorilor legii penale romane ) să dea inculpatei X. - decan al Facultăţii A. din cadrul universităţii - o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare minimă 100 lei) - bunuri remise inculpatei în legătură cu efectuarea unui act privind atribuţiile acesteia de serviciu - constituie infracţiunea de complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal, urmând a fi antrenata răspunderea penala a acestuia.

In considerarea aspectelor de fapt si de drept reţinute pana aici, instanţa va condamna pe inculpata X.) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev.şi ped. de art.6 din Legea nr.78/ 2000 (cu modificările şi completările ulterioare ) cu referire la art.289 alin.1 din Cod Penal, pe inc. Q. pentru infracţiunea de dare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare) şi art. 290 din Cod Pen., K., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 din Cod Pen., rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 290 Cod Pen..

La stabilirea tratamentului sancţionator vizând pe fiecare dintre cei trei inculpaţi, instanţa va tine seama de dispoziţiile din art.74 alin.1 din Cod Pen., potrivit cărora „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infracţiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările si modul de comitere a infracţiunii, precum si mijloacele folosite;starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul savarsirii infracţiunii si scopul urmărit; natura si frecventa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după savarsirea infracţiunii si in cursul procesului penal;, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familiala si sociala.

In raport de ansamblul criteriilor enunţate, instanţa va aplica inculpaţilor pedepse cu închisoarea al căror cuantum va fi stabilit la limita minimului special prevăzut de textul sancţionator incident in cazul fiecăruia dintre aceştia.”

Împotriva sentinţei penale nr. 1 din 05.01.2017 pronunţate de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 8443/99/2015, cu respectarea termenului prev. de art. 410 alin. 1 din Codul de procedură penală, au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi şi inculpaţii X., Q. şi K..

1. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi a invocat motive de nelegalitate şi de netemeinicie, astfel:

Cu privire la nelegalitatea sentinţei apelate,
a susţinut că instanţa de fond a omis menţionarea art. 45 alin. 1 Cod penal atunci când a aplicat inculpaţilor inculpaţii X., Q. şi K..pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 Noul Cod penal, precum şi menţionarea art. 45 alin. 5 Cod penal, la aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 Noul Cod penal.

Tot în ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, dar doar faţă de inculpaţii X. şi Q. instanţa a omis să menţioneze faptul că aceasta va deveni executabilă în condiţiile art. 65 alin. 3 Cod penal, doar în ipoteza revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executării pedepsei principale a închisorii în regim de detenţie.

În cazul inculpatei X. instanţa a reţinut greşit că pedeapsa accesorie va fi executată în condiţiile art. 66 alin. 3 Cod penal, având în vedere că acest text de lege se referă la pedepsele complementare şi anume la faptul că interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la alin. 1 lit. a şi lit. b al art. 66 Cod penal, se dispune cumulativ. Probabil instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 65 alin. 3 Cod penal, care se referă la momentul de când începe a se executa pedeapsa accesorie. Parchetul a considerat că se impune înlăturarea dispoziţiilor art. 66 alin. 3 Cod penal din cadrul dispoziţiei care se referă la pedepsele accesorii.

In ceea ce priveşte netemeinicia sentinţei apelate,
parchetul a considerat că în mod greşit s-a dispus achitarea parţială a inculpatei X. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual, prev. şi ped. de art. 321 alin.l Cod Penal, în baza art.16 alin. l lit. a din Cod Proc.Pen. şi abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr. 78 /2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. l Cod Penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod Penal, în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Cod Proc. Pen. şi cu referire la Decizia C.C.R. nr. 405 /15.06.2016, impunându-se condamnarea sa şi executarea pedepsei în regim de detenţie raportat la ansamblul activităţii infracţionale care este una gravă şi la calitatea în care a comis faptele şi anume Decan al Facultăţii A. din cadrul universităţii.

De asemenea, Parchetul a considerat că în mod greşit a dispus instanţa de judecată achitarea totală a inculpatei Y. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual, prev. şi ped. de art. 321 alin. l Cod Penal, conform art. 16 alin. 1 lit. a din Cod Proc.Pen. şi abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78 /2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. l Cod Penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod Penal, conform art. 16 alin. 1 lit. b teza I din. Cod Proc. Pen. şi cu referire la Decizia C.C.R. nr.405/15.06.2016, impunându-se condamnarea sa şi executarea pedepsei în regim de detenţie raportat la ansamblul activităţii infracţionale şi la calitatea în care a comis faptele şi anume prodecan al Facultăţii A. din cadrul universităţii.

Pedeapsa principală ce le-a fost aplicată celor trei inculpaţi şi anume X., Q. şi K. are un cuantum foarte mic raportat la o corectă aplicare la situaţia concretă, a criteriilor de individualizare prevăzute de lege. S-a apreciat faptul că durata de aplicare a pedepsei complementare trebuie să fie mare pentru inculpaţii X., Q. şi K..

Pentru inculpaţii X., Q., Parchetul a considerat că trebuie să se dispună executarea pedepsei principale a închisorii în regim de detenţie şi că în mod greşit instanţa de fond a dispus suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.

Pentru că s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei închisorii pentru inculpaţii X., Q., chiar dacă acest aspect a fost criticat de Parchet, totodată s-a criticat şi durata mică a termenului de supraveghere; durata acestui termen putând fi stabilită până la 4 ani. Inculpaţilor li s-a stabilit o perioadă de 60 de zile în care să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, aspect de asemenea criticabil în condiţiile în care norma legală prevede un maxim al acestei durate de 120 de zile iar, în condiţiile în care instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, stabilirea acestui maxim al duratei era necesar.

Soluţiile de achitare a inculpatelor X. şi Y.sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 Cod Pen. sunt greşite, fiind determinate de abordarea eronată a elementelor ce trebuie avute în vedere în aprecierea pe care instanţa trebuie să o facă. Astfel, în speţă, trebuie pornit de la stabilirea noţiunii de înscris original (oficial) şi de la obligaţiile celor două inculpate, ambele membre ale Biroului Consiliu din cadrul Facultăţii A. din cadrul Universităţii, de a verifica aceste acte în original, acte care trebuiau să se afle în dosarul de înscriere în această formă, conform Procedurii de lucru echivalare studii universitare de licenţă adoptată în anul 2013, care reglementează o altă formuă de admitere la cursurile Universităţii, caz în care vine în completarea legislaţiei, dar pentru care este necesară emiterea unei scrisori de acceptare la studii pentru anul corespunzător pentu care se face echivalarea acestora.

Inculpatele, prin semnarea procesului verbal prin care a fost analizată solicitarea înscriere la studii a studentului W., au atestat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că au atestat în fals că au verificat actele de studii în original, confirmând astfel că sunt întrunite condiţiile înscrierii candidatului W. direct în anul II de studiu la Facultatea A. din cadrul Universităţii, deşi în conformitate cu Ordinul M.E.N. nr. 6000/2012 modificat pri ordinul nr. 3359/MD din 11.03.2013, Hotărârea nr. 2/21.03.2014 a Senatului Universităţii (cu respectarea termenului de înregistrare a dosarului 22 august 2014), Minuta şedinţei din 17.11.2014 Consiliului de Administraţie al universităţii şi Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă adoptată în anul 2013 de universitate, acest candidat nu putea fi înscris la studii decât în anul I.

Atât timp cât inculpatele au atestat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că au atestat în fals că au verificat actele de studii în original, confirmând astfel că sunt îndeplinite condiţiile înscriere a candidatului W. direct în anul II de studiu la Facultatea A. din cadrul Universităţii, deşi acest candidat nu putea fi înscris la studii decât în anul I, acestea au comis infracţiunea de fals intelectual prevăzute. de art. 321 alin. 1 Cod penal.

Contrar celor reţinute de instanţa de judecată, Parchetul a considerat că respectivul proces verbal poate fi considerat ca fiind rezultatul/produsul unei acţiuni de falsificare a realităţii din partea inculpatelor, din moment ce conţine date/elemente nereal extrase din documentele care ar fi trebuit să fie avute în vedere la dosarul de înscriere (şi anume actele de studii în original) pentru a fi aprobată înscrierea candidatului direct în anul II de studiu, deşi, conform prevederilor legale, acest candidat nu putea fi înscris la studii decât în anul I. Inculpata X., împreună cu Y., decan respectiv prodecan al Facultăţii A., ambele membre ale Biroului Consiliu din cadrul facultăţii amintite, au semnat procesul-verbal prin care au analizat solicitarea de înscriere la studii la Facultatea A. specializarea A., studii în limba franceză, în anul II, an universitar 20142015 privind pe W., prin care au fost recunoscute mai multe examene cu note şi credite, menţionând în mod nereal că această evaluare a avut la bază, printre altele, situaţia şcolară, planul de învăţământ, programa analitică, sistemul de notare, acte în original deşi la dosarul candidatului se aflau o copie a foii matricole aferent anului I de studiu la Facultatea Liberă din Bruxelles-Belgia, ştampilată, dar nesemnată de reprezentanţii legali, o foaie matricolă aferentă anului II de studii la aceeaşi universitate, de asemenea, ştampilată, dar nesemnată de vreun oficial, fişe ale disciplinelor şi programelor analitice aferente, acestea fiind descărcate de site-ul Universităţii Libere din Bruxelles - Belgia, la data de 01.11.2014, dar nesemnate de reprezentanţii unităţii de învăţământ belgiene pentru a atesta autenticitatea acestora. Dosarul depus în vederea echivalării studiilor universitare nu conţinea nota explicativă oficială asupra sistemului de notare aplicat în unitatea de învăţământ unde a studiat anterior W. (Universitatea Liberă din Bruxelles - Facultatea A.), cererea acestuia privind materiile pentru care se solicită echivalarea şi nici cererea de eliberare a scrisorii de acceptare la studii în România, corespunzătoare anului II de studiu.

D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi a considerat că instanţa de judecată ar fi trebuit să dispună condamnarea inculpatelor X. şi Y. pentru săvârşirea infracţiunii de „abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 Cod penal.

Analizând situaţia de fapt reţinută, în cuprinsul actului de sesizare, în sarcina inculpatelor, drept element material al infracţiunii de abuz în serviciu (acţiunea incriminată) - semnarea procesului-verbal 18.11.2014 prin care a fost analizată cererea de înscriere la studii a studentului W., prin care au aprobat solicitarea acestuia de înscriere direct în anul II de studii la Facultatea A. din universitate, atestând în fals că au verificat actele de studii, în original, prezentate de acesta, în condiţiile în care lipseau ceilalţi membri ai Biroului Consiliu al Facultăţii A., iar scrisoarea de acceptare la studii emisă de către Ministerul Educaţiei permitea doar înscrierea în anul I de studii, încalcând astfel prevederi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Totdată, Parchetul a apreciat că nu s-a realizat o justă individualizare a pedepsi principale aplicate inculpaţilor, în raport cu criteriile prevăzute de lege, având în vedere modul şi circumstanţele comiterii faptelor şi la calitatea în care a comis faptele, în ceea ce o priveşte pe inculpata X.

Împrejurarea că inculpaţii X., HE.H.şi K..nu au antecedente penale reprezintă starea de normalitate, aşteptă pentru persoanele mature care se bucură de încrederea statelor care îi primesc, de protecţia activităţilor desfăşurate legal şi a familiilor acestora.

Nu poate fi considerat covârşitor determinant în alegerea cuantumulu pedepsei şi a modalităţii de executare doar acest criteriu, cu ignorarea faptului important că după săvârşirea infracţiunii inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea faptelor în modalitatea descrisă în rechizitoriu, deşi toate probele administrate în cauză au sugerat contrariul.

Instanţa ar fi trebuit să aplice inculpaţilor pedepse într-cuantum mai mare, având în vedere natura, gravitatea, modalitatea de săvârşire a faptelor de către fiecare inculpat, având în vedere valoarea prejudiciului produs, având în vedere conduita procesuală a inculpaţilor care nu au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor, având în vedere faptul că inculpata X. a deţinut calitatea de Decan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii, calitate în care cu atât mai mult ar fi trebuit să respecte legea şi să fie un exemplu de urmat în societate.

În situaţia dată, pedepsele principale stabilite inculpaţilor (orientate spre minimul special) nu sunt în măsură să asigure, sub aspectul cuantumului şi al modului de executare reeducarea acestora şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.

Elementele de fapt şi de drept determină concluzia că reeducarea inculpaţilor şi apărarea societăţii civile prin descurajarea săvârşirii unor astfel de fapte de către alte persoane se pot realiza numai prin majorarea cuantumului pedepselor principale şi prin executarea acestora în regim de detenţie. Tocmai nivelul de educaţie al inculpaţilor ar fi trebuit să-i determine să aibă o conduită în conformitate cu legea, iar numai procesul penal în sine nu este suficient pentru asigurarea scopului procesului penal, având în vedere şi atitudinea inculpaţilor de nerecunoaştere a faptelor în modalitatea reţinută de organele judiciare.

2. Inculpata X., prin motivele de apel, a criticat sentinţa apelată sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei, arătând următoarele:

Cu privire la nelegalitate,
instanţa de fond a procedat în mod greşit la schimbarea încadrării juridice prin sentinţa pronunţată - încălcându-şi obligaţia înscrisă în art.386 C.pr.pen. - fără a pune în discuţia contradictorie noua încadrare pentru ca procurorul şi părţile să-şi expună concluziile cu privire la necesitatea şi temeiurile schimbării încadrării juridice şi fară să explice drepturile inculpatului (şi anume de a cere lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii); inculpata X. fiind astfel privată de posibilitatea de a formula o apărare în raport cu noua ei încadrare juridică.

De asemenea, instanţa de fond a respins în mod greşit cererile inculpatei X. privind schimbarea încadrării juridice a faptelor, date prin actul de sesizare a instanţei, atât cu privire la infracţiunea de luare de mită - corectă fiind încadrarea prevăzută de de disp. art.308 alin.1 şi 2 C. pen. rap. la art. 289 alin.2 C.pen. cu îndepărtarea art.6 din Legea nr. 78/2000 (modificată), cât şi cu privire la infracţiunea de fals intelectual, apreciind că încadrarea juridică corectă dată aceloraşi fapte pentru care s-a apreciat ca fiind comise în aceeaşi perioadă de timp şi pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a celor două coinculpate - în raport de ansamblul probatoriului administrat în prezenta cauză - ar fi fost în mod corect o presupusă infracţiune unică de „fals intelectual” prev. şi ped. de disp. art. 321 alin.l Cpen.

Totodată, inculpata X. a criticat faptul că instanţa de fond a respins neîntemeiat cererile de probatorii formulate în apărare, de natură să garanteze drepturile acesteia şi să influenţeze soluţia din prezenta cauză, făcând trimitere la proba testimonială, la expertiza criminalistică prin care să se determine autenticitatea interceptărilor înmagazinate pe suportul optic înaintat instanţei, precum şi la înscrisuri referitoare la situaţia de fapt.

S-a criticat faptul că instanţa de fond a reţinut în considerentele hotărârii pronunţate, contrar probelor administrate în cursul cercetării judecătoreşti, o situaţie de fapt greşită, preluată din rechizitoriu, nesusţinută de probatoriul strâns în primul ciclu procesual, preluând aproape integral „confuziile” reţinute de organele de urmărire penală în actul de sesizare, fără a proceda la un examen propriu al cauzei în raport cu ansamblul probatoriului administrat.

Prin prisma apărării, ansamblul probatoriului administrat atestă o altă situaţie de fapt decât cea reţinută în considerentele sentinţei criticate, astfel:

La data de 18.11.2014 - momentul consumării presupusei infracţiuni de „fals intelectual” când a fost semnat procesul-verbal prin care a fost analizată solicitarea de înscriere la studii la Facultatea A., în anul II (an universitar 2014-2015) a cetăţeanului străin W. - inculpatul Q. (tatăl studentului W.) s-a prezentat însoţit de conaţionalul său, Keniz Mohammed Y (vorbitor de limba română) la Decanatul Facultăţii A. din cadrul universităţii.

Inculpatul Q. a cerut o audienţă la inculpata X. prin secretara şefa a universităţii (martora C.G.), context în care a depus - în susţinerea cererii fiului său înregistrată la data de 1l.11.2014 - foaia matricolă (în original) pentru anul II de studiu, documente care atestau că a promovat anul I şi a fost înscris pentru anul II la Universitatea Liberă din Bruxelles (Belgia), fişele de disciplină şi materiile parcurse în vederea continuării studiilor în anul II la Facultatea A. din cadrul universităţii ieşene.

La aceeaşi dată din 18.11.2014, pe baza înscrisurilor depuse la dosarul studentului W., a fost efectuată echivalarea studiilor de către decanul Facultăţii A. X., împreună cu prodecanul Y., după care s-a întocmit procesul-verbal cu observaţiile consemnate potrivit cărora „studentul se va înscrie în anul II cu susţinerea examenelor de diferenţă din anul I.”

La data de 20.11.2014, studentul W. s-a prezentat personal la Secretariatul Facultăţii A. unde a semnat pe un exemplar al procesului-verbal de echivalare credite (din 18.11.2014), după care toate aceste înscrisuri au fost prezentate în şedinţa Consiliului de Administraţie a UNIVERSITĂŢII din data de 23.11.2014.

La data de 23.11.2014 la sediul universităţii s-au prezentat ofiţerii judiciarişti din cadrul D.N.A. - S.T. Iaşi şi au ridicat toate documentele privindu-1 pe cetăţeanul străin W..

La data de 27.11.2014, la solicitarea D.N.A. - S.T. Iaşi au fost înaintate procurorului: cererea nr.25801/11.11.2014 formulată de W. prin care solicită să studieze în anul II la Facultatea A. Generală, două înscrisuri în limba franceză înaintate de solicitant şi procesul- verbal de echivalare întocmit la data de 18.11.2014.

Prin urmare, studentului W. i-a fost emisă scrisoare de acceptare la studii încă data de

2014. de către M.E.C.T.S. „pentru anul I..”(conform solicitării iniţiale din data de

2014. înaintată prin registratura generală a UNIVERSITĂŢII), ulterior a făcut cerere pentru continuarea studiilor în anul II după momentul depunerii dosarului de primire la studii (la data de 11.11.2014) şi în termenul limită de înscriere a studenţilor străini la universitate, în acord cu aspectele menţionate în minuta Consiliului de Administraţie din data de 17.11.2017 (unde se precizează că „înscrierea pentru toţi anii de studiu să se prelungească până la data de 20.11.2014), şi-a completat dosarul înaintând decanului Facultăţii A. toate documentele de echivalare a tuturor materiilor promovate din anul I şi II la U.L.B. (la data de 18.11.2014).

Din probatoriul administrat în cursul cercetării judecătoreşti (testimonial şi înscrisuri) rezultă că la momentul semnării procesului-verbal de echivalare credite din data de 18.11.2014 nu trebuia prezentată o nouă scrisoare de acceptare pentru anul II de studii obţinută de la M.E.C.T.S. - în situaţia numitului W. au fost respectate condiţiile stipulate în Ordinul M.E.C.T.S. nr. 3223/08.02.2012, în referire la echivalarea pentru înscrierea în an superior după ce i-a fost emisă scrisoarea de acceptare deoarece candidatul depusese iniţial dosarul pentru anul I de studii şi doar ulterior a făcut solicitarea pentru înscrierea în anul II, însoţită de documentele de studii doveditoare de la U.L.B..

