Legea nr.10/2001, Persoane indreptatite in sensul art. 4 din lege, Conditii Dovada

• Legea nr. 10/2001, rep.: art. 4
• Hotararea Guvernului nr. 250/2007: art. 4.2, art. 23.1
• Legea nr. 165/2013

Cum contestatorii au dovedit ca sunt rude de gradul III cu fostul proprietar tabular, iar proba inlaturarii lor de la succesiune nu a fost facuta, au calitatea de persoane indreptatite sa beneficieze de masurile reparatorii prevazute de Legea nr. 165/2013.

(Sectia I civila, Decizia civila nr. 146 din 26 septembrie 2017,

rezumata de judecator Florin Suiu)

Prin cererea inregistrata la Tribunalul Arad, reclamantii A... si B... au contestat in contradictoriu cu paratii Primarul C... si Comisia interna pentru analizarea notificarilor depuse in baza Legii nr.10/2001 dispozitia nr. 3/2016 cu privire la imobilul din D..., solicitand acordarea cotei de 1/1 din imobil.

In motivare, au invocat ca, prin inscrisul contract de vanzare-cumparare incheiat in iunie 1950, antecesoarea lor K... a dobandit de la sora sa F... si aceasta cota de drept, pe langa cota de 'A pe care o avea deja in proprietate, fiind nerelevant ca dreptul astfel dobandit nu a fost inscris in cartea funciara; ca, pe de alta parte, fiica vanzatoarei F... a recunoscut contractul de vanzare cumparare si a aratat ca nu doreste sa revendice cota instrainata, dispozitiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 fiind incidente.

Pe cale de intampinare, paratii au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor pentru cota solicitata de A, pe cea a lipsei calitatii acestora de persoane indreptatite pentru aceasta cota si pe cea a lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor.

Prin sentinta civila nr. 59/30 martie 2017 pronuntata in dosar nr. x/108/2017, Tribunalul Arad a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active si a respins contestatia reclamantilor.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a avut in vedere ca, potrivit CF nr. 2 (...), imobilul nr. 3 din (...) a fost coproprietatea in cote parti egale a sotilor G... si H... (nascuta I...). In anul 1946, asupra cotei apartinand defunctului G... s-a intabulat dreptul de proprietate dobandit prin mostenire in favoarea lui F..., iar in anul 1957, asupra cotei apartinand defunctei J... s-a intabulat dreptul de proprietate dobandit prin mostenire si partaj in favoarea lui K. nascuta L. .

In anul 1963, asupra imobilului s-a intabulat dreptul de proprietate cu titlul de expropriere in favoarea Statului Roman, in temeiul caruia constructia a fost demolata, intreg terenul fiind ocupat in prezent de scoala, curtea, terenul de sport si spatiile verzi aferente acesteia, astfel ca imobilul intra sub incidenta Legii nr. 10/2001, conform art. 2 lit. h).

Prin dispozitia contestata s-a propus acordarea catre reclamanti masuri compensatorii in conditiile Legii nr. 165/2013 pentru cota de 1/2 din imobil si a fost respinsa notificarea pentru cealalta cota cu motivarea ca reclamantii nu au facut dovