Liberarea condiționată în cazul pedepsei închisorii

Porivit art.100 Cod Penal, liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:

• Cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
• Cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
• Cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotătărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nici o posibilitate să le îndeplinească;
• Instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.

În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei,  în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile de mai sus.

În calculul fracțiunilor de pedeapsă se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin jumătate din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puțin două treimi, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

Liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puțin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiționate şi atenționarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecințelor la care se expune, dacă va mai comite infracțiuni sau nu va repecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

Intervalul cuprins între data liberării condiționate şi data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Liberarea condiționată reprezintă o facultate pentru instanță, iar nu o obligație, chiar dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege.

Se poate aplica doar persoanei fizice majore.

Fracția se raportează la pedeapa ce se execută efectiv (poate interveni o reducere a pedepsei ca urmare a grațierii ori a intervenții unei legi mai favorabile).