Cu privire la situaţia şcolară a studentului W., nu trebuiau semnate de către reprezentanţii Universităţii Libere din Bruxelles foile matricole aferente anilor I şi II de studii - edificatoare în acest sens fiind declaraţiile martorilor Z.., C.Gşi H.R., coroborate cu înscrisurile înaintate la dosarul cauzei în cursul cercetării judecătoreşti.

Referitor la planul de învăţământ, programa analitică şi sistemul de notare înmatricularea numitului W. în anul II de studii a fost corect realizată respectându-se atât Procedura de Lucru (P.L.-87) echivalare studii universitare de licenţă emisă la data de 09.05.2013 dar şi Regulamentul de studii universitare de licenţă a universităţii care reglementează faptul că echivalarea se aplică (obligatoriu potrivit Convenţiei de la Bologna) studenţilor străini care-şi continuă studiile într-un alt institut de profil din România.

Conform aceleaşi proceduri de lucru (P.L.-87) echivalare studii universitare de licenţă, evaluarea dosarelor pentru echivalarea studiilor este efectuată de un membru al Biroului Consiliu al facultăţii şi este aprobată prin proces-verbal cu semnătura tuturor membrilor Biroului Consiliu. în speţa de faţă, procesul-verbal de echivalare a fost semnat de comcxxipatele X. şi Ş.L.(doi membri ai Biroului Consiliu) întrucât în perioada 18-22.11.2014 ceilalţi doi membri (martorii Z.şi P.F.) nu au fost disponibili în decanat, fiind implicaţi în alte activităţi, după data de

2014. documentele fiind ridicate de organele de urmărire penală.

Eliberarea unei noi scrisori de acceptare, după echivalare, se putea obţine prin corespondenţa cu M.E.C.T.S. în urma informării responsabililor din minister de către secretarul şef al universităţii (şi nu de către secretariatul decanatului), pe baza cererii candidatului căreia i se aprobase înscrierea într-un an superior. în acest sens vă rugăm să aveţi în vedere că cererea candidatului W.. cu aprobarea decanului Facultăţii A. de a fi înmatriculat în anul II a fost trimisă încă din data de 18 noiembrie 2014 la Rectoratul universităţii - aceasta găsindu-se în mapa prorectorului de resort la momentul ridicării documentelor de către organele judiciare - urmând a fi derulate etapele ulterioare de informare a M.E.C.T.S. cu privire la echivalarea studiilor efectuate într-o universitate din U.E.

Cu privire la netemeinicia sentinţei apelate, inculpata X. a arătat că în mod greşit a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de „luare de mită” pretins a fi consumată la data de

2014. evidenţiind, în ceea ce priveşte infracţiunea de corupţie pentru care a fost condamnată în primă instanţă inculpata, că în literatura de specialitate s-a exprimat opinia că, dacă între folosul primit şi actul realizat este o vădită disproporţie, iar persoana nutreşte sentimente de dragoste, respect şi preţuire faţă de funcţionarul respectiv, nu constituie „luare de mită” primirea de daruri care exprimă (din partea celui care oferă) un sentiment de recunoştinţă ori de respect personal.

În acest context s-a solicitat instanţei de apel să aibă în vedere împrejurările în care X. a intrat în posesia „buchetului de flori şi a pachetului conţinând cele două obiecte” la data de

2014. livrate cu o zi înainte de cei doi martori din lucrări menţionaţi (21.11.2014) la sediul decanatului Facultăţii A. din cadrul universităţii în absenţa inculpatei.

Potrivit facturii înaintate la dosar care relevă adevărata valoare de piaţă a tăvii şi ceainicului - înfăţişate inculpatei doar la momentul în care au fost despachetate de către organele judiciare - apreciem că acestea nu reprezintă foloase care să fi îmbunătăţit situaţia patrimonială a decanului Facultăţii A. şi nici să fi creat acesteia un avantaj pur şi exclusiv moral ori un profit sau alt beneficiu.

Pe de altă parte apărarea a considerat că nu este realizată cerinţa impusă pentru existenta laturii obiective a infracţiunii de „luare de mită” întrucât în cursul cercetării judecătoreşti nu a fost administrată nicio probă care să ateste că, în luna noiembrie 2014 inculpata X. şi-ar fi încălcat atribuţiile de cadru universitar învestit cu funcţii de conducere odată cu înscrierea numitului W. în anul II la Facultatea A., pentru continuarea studiilor.

Din ansamblul probatoriului administrat nu rezultă ca java, ceainicul şi aranjamentele florale apreciate ca fiind cadouri oferite de medicul nefrolog străin Q. să fi fost primite de medicul român epidemiolog X., în legătură cu efectuarea unui act contrar îndatoririlor sale legale, în calitate de decan al Facultăţii A. din cadrul universităţii.

Inculpata X. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit a C.pr.pen. şi pronunţarea unei decizii corespunzătoare legii şi adevărului.

3. Inculpatul Q. a criticat sentinţa penală sub aspectul nelegalităţii acesteia, arătând că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre în care nu sunt arătate motivele care legitimează în fapt şi în drept soluţia de condamnare a inculpatului, reţinând în exclusivitate situaţia de fapt greşită din actul de sesizare a instanţei, nesusţinută de probatoriul strâns în primul ciclu procesual, din analiza sentinţei penale apelate rezultând că Tribunalul Iaşi nu şi-a respectat obligaţiile ce-i reveneau cu ocazia motivării soluţiei date pe fondul cauzei, iar încălcarea acestora conduc la nelegalitatea hotărârii pronunţate.

Apararea a susţinut faptul că în adoptarea soluţiei de condamnare s-a acordat credit doar probelor în acuzare strânse în faza de urmărire penală, fără ca instanţa să administreze şi alte cereri de probatorii în apărare ori să aprecieze fiecare probă în contextul ansamblului probator, fiind astfel încălcat dreptul la un „proces echitabil”, neasigurând administrarea echitabilă a probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a principiului „egalităţii de arme”.

De asemenea, a fost criticată respingerea greşită a cererilor inculpatului Q. privind schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare.

Cu privire la netemeinicia sentinţei apelate, inculpatul, prin apărător, a considerat că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre de condamnare fără să analizeze structura juridică şi conţinutul constitutiv al infracţiunii de „dare de mită” prev. de art. 290 C. pen. prin prisma unei interpretări corecte a probatoriilor administrate şi prin raportare la o eventuală formă de vinovăţie a inculpatului Q.. S-a subliniat faptul că intenţia directă a presupusului „mituitor”, calificată de scop, manifestată prin aceea că ar fi acţionat cu conştiinţă, în scopul de a o determina pe inculpata X., în calitate de decan al Facultăţii A. - ca în schimbul sau datorită buchetului de flori, tăvii şi ceainicului primit - să-1 înscrie pe fiul inculpatului Q. în anul II de studii, nu a fost în nici un fel dovedită de materialul probator administrat.

S-a solicitat admiterea apelul, desfiinţarea sentinţeo primei instanţe şi în conformitate cu dispoziţiile art.421 pct. 2 lit. a Cpr.pen., admiterea cererilor de probatorii, aprecierea tuturor probelor administrate şi schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu (necenzurată de prima instanţă) din infracţiunea de „dare de mită” prev. de art. 6 din Legea nr.78/2000 cu ref. la art. 290 Cpen. în infracţiunea de „participaţie improprie la dare de mită” prev. de art. 52 Cpen. rap. la art. 308 alin. 1 şi 2 Cpen. cu ref la art. 290 Cpen. şi îndepărtarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 (modificată) şi achitarea inculpatului Q. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de corupţie în temeiul disp. art. 396 alin. 5 Cpr.pen. rap. la art 16 alin. 1 lit. b, teza a Il-a C.pr.pen. - „fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.

4. Inculpatul K., prin motivele de apel, a considerat că în mod greşit prima instanţă a constatat faptul că sunt întrunite cumulativ toate condiţiile legale (art. 48 Cpen.) pentru a se reţine în sarcina sa săvârşirea infracţiunii de „complicitate la dare de mită”. Instanţa de fond a făcut o analiză a elementelor ce trebuiesc îndeplinite pentru a se putea reţine în cauză complicitatea în sarcina inculpatului K., însă s-a limitat doar la expunerea acestor chestiuni de ordin teoretic - fără însă a face o analiză prin prisma probatoriului.

Astfel, din probatoriul administrat în cele două faze procesuale, s-a subliniat faptul că susţinerile acuzării sunt contrazise, infirmate de următoarele: declaraţia martorei C.G., din care rezultă că K..avea o relaţie conflictuală cu inculpata X., procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, din care reiese că inculpatul K..nu a intenţionat să îl ajute pe coinculpatul Q. să ofere buchetele de flori decanului şi secretarelor, dorind, în realitate, să se eschiveze în a onora rugăminţile acestora.

Tot din probatoriul administrat - conţinutul convorbirilor telefonice readate în cuprinsul proceselor verbale şi declaraţiile de martori - rezultă faptul că inculpatul K..nu a indicat niciodată prin telefon intermediarilor trimişi de Q. să lase la secretariat bunurile ce au fost preluate în final de martora H.R., aşa cum în mod greşit se reţine de către instanţa de fond.

Raportat la probatoriul administrat, ce a fost analizat trunchiat/eronat de către prima instanţă, s-a solicitat instanţei de control judiciar să constate faptul că prin indicarea martorei

5. D ca fiind persoana căreia să i se lase florile (în contextul în care celelalte secretare inclusive decanul nu erau disponibile) nu se poate retine că inculpatul K..a avut vreo contribuţie care să fi folosit efectiv autorului infracţiunii.

Nu este îndeplinită condiţia ca actul de complicitate, în oricare dintre modurile în care s-a manifestat, să se fi efectuat cu intenţie (directă sau indirectă), în condiţiile în care din probatoriul administrat a rezultat faptul că inculpatul K..a acţionat în condiţiile erorii de fapt.

De asemenea, inculpatul K..a arătat că în mod greşit instanţa de fond a reţinut ca şi probe în adoptarea soluţiei de condamnare procesele verbale de investigaţii şi procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, probe ce au fost fost avute în vedere de procuror la dispunerea soluţiei de clasare pentu săvârşirea infracţiunii de „trafic de influenţă”.

Inculpatul K..a solicitat, în principal, în baza disp. art 396 pct. 5 C.pr.pen. raportat la disp. art. 16 lin. l lit. d C.pr.pen. cu reţinerea art. 30 alin. l C.pen., achitarea inculpatului de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de „complicitate la dare de mită”- prev. de disp. art. 48 din Cod penal rap. la disp. art. 6 din Legea 78/2000 cu referire la art. 290 Cpen..

În subsidiar inculpatul a solicitat diminuarea cuantumului pedepsei de 2 (doi) ani la care a fost condamnat de către prima instanţă, cu suspendarea sub supraveghere a executării a pedepsei.

Sub aspectul cuantumului, a solicitat instanţei să constatate faptul că prima instanţă a dispus condamnarea inculpatului K..la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la „dare de mită” iar pe autorul infracţiunii l-a condamnat la aceeaşi pedeapsă, fără a ţine cont de eventuala contribuţie a fiecăruia la săvârşirea infracţiunii.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a eventualei pedepse, s-a solicitat instanţei să reţină faptul că în faţa instanţei de fond, între apărătorul ales al inculpatului şi acesta din urmă a intervenit o lipsă de comunicare în sensul că apărătorul nu i-a adus la cunoştinţă efectele juridice ale refuzului de a presta muncă în folosul comunităţii.

În acelaşi sens, analizând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, se constată faptul că nici instanţa de fond nu i-a adus la cunoştinţă care este scopul pentru care legiuitorul a prevăzut acordul inculpatului de a presta muncă în folosul comunităţii.

În sensul de mai sus, după consultarea cu noul apărător ales, la data de 16.10.2017 inculpatul a dat o declaraţie notarială prin care declară faptul că este de acord să presteze muncă în folosul comunităţii.

Raportat la cele de mai sus, în condiţiile în care instanţa de apel va considera că sentinţa criticată este temeinică şi legală sub aspectul condamnării inculpatului, s-a solicitat să se dispună redozarea pedepsei aplicate şi suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, constatând îndeplinite disp. art. 91 Cod penal.

Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate, în raport de criticile formulate de apelanţi, dar şi din oficiu, în baza efectului devolutiv al apelului şi al limitelor sale, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 şi art. 420 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 143/P/2014 din data de 02.06.2015 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.N.A.- Serviciul Teritorial Iaşi au fost trimişi în judecată:

I. Inculpatele X., decan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii, şi Y., prodecan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii, sub acuzaţia de săvârşire a infracţiunilor de
fals intelectual,
prev. de art. 321 alin. 1 din Codul penal, şi
abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit",
prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 Cod penal, constând în aceea că:

În data de 18.11.2014, inculpata X., în calitate de Decan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii şi membru al Biroului Consiliu al respectivei facultăţi, şi inculpata Y., în calitate de Prodecan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii şi membru al Biroului Consiliu al respectivei facultăţi, au semnat procesul-verbal prin care a fost analizată solicitarea de înscriere la studii a studentului W., atestând în fals că a verificat actele de studii în original prezentate de acesta din urmă (respectiv :
scrisoarea de acceptare la studii
(deşi candidatul W. nu a obţinut un astfel de document pentru anul II de studiu);
situaţia şcolară
- la dosar existând o foaie matricolă pentru anul II de studii ce poartă ştampila Universităţii Libere din Bruxelles - Belgia, ştampilată dar nesemnată de reprezentanţii instituţiei, precum şi o copie a foii matricole aferente anului I de studii de la aceeaşi universitate, ştampilată, dar nesemnată;
planul de învăţământ, programa analitică
- la dosar există doar nişte fişe ale disciplinelor descărcate la data de 01.11.2014 de pe site-ul Universităţii Libere din Bruxelles - Belgia, fără că aceste înscrisuri să constituie documente de lucru prevăzute în
Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă
adoptată în anul 2013 de universitate;
sistemul de notare
) pentru a produce o consecinţă juridică în sensul înscrierii candidatului W. direct în anul II de studiu la Facultatea A. din cadrul Universităţii, deşi în conformitate cu Ordinul M.E.N. nr. 6000/2012 modificat prin ordinul nr. 3359/MD din 11.03.2013, Hotărârea nr. 2/21.03.2014 a Senatului Universităţii (cu respectarea termenului de înregistrare a dosarului 22 august 2014), Minuta şedinţei din 17.11.2014 a Consiliului de Administraţie al universităţii şi Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă adoptată în anul 2013 de universitate, acest candidat nu putea fi înscris la studii decât în anul I, această activitate reprezentând infracţiunea de fals intelectual prev. de art.321 alin.1 din Codul Penal.

În data de 20.11.2014, inculpata X., în calitate de Decan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii, în baza procesului-verbal din 18.11.2014 prin care a fost analizată solicitarea de înscriere la studii a studentului W., a aprobat solicitarea acestuia de înscriere direct în anul II de studii la Facultatea A. din cadrul Universităţii, deşi, pe baza documentelor depuse anterior (scrisoare de acceptare la studii în anul I, diplomă de bacalaureat, foii matricole, adeverinţă medicală), a Ordinului M.E.N. nr. 6000/2012 modificat prin ordinul nr. 3359'MD din 11.03.2013, Hotărârea nr. 2/21.03.2014 a Senatului Universităţii (cu respectarea termenului de înregistrare a dosarului 22 august 2014), Minuta şedinţei din 17.11.2014 a Consiliului de Administraţie al universităţii şi Procedura de lucru echivalare studii universitare de licenţă adoptată în anul 2013 de universitate, acest candidat nu putea fi înscris la studii decât în anul I, înregistrându-se prejudicierea bugetului universităţii cu suma de 5.000 euro reprezentând taxă de şcolarizare pentru anul I de studii, dar şi obţinerea unui folos necuvenit de natură nepatrimonială, de către candidatul H.Y., constând în înscrierea la cursurile respectivei unităţi de învăţământ direct în anul II de studii, precum şi un folos necuvenit, de natură patrimonială, reprezentând taxa de şcolarizare de 5.000 euro aferentă anului 1 de studii, pe care acesta trebuia să o achite, această activitate reprezentând infractiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind 2 din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 Cod penal.

În ceea ce o priveşte pe inculpata Y., în calitate de Prodecan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii şi membru al Biroului Consiliu al respectivei facultăţi, s-a susţinut că activitatea de falsificare a procesului verbal prin care a fost analizată solicitarea de înscriere la studii a studentului W., atestând în fals că a verificat actele de studii în original prezentate de acesta din urmă, a condus, pe de o parte, la prejudicierea bugetului Universităţii cu suma de 5.000 euro reprezentând taxă de şcolarizare pentru anul I de studii, iar, pe de altă parte, obţinerea unui folos necuvenit, de natură nepatrimonială, de către candidatul W., constând în înscrierea la cursurile respectivei unităţi de învăţământ direct în anul II de studii precum şi un folos necuvenit, de natură patrimonială, reprezentând taxa de şcolarizare de 5.000 euro aferentă anului I de studii pe care acesta trebuia să o achite, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 Cod penal.

II. Inculpata X., decan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii, şi inculpaţii Q. şi K..sub acuzaţia de săvârşire a infracţiunilor de
luare de mită
, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 289 Cod penal, respectiv
dare de mită,
prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal, şi
complicitate la dare de mită,
prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, eu referire la art. 290 Cod penal, constând în aceea că:

În data de 22.11.2014, inculpata X. a primit de la inculpatul Q., prin intermediul martorilor H.R., M.S.I.şi S.F (persoane care au acţionat fără vinovăţie), o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), în legătură cu efectuarea unui act privind atribuţiile acesteia de serviciu, constând în acceptarea înscrierii numitului W. în cadrul facultăţii al cărei decan este, activitate care constituie infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 289 Cod penal, respectiv infracţiunea de dare de mită prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal.

Referitor la inculpatul K., s-a reţinut că, în ziua de 21.11.2014, l-a ajutat pe inculpatul Q. să dea inculpatei X. - decan al Facultăţii A. din cadrul universităţii - o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare minimă 100 lei), în legătură cu efectuarea unui act privind atribuţiile acesteia de serviciu, constând în acceptarea înscrierii numitului W. în cadrul facultăţii al cărei decan este, indicându-le intermediarilor, prin telefon (cu nr.0740938970) trimişi de Q. (martorii M.S.I.şi S.F.) să lase la secretariat bunurile ce au fost preluate, în final, de martora H.R. ), întrucât inculpata X. nu era prezentă l a birou în acel moment, activitate care constituie infracţiunea de complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal.

Curtea reţine că prima instanţă, cu privire la acuzaţiile de fals intelectual şi abuz în serviciu faţă de cele două inculpate care deţineau funcţii de conducere în cadrul Facultăţii A. din cadrul universităţii, a dispus soluţia de achitare, reţinând că infracţiunea de fals intelectual nu există (art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală), iar pentru infracţiunea de abuz în serviciu activitatea de care au fost acuzate nu este prevăzută de legea penală, nefiind întrunite elementele constitutive pe latură obiectivă în acest sens (art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală), făcând şi aplicarea Deciziei C.C.R. nr. 405/15.06.2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 246 din Codul penal din 1969, ale art.297 alin.1 din Codul penal şi ale art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Efectuând propria analiză a probatoriului administrat în cauză şi a dispoziţiilor legale incidente, Curtea apreciază că soluţia primei instanţe este corectă, reţinând în acest sens, pe lângă argumentele prezentate de aceasta şi situaţia de fapt descrisă amănunţit, inclusiv cu trimitere la probatoriul din care aceasta rezultă, pe care şi le însuşeşte, şi următoarele aserţiuni:

Cu privire la
infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 321 alin.1 Cod penal,
Curtea ţine să puncteze că acuzarea a susţinut că înscrisul reprezentat de „procesul-verbal din data de 18.11.2014”, fila 670 vol. 1 ds.u.p., ar fi fals deoarece inculpatele X. şi Y. au atestat, prin semnare, că au verificat actele de studii, în original, menţionate în cuprinsul formularului tipizat (acest proces verbal fiind în concret un formular tipizat în care se completează rezultatul echivalării disciplinelor urmate de condidatul solicitant), când în realitate aceste înscrisuri nu se aflau în dosarul candidatului, în original.

Aşadar, acuzaţia de fals intelectual nu se referă la faptul că echivalarea materiilor studiate şi a notelor obţinute de solicitantul W. nu ar fi fost realizată corect în substanţa sa.

Cu privire la forma în care sunt eliberate înscrisurile privind situaţia şcolară, programe analitice, etc. de către o instituţie de învăţământ superior din alt stat astfel încât acestea să facă dovada autenticităţii lor, Curtea arată că procedura, forma, sunt cele stabilite de respectiva instituţie de învăţământ şi de legislaţia în materie din statul respectiv. Or, verificarea condiţiilor de formă (şatmpilă, semnătură decan, legalizare, etc.) a unor astfel de înscrisuri nu se poate raporta la legislaţia română ori la practicile naţionale universitare în acest domeniu.

Aşa cum bine a prezentat şi prima instanţă, pe parcursul fazei de judecată, au fost efectuate toate verificările de rigoare necesare pentru lămurirea autenticităţii şi verdicităţii înscrisurilor privind situaţia şcolară a solicitantului W., planul de învăţământ, programa analitică şi sistemul de notare al Universităţii Libere din Bruxelles - Belgia, stabilindu-se că:

• În ceea ce priveşte foile matricole aferente anilor I şi II de studiu ale solicitantului W. (situaţia şcolară a acestuia), în urma corespondenţei efectuate de către universitatea din România cu Universitatea Liberă din Bruxelles - Belgia, în luna iunie 2015, aceasta din urmă a trimis înscrisurile menţionate către universitate. Astfel, a rezultat că aceste înscrisuri se eliberează şi fac dovada autenticităţii şi veridicităţii lor purtând doar sigiliul (ştampila) universităţii în cauză, fără a purta şi semnătura decanului facultăţii, aşa cum a reclamat acuzarea.

Exact în această formă au fost depuse foile matricole şi de către studentul solicitant W. în dosarul de înscriere în anul II de studiu la universitate.

• Referitor la planul de învăţământ, programa analitică şi sistemul de notare al Universităţii Libere din Bruxelles - Belgia, de asemenea comunicate de această instituţie de învăţământ, situaţia este identică.

Astfel, programele analitice comunicate de Universitatea Liberă din Bruxelles - Belgia, filele 287-298 vol. 1 ds. fond, sunt identice cu cele depuse de studentul solicitant W. în dosarul de înscriere în anul II de studiu la universitate, iar planul de învăţământ şi sistemul de notare utilizat de această universitate rezultă din cuprinsul foilor matricole, fiind menţionate conţinutul materiilor studiate şi faptul că universitatea în cauză aplică sistemul european de credite transferabile - ECTS, sistem de notare prezentat şi în anexa la Ordinul MECTS nr. 3223/08.02.2012 privind Metodologia de recunoaştere a perioadelor de studii efectuate în străinătate.

• În fine, scrisoarea de acceptare la studii în anul II nu putea fi verificată deoarece încă nu exista. Potrivit probatoriului administrat, acest proces verbal din data de 18.11.2014, după semnarea de către decan şi prodecan, membri în Biroul Consiliului Facultăţii A., a fost înaintat la mapa prorectorului care avea atribuţia de a-l înainta, împreună cu dosarul candidatului, la Ministerul Educaţiei pentru informare şi pentru eventualitatea emiterii scrisorii de acceptare la studii pentru anul II.

Această etapă a procedurii nu a mai avut loc deoarece, începând cu data de 22.11.2014, au fost efectuate percheziţii la universitate, inclusiv în decanat, dosarul studentului solicitant W. fiind ridicat de organul de urmărire penală.

Modul în care universitatea derulează procedurile de transfer pentru continuarea studiilor de către studenţi străini, pe lângă toate reglementările incidente (ordine, regulamente, proceduri de lucru, convenţii), a fost prezentat şi de martorii C.G. (secretar şef la universitate în perioada de referinţă), Z. (prodecan al Facultăţii A. şi membru în Biroul Consiliu al Facultăţii A. în perioada de referinţă), P.F. (membru în Biroul Consiliu al Facultăţii A. în perioada de referinţă) şi inculpatele audiate în cauză X. şi Y. care confirmă aspectele ce rezultă din corespondenţa şi înscrisurile comunicate de Universitatea Liberă din Bruxelles - Belgia. Curtea nu va relua aspectele declarate de aceste persoane în faţa primei instanţe apreciind că nu se impune deoarece judecătorul fondului a efectuat o analiză corectă şi completă a acestora, redată în cuprinsul sentinţei apelate.

Curtea va reţine şi declaraţia inculpatei X. dată în faţa instanţei de apel cu privire la această acuzaţie, filele 61-63 vol. 2 ds. apel, ocazie cu care a prezentat detaliat situaţia actelor de studii, menţionate în cuprinsul formularului tipizat al procesului verbal privind echivalarea studiilor solicitantului W., pe care le-a examinat în procesul de echivalare.

Aspectele prezentate de inculpată sunt în deplină concordanţă cu cele reţinute mai sus şi stabilite pe baza înscrisurilor provenite de la Universitatea Liberă din Bruxelles - Belgia.

Curtea concluzionează că nu a existat în realitatea faptică nicio activitate pe care să o fi desfăşurat inculpata X., în funcţiile pe care le deţinea în cadrul Facultăţii A. din cadrul universităţii, cu ocazia procesului de echivalare a studiilor solicitantului W. şi care să se circumscrie noţiunii de atestare a unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, aşa cum se prevede în incriminarea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 din Codul penal.

Nu pot fi reţinute ca fondate şi pertinente criticile aduse de parchet soluţiei de achitare dispusă de prima instanţă cu privire la această acuzaţie, atât pentru inculpata X., cât şi pentru inculpata Y., pentru următoarele motive:

Rezultă aşadar, fără nicio îndoială, inexistenţa faptei de fals intelectual, soluţia primei instanţe de achitare a celor două inculpate pe temiul prevăzut în art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală -
fapta nu există
- este legală şi temeinică.

Cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 Cod penal, reţinută în sarcina celor două inculpate X. şi Y., Curtea reţine că această acuzaţie este în legătură intrinsecă cu cea de fals intelectual, în accepţiunea acuzării această din urmă infracţiune reprezentând mijlocul prin care s-a atins scopul specific infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv obţinerea unui folos necuvenit, de natură nepatrimonială, de către candidatul W., constând în înscrierea la cursurile respectivei unităţi de învăţământ direct în anul II de studii precum şi un folos necuvenit, de natură patrimonială, reprezentând taxa de şcolarizare de 5.000 euro aferentă anului I de studii pe care acesta trebuia să o achite.

Instanţa de control judiciar constată că inexistenţa faptei de falsificare a înscrisului oficial reprezentat de „procesul-verbal din data de 18.11.2014”, fila 670 vol. 1 ds.u.p., conduce
la înlăturarea elementului esenţial pe care s-a conturat acuzaţia de abuz în serviciu.

În cauză a existat o activitate de evaluare a situaţiei şcolare a solicitantului W. în urma căreia a fost întocmit „procesul-verbal din data de 18.11.2014”, iar ulterior, în data de

2014. din dispoziţia inculpatei X. şi cu acordul implicit al inculpatei Y., a avut loc înmatricularea efectivă în anul II de studiu la Facultatea A. a acestuia.

Prin urmare, nu poate fi reţinută ca întemeiată critica formulată de inculpata X., prin apărătorul ales, potrivit căreia soluţia de achitare pentru această faptă ar fi trebuit să aibă drept temei dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală -
fapta nu există.

Dincolo de acest aspect, instanţa de control judiciar apreciază că prima instanţă a realizat o analiză corectă şi completă a dispoziţiilor care reglementează atribuţiile de serviciu pe care cele două inculpate le aveau în calitate de membri ai Biroului Consiliu Facultăţii A. şi Farmacie din cadrul universităţii, respectiv de decan şi prodecan, din perspectiva acuzaţiilor aduse, făcând în mod corect şi aplicarea
Deciziei Curţii Constituţionale nr. 405 din 15.06.2016.

Curtea Constitutionala a statuat în decizia menţionată că principul legalităţii incriminării impune ca doar legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar supunându-se sancţiunii penale, deci, comportamentul interzis trebuie impus de legiuitor chiar prin lege - înteleasă ca act formal adoptat de Parlament, precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative, respectiv, prin ordonanţe şi ordonanţe de urgenta.

Or, în cauza de faţă încălcările constatate, respectiv înscrierea şi înmatricularea efectivă a persoanei solicitante W. la data de 20.11.2014, cu aprobarea inculpatei X., în anul II de studiu, şi acordul dat dispoziţiilor decanului în acest sens, în cazul inculpatei Y., fără parcurgerea celorlalte etape şi fără obtinerea avizelor necesare ale Consiliului de Administratie al universităţii, fără eliberarea scrisorii de acceptare de către minister corespunzător anului II de studii, vizează atribuţii de serviciu stabilite prin acte de nivel inferior, respectiv ordin al ministrului, hotărâre a senatului, regulamente interne ale universităţii, neputând fi astfel reţinută existenţa laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu. Activitatea imputată inculpatelor X. şi Y. nu îndeplinieşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, condiţii care dau însuşi elementul material din structura laturii obiective a infarcţiunii în discuţie.

Instanţa de control judiciar nu poate reţine aserţiunea parchetului potrivit căreia atribuţiile de serviciu ale celor două inculpate sunt reglementate de Legea nr.1/2011 privind educaţia naţională şi, prin urmare, acuzaţia de abuz în serviciu ar subzista.

Contrar opiniei exprimate de acuzare, Curtea constată că în legea menţionată sunt reglementate aspecte şi principii generale privind educaţia naţională, nicidecum procedura după care sunt primiţi la continuarea studiilor studenţii străini la universitatea din Iaşi. Atribuţiile de serviciu ale celor două inculpate sunt stabilite în mod expres în Carta Universitară 2011 a universităţii adoptată de Senatul Universităţii, în art.78 - art.106, în baza acestui document fiind emise şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al universităţii şi Regulamentul de studii universitare de licenţă al universităţii (adoptate de Senatul Universităţii în 2013) ce reglementează procedurile de admitere, transfer/continuare a studiilor, contractele individuale de muncă, de management, fişa postului.

De altfel, relativ la procedurile de înscriere/transfer la cursurile universităţii, chiar procurorul de caz a arătat în rechizitoriu că acestea se desfăşoară în conformitate cu Ordinul nr. 6000/2012 emis de Ministrul Educaţiei Naţionale privind aprobarea Metodologiei pentru primirea la studii şi şcolarizarea cetăţenilor străini din state terţe UE în învăţământul de stat şi particular din România, modificat prin ordinul nr. 3359/MD din 11.03.2013.

Prin urmare, acuzaţia de abuz în serviciu adusă inculpatelor X. şi Y. nu respectă imperativele prevăzute în Decizia Curtii Constitutionale nr. 405 din 15.06.2016.

Faţă de neîntrunirea elementelor constitutive pe latura obiectivă a infracţiunii, ceea ce echivalează cu lipsa prevederii faptei în legea penală (art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală) nu se impune analiza celorlalte aspecte vizând conţinutul constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 Cod penal, instanţa de control judiciar apreciind că soluţia de achitare dispusă de prima instanţă este legală şi întemeiată.

În cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. a -
fapta nu există
-
din Codul de procedură penală, aşa cum a invocat inculpata X. în apel, deoarece acest caz de imposibilitate de continuare a exercitării acţiunii penale presupune inexistenţa unei fapte, unei activităţi în materialitatea ei în sensul descris în verbum regens.

În speţa dedusă judecăţii a existat o activitate concretă desfăşurată de cele două inculpate X. şi Y. în funcţiile publice deţinute şi în virtutea atribuţiilor de serviciu pe care le aveau, doar că această activitate nu întruneşte elementele constitutive pe latura obiectivă pentru a fi considerată infracţiune.

Faţă de considerentele prezentate mai sus, Curtea arată că nu se mai impune analiza apărărilor inculpaţilor X. şi Q. referitoare la interceptările convorbirilor telefonice şi a celor purtate în mediul ambiental din datele de 20.10.2014 şi 18.11.2014.

Referitor la acuzaţiile de
luare de mită,
prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 289 Cod penal,
dare de mită,
prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal, şi
complicitate la dare de mită,
prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal, reţinute în sarcina inculpaţilor X., Q. şi K., aşa cum au fost prezentate mai sus, Curtea arată următoarele:

Există două elemente esenţiale în speţa de faţă care trebuie analizate şi lămurite pentru a se putea stabili dacă inculpata X. a luat mită de la inculpatul Q. care ar fi fost ajutat în acest sens de către inculpatul K., respectiv aptitudinea bunurilor primite de a reprezenta mita (bunul dobândit prin săvârşirea infracţiunii) şi elementul subiectiv al faptei.

S-a reţinut de către acuzare şi de prima instanţă faptul că inculpata X. a primit cu titlu de mită (în modalitatea primirii unui folos material care nu i se cuvenea) o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), de la inculpatul Q., în legătură cu efectuarea unui act privind atribuţiile acesteia de serviciu, constând în acceptarea înscrierii numitului W. în cadrul facultăţii al cărei decan era.

Curtea arată că dacă faptul primirii celor două obiecte este cert şi recunoscut şi de către inculpata X. care, inclusiv în faţa instanţei de apel a arătat circumstanţele în care a intrat în posesia acestora (declaraţie inculpată, filele 61-63 vol. II ds. apel), nu aceeaşi este concluzia cu privire la aptitudinea bunurilor primite de a reprezenta mită şi cu privire la elementul subiectiv al faptei.

În faţa instanţei de apel, inculpata X. a arătat că cele două obiecte, a căror natură a constatat-o abia cu ocazia efectuării percheziţiei asupra autovehiculului său cu care se deplasa în aceeaşi zi - 22.11.2014, şi buchetul de flori în care se afla o carte de vizită au intrat în posesia sa într-o zi de sâmbătă când se afla în decanat deoarece prezidase două lucrări de doctorat, împrejurare în care secretara şefă a Facultăţii A. Generală (martora COC) i-a înmânat aceste obiecte spunându-i că sunt de la un coleg, medic nefrolog, şi că, la rândul său, le primise de la o altă secretară/angajat de la decanat/adminsitrator şef al universităţii (martora H.R. ) care le primise de la un curier.

Inculpata a mai arătat că a primit aceste obiecte şi buchetul de flori de faţă cu toată lumea din decanat, nefiind doar ea în încăpere deoarece a doua zi începea examenul de rezidenţiat, s-a uitat doar la felicitarea ataşată şi a citit cuvintele „souvenir străin”, nu a scos pachetul din pungă, nu l-a desfăcut şi nu s-a uitat să vadă ce anume este acolo.

De asemenea, inculpata a mai susţinut că a luat pachetul şi buchetul de flori din decanat deoarece a doua zi urma să-şi desfăşoare activitatea în acel birou comisia de rezidenţiat, şi a plecat fără să se gândească la faptul că acest gest s-ar putea concretiza în acuzaţia de luare de mită din dosarul de faţă.

Modul în care bunurile menţionate au intrat în posesia inculpatei X., aşa cum a fost prezentat de aceasta, este confirmat prin declaraţiile martorilor S.F şi MSI (cei doi curieri), H.R., V.D G., COC.

Cu privire la bunurile primite, Curtea reţine că bunurile primite de către inculpata X. cu privire la care s-a reţinut de către acuzare şi de prima instanţă că ar reprezenta folosul material obţinut de inculpată sunt o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei).

Date fiind circumstanţele faptice în care au fost primite cele două obiecte, precum şi specificul acestora în cultura de provenienţă a studentului, Curtea apreciază că nu poate fi susţinută acuzaţia că acestea ar fi reprezentat folosul material primit de către inculpata X. în legătură cu modul în care şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu în raport de înscrierea solicitantului W. în anul II de studiu la Facultatea A. Generală de la Universitatea „Gr. T. Popa din Iaşi.

Din raportul de expertiză tehnică - judiciară întomcit în faza de urmărire penală, filele 424-427 vol. 1 ds.u.p., rezultă că cele două obiecte sunt specifice ţărilor arabe din nordul Africii (Maroc, Tunisia, Algeria), sunt obiecte care pot fi achiziţionate din aceste zone, sunt construite din materiale comune, respectiv cupru şi alamă, acoperite cu strat de argint, fiind confecţionate industrial ori artizanal.

Este adevărat că prin aceeaşi expertiză s-a arătat că valoarea de piaţă a acestor obiecte ar putea fi în jur de 1.000 lei ambele (tava între 800 - 1.000 lei, iar ceainicul între 100 - 150 lei), pe diverse site-uri de comercializare, însă nu valoarea prezumată a acestora defineşte caracterul de bun primit drept mită. Ceea ce prevalează preţului este semnificaţia bunului.

De altfel, cu privire la valoarea de piaţă a celor două obiecte, inculpata X. a depus la dosar, încă din faza de urmărire penală, factura nr. 37/23.02.2015 privind achiziţionarea unor obiecte similare din Maroc, însoţită de planşe foto, preţul acestora totalizând suma de 330 dirhami străini, echivalentul sumei de 135,16 lei la data de 08.04.2015, filele 452-467 vol. 1 ds.u.p..

Contrar opiniei parchetului, valoarea de piaţă a unui astfel de bun este cea din ţara de provenienţă şi nu cea din ţara în care „a fost dat ca mită”, în contextul în care acelaşi parchet nu a probat că astfel de bunuri puteau fi cumpărate şi din România şi la ce preţuri anume. În plus, nu poate omis faptul că aceste bunuri au fost dăruite de inculpatul Q., cetăţean străin care nu locuieşte în România şi cu privire la care parchetul nu a demonstrat că oferirea unor astfel de suveniruri putea avea semnificaţie penală.

Nu în cele din urmă, Curtea are în vedere şi mesajul cuprins în felicitarea care a însoţit cele două obiecte oferite inculpatei X., fila 256 şi 447 vol. 1 ds.u.p. - „Vă mulţumesc pentru amabilitatea de a accepta acest buchet de flori însoţit de un suvenir străin, martor al recunoştinţei mele şi al gratitudinii faţă de primirea dvs amabilă, simpatia, modestia şi calităţile umane pe care le aveţi. Toate cele bune. Doctor Q., Specialist în boli ale rinichilor şi dializă, absolvent al Universităţii Claude Bernard din Lyon, Franţa.”

Faţă de toate aceste aspecte de fapt, Curtea concluzionează, dincolo de orice îndoială, că cele două obiecte dăruite inculpatei X. de către inculpatul Q. au caracter de suveniruri, de obiecte dăruite ca amintire, tradiţionale, specifice popoarelor din nordul Africii, nicidecum de foloase materiale obţinute prin săvârşirea unei infracţiuni, un avantaj patrimonial, un beneficiu, o retribuţie. Mai trebuie avute în vedere în cadrul acestei aprecieri şi nivelul de trai şi de educaţie al ambilor inculpaţi, aceştia fiind medici, fiecare cu cariere apreciabile, oferirea unor astfel de cadouri putând ţine de curtoazie.

Dacă ar fi să acceptăm ideea că astfel de bunuri reprezintă foloase în accepţiune penală, atunci s-ar putea lesne susţine că şi un buchet de flori ar putea reprezenta un bun obţinut prin săvârşirea unei infracţiuni, cu atât mai mult cu cât uneori un buchet de flori/aranjament floral ar putea costa mai mult decât cele două obiecte în dicuţie la un loc.

Analizând şi latura subiectivă a infracţiunii de luare de mită, Curtea arată că potrivit art. 289 alin. 1 din Codul penal şi doctrinei în materie, acţiunea de primire de folosoare care nu i se cuvin de către un funcţionar public în legătură cu îndeplinirea unui act contrar îndatoririlor sale de serviciu, se poate realiza cu forma de vinovăţie a intenţiei directe sau indirecte, conform art. 16 alin. 3 lit. a şi b din Codul penal.

Posibilitatea săvârşirii infracţiunii de luare de mită şi cu forma de vinovăţie a intenţiei indirecte este a modului în care a fost incriminată această infracţiune în noul Cod penal, fiind înlocuită sintagma „în scopul” din reglementarea art. 254 alin. 1 din Codul penal din 1969, cu sintagma „în legătură cu”. De asemenea, în noua reglementare, infracţiunea de luare de mită absoarbe infracţiunea de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 din Codul penal din 1969 (aşa cum este ipoteza şi în speţa de faţă) care se putea săvârşi atât cu intenţie directă, cât şi cu intenţie indirectă.

Raportat la activitatea imputată inculpatei X., Curtea arată că nu există în dosar nicio probă, directă sau indirectă, care să demonstreze că inculpata a primit bunurile menţionate mai sus cu reprezentarea clară că acestea reprezintă o recompensă, un folos necuvenit, pentru modul în care şi-a îndeplinit îndatoririle de serviciu în funcţia de Decan al Facultăţii A. din cadrul Universităţii şi membru al Biroului Consiliu al respectivei facultăţi în legătura cu situaţia solicitantului W. ori că ar fi sugerat aşteptarea sa de a primi vreun folos în acest sens.

Inculpata a susţinut în faţa instanţei de apel că nu s-a gândit că suvenirul primit de la inculpatul Q. reprezintă mită deoarece cu câteva zile înainte, în data de 17.11.2014, se întâlnise cu acesta şi cu traducătorul său Keniz Y, în aeroport în Bucureşti, au călătorit cu acelaşi avion spre Iaşi, au discutat doar chestiuni profesionale, iar la destinaţie, dat fiind că era miezul nopţii, afară era lapoviţă şi în aeroportul din Iaşi nu era niciun taxi, s-a oferit să ajute un coleg în sensul de a-l duce cu maşina sa la hotelul la care era cazat şi care se afla în drumul său spre casă, apreciind că acesta este un gest uman.

A mai arătat inculpata că nu s-a putut gândi că primirea suvenirului ar avea semnificaţia luării de mită dat fiind mediul din care provine, în care a crescut şi şi-a desfăşurat viaţa cotidiană, împrejurări care au determinat-o să interpreteze gestul colegului său ca pe unul de curtoazie, de colegialitate, şi nu şi-a pus problema la acel moment că respectivul suvenir ar proveni nu doar de la un coleg ci, în aceeaşi măsură, şi de la tatăl unui candidat la Facultatea A. Generală.

În consecinţă, Curtea apreciază că nu se poate reţine existenţa elementului subiectiv corespunzător unei infracţiuni de luare de mită în sarcina inculpatei X., primirea unor suveniruri de la diverse persoane în calitate de decan al facultăţi putând avea, eventual, implicaţii de natură deontologică (a se vedea Codul de etică şi deontologie profesională universitară al univeristăţii, adoptat de Senatul Universităţii încă din anul 2012), nicidecum infracţională.

Faţă de considerentele prezentate, Curtea constată inexistenţa elementului material pe latura obiectivă a infracţiunii de luarea de mită, respectiv inexistenţa unui folos material primit în condiţiile art. 289 alin. 1 din Codul penal, precum şi inexistenţa laturii subiective a infracţiunii, respectiv intenţia directă sau indirectă, motiv pentru care va dispune achitarea inculpatei X. pentru această acuzaţie, în temeiul art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală, faptei lipsindu-i unul dintre elementele constitutive pe latură obiectivă (ipoteza I) şi latura subiectivă, neexistând forma de vinovăţie prevăzută de lege (ipoteza a II a).

Aserţiunile prezentate mai sus în ceea ce priveşte acuzaţia de luarea de mită adusă inculpatei X. sunt deopotrivă valabile şi în ceea ce priveşte situaţia juridică a inculpatului Q. acuzat de săvârşirea infracţiunii corelative de dare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal, în circumstanţele deja precizate anterior, respectiv, prin intermediul martorilor H.R., M.S.I.şi S.F (persoane care au acţionat fără vinovăţie), a oferit, a dat cu titlu de folos necuvenit o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), inculpatei X. în legătură cu efectuarea unui act privind atribuţiile acesteia de serviciu, constând în acceptarea înscrierii numitului W. în cadrul facultăţii al cărei decan era.

Curtea a stabilit deja faptul că cele două obiecte dăruite inculpatei X. de către inculpatul Q. au caracter de suveniruri, de obiecte dăruite ca amintire, tradiţionale, specifice popoarelor din nordul Africii, nicidecum de foloase materiale în accepţiune penală.

Dincolo de acest aspect, se impune a fi analizată şi poziţia subiectivă a inculpatului Q., având în vedere că infracţiunea de dare de mită prev. de art. 290 alin. 1 din Codul penal, se săvârşeşte în condiţiile prev. de art. 289 alin. 1 din Codul penal, adică inclusiv cu forma de vinovăţie specifică luării de mită (intenţie directă sau indirectă).

Or, probatoriul administrat în cauză nu relevă o astfel de intenţie.

De altfel, singura probă pe care parchetul îşi fundamentează acuzaţia este discuţia telefonică purtată de inculpatul Q. cu inculpatul K..în data de 21.11.2014, ora 14:01, (procesul verbal de redare a convorbirii telefonice, fila 484 vol. 3 ds.u.p.). Această discuţie nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză.

Mai mult, chiar din conţinutul convorbirii telefonice, rezultă că inculpatul Q. se arată preocupat de semnificaţia gestului său de a oferi un cadou inculpatei X., întrebându-l pe inculpatul K..dacă este în regulă să facă aceasta. Acesta din urmă îi spune că nu este nicio problemă, iar la întrebarea inculpatului Haizoun dacă e normal în România un astfel de gest, inculpatul Agha nu-i dă un răspuns clar, expres, ci doar râde.

În faţa instanţei de apel (declaraţie, filele 28-29 vol. II), inculpatul a arătat că, la sfatul lui Y Keniz, a trimis inculpatei X. cele două obiecte tradiţional străine, obişnuite în casa oricărui străin, aduse de fiul său din Maroc şi care nu se găseau de cumpărat în România, şi un buchet de flori în semn de mulţumire pentru faptul că l-a transportat cu maşina de la aeroport la hotel, în împrejurarea prezentată mai sus. Totodată, a mai declarat că inculpata X. nu i-a cerut şi nici nu ia sugerat să-i dea ceva pentru gestul făcut.

Referitor la Y.K., persoana care i-a fost traducător în timpul cât s-a aflat în România, inculpatul a arătat că l-a cunoscut în urmă cu 10 ani de zile într-o împrejurare profesională, tatăl său fiindu-i pacient pentru o perioadă mai lungă de timp, iar după decesul acestuia s-a ocupat de

Y. ca de propriul său fiu. Cunoaşte că acesta a terminat studii universitare în România, la Cluj, înainte de anul 2014, dar că nu profesează în domeniul pe care l-a absolvit în România şi nici nu cunoaşte cu ce anume se ocupă acesta în România.

Faţă de elementele de fapt prezentate, Curtea apreciază că nu s-a dovedit cu certitudine, dincolo de orice îndoială, existenţa unei rezoluţii infracţionale în persoana inculpatului Q. în sensul de a da mită inculpatei X., în legătură cu modul în care şi-a exercitat atribuţiile de serviciu circumscrise situaţiei solicitantului W.

Curtea mai constată că instanţa de fond şi-a depăşit limitele cadrului procesual în care a fost învestită făcând aprecieri cu privire la vinovăţia, sub forma intenţiei, martorilor S.F şi MSI, apreciind că aceştia au fost intermediari la săvârşirea infracţiunii de dare de mită, în condiţiile în care faţă de aceştia parchetul nu a dispus trimiterea în judecată.

Se face astfel o confuzie între intenţia celor doi martori de a transporta şi a preda pachetul şi buchetele de flori la universitate, intenţie firească şi intrinsecă activităţii pe care aceştia o desfăşurau la florărie, acesta fiind obiectul lor de activitate, şi intenţia infracţională specifică infracţiunii de dare de mită. Nu s-a probat în cauză faptul că cei doi martori ar fi cunoscut scopul pentru care inculpatul Q. oferea cadoul şi buchetele de flori.

Faţă de considerentele prezentate, Curtea constată inexistenţa elementului material pe latura obiectivă a infracţiunii de dare de mită, respectiv inexistenţa unui folos material oferit, dat, în condiţiile art. 290 alin. 1 cu trimitere la art. 289 alin. 1 din Codul penal, precum şi inexistenţa laturii subiective a infracţiunii, respectiv intenţia directă sau indirectă, motiv pentru care va dispune achitarea inculpatului Q. pentru această acuzaţie, în temeiul art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală, faptei lipsindu-i unul dintre elementele constitutive pe latură obiectivă (ipoteza I) şi latura subiectivă, neexistând forma de vinovăţie prevăzută de lege (ipoteza a II a).

În fine, referitor la acuzaţia adusă inculpatului K..că, în ziua de 21.11.2014, l-a ajutat pe inculpatul Q. să dea inculpatei X. - decan al Facultăţii A. din cadrul universităţii - o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359,90 grame (valoare minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare minimă 100 lei), în legătură cu efectuarea unui act privind atribuţiile acesteia de serviciu, constând în acceptarea înscrierii numitului W. în cadrul facultăţii al cărei decan este, indicându-le intermediarilor, prin telefon (cu nr.0740938970) trimişi de Q. (martorii M.S.I.şi S.F.) să lase la secretariat bunurile ce au fost preluate, în final, de martora H.R. ), întrucât inculpata X. nu era prezentă la birou în acel moment, activitate care ar constitui, în opinia parchetului, infracţiunea de complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal, Curtea arată următoarele:

Potrivit art. 48 din Codul penal, complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Activitatea de complicitate, ca formă secundară a participaţiei penale, este întotdeauna subordonată formei principale de participaţie penală, în speţă autoratului. Mai simplu spus, complicitatea la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală există numai dacă există autoratul la săvârşirea aceleaşi fapte şi aceasta motivat prin aceea că, complicele cooperează la săvârşirea faptei, după o înţelegere prealabilă cu autorul, prin activităţi indirecte de natură a sprijini latura obiectivă şi/sau subiectivă a faptei, contribuţia sa nefiind una determinantă, nemijlocită, directă de săvârşire a faptei.

Pentru a reţine existenţa complicităţii este necesar ca autorul să săvârşească fapta prevăzută de legea penală. Însă, dacă autorul nu a săvârşit fapta prevăzută de legea penală, nu poate fi reţinută, în mod firesc, existenţa unei complicităţi la o faptă care nu a fost săvârşită aceasta deoarece activitatea desfăşurată de complice nu i-a folosit efectiv autorului la săvârşirea faptei tipice. Complicitatea există exclusiv prin raportare la activitatea săvârşită de inculpat.

Aceasta este şi situaţia inculpatului K..în cauza de faţă, căruia i se impută un ajutor de natură morală acordat inculpatului Q..

Câtă vreme nu poate fi reţinută săvârşirea unei infracţiuni de dare de mită de către autorul Q., nu poate fi reţinută nici o participaţie penală sub forma complicităţii morale la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni din partea inculpatului K..

Nefiind întrunite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de complicitate la dare de mită, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. b din Codul penal, Curtea urmând a dispune achitarea inculpatului K..pentru fapta dedusă judecăţii.

Având în vedere temeiul soluţiei de achitare, nu se impune analiza celorlalte motive de apel invocate de inculpat.

Pentru considerentele prezentate, Curtea:

I.
În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală, va admite apelurile declarate de inculpaţii X., Q. şi K..împotriva Sentinţei penale nr. 1/05.01.2017 pronunţate de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 8443/99/2015.

În temeiul art. 423 alin. 1 şi alin. 2 din Codul de procedură penală, va desfiinţa în parte sentinţa apelată şi în rejudecare:

Va înlătura dispoziţia privind condamnarea inculpatei X. pentru infracţiunea de luare de mită prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 din Codul penal, precum şi dispoziţiile subsecvente.

În temeiul art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală,

va achita pe inculpata X. pentru infracţiunea de
luare de mită
prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 din Codul penal.

Va înlătura dispoziţia privind condamnarea inculpatului Q. pentru infracţiunea de dare de mită prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 din Codul penal, precum şi dispoziţiile subsecvente.

În temeiul art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală,

va achita pe inculpatul Q., pentru infracţiunea de
dare de mită
prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 din Codul penal.

Va înlătura dispoziţia privind condamnarea inculpatului K..pentru infracţiunea de complicitate la dare de mită prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. art. 290 din Codul penal, precum şi dispoziţiile subsecvente.

În temeiul art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală,

va achita pe inculpatul K., pentru infracţiunea de
complicitate la dare de mită
prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. art. 290 din Codul penal.

Va înlătura dispoziţia privind confiscarea, în folosul statului român, a celor două colete ridicate şi indisponibilizate de organul de urmărire penală de la inculpata X. respectiv o tavă confecţionată din cupru argintată, în greutate de 1359, 90 grame, cu dimensiuni de 42x32cm, cu inscripţia „ROYAL ASCOT Manchester Design Silver Plated” şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc, cu inscripţie în limba arabă aplicată pe partea inferioară.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. f din Codul de procedură penală, va dispune restituirea către inculpata X. a celor două colete ridicate şi indisponibilizate de organul de urmărire penală, respectiv o tavă confecţionată din cupru argintată, în greutate de 1359, 90 grame, cu dimensiuni de 42/32 cm, cu inscripţia „ROYAL ASCOT Manchester Design Silver Plated” şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc, cu inscripţie în limba arabă aplicată pe partea inferioară, ambalate într-o sacoşă din hârtie, de culoare vişinie cu dungi maro, depuse la camera de corpuri delicte a Tribunalului Iaşi.

Va înlătura dispoziţia privind obligarea inculpaţilor X., Q. şi K.. la plata cheltuielilor judiciare către stat, având în vederea soluţia de achitare integrală dispusă faţă de aceştia.

În temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare efectuate pentru desfăşurarea procesului penal faţă de inculpaţii X., Q. şi K..(faza de urmărire penală, faza de cameră preliminară şi faza de judecată în primă instanţă), vor rămâne în sarcina statului.

Totodată, Curtea va menţine toate celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare efectuate pentru soluţionarea apelurilor inculpaţilor vor rămâne în sarcina statului, având în vedere admiterea acestor căi de atac.

II. În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi

împotriva Sentinţei penale nr. 1/05.01.2017 pronunţate de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 8443/99/2015.

În temeiul art. 275 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare efectuate pentru soluţionarea apelului parchetului vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. 6 din Codul de procedură penală, suma de 90 lei reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul K., avocat, potrivit delegaţiei nr. 4070/01.08.2017, fila 97 vol. 1 ds. apel, va rămâne în sarcina statului şi se va avansa Baroului Iaşi din fondul special al Ministerului Justiţiei.

Cuantumul onorariului parţial este stabilit prin raportare şi la dispoziţiile art. 5 alin. 1 lit. b şi art. 6 din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, etc., încheiat între Ministerul Justiţiei şi U.N.B.R., ţinând seama de activitatea concretă desfăşurată în cauză de avocatul Plumb Mirela, cuantumul reprezentând 'A din suma de 360 lei prevăzută de protocolul menţionat atunci când cel puţin două persoane au calitatea de inculpat în cauză.

În temeiul art. 273 alin. 4 Cod procedură penală, art. 7 alin. 2 din Legea nr. 178/1997 rap. la art. 1 alin. 1 lit. a şi b din Ordinul comun al Ministerului Justiţiei nr. 772/C/05.03.2009 şi al Ministerului Finanţelor nr. 414/03.03.2009, Curtea va admite cererea formulată de traducătorul autorizat de limbă franceză..., privind plata onorariului pentru activitatea de traducere şedinţe de judecată şi discuţii ambientale, în scris, din limba franceză în limba română în sumă de 361,08 lei.

În temeiul art. 273 alin.5 Cod procedură penală, va dispune efectuarea plăţii sumei 361,08 lei din fondul special al Ministerului Justiţiei către traducătorul autorizat ...

În temeiul art. 273 alin. 4 Cod procedură penală, art. 7 alin. 2 din Legea nr. 178/1997 rap. la art. 1 alin. 1 lit. a şi b din Ordinul comun al Ministerului Justiţiei nr. 772/C/05.03.2009 şi al

Ministerului Finanţelor nr. 414/03.03.2009, va admite cererea formulată de traducătorul autorizat de limba arabă ..., (Autorizaţia nr. 4176/27.12.2000 eliberată de Ministerul Justiţiei, privind plata onorariului pentru activitatea de traducere şedinţe de judecată şi discuţii ambientale, în scris, din limba arabă în limba română în sumă de 1.150,36 lei.

În temeiul art. 273 alin.5 Cod procedură penală, va dispune efectuarea plăţii sumei 1.150.36 lei din fondul special al Ministerului Justiţiei către traducătorul autorizat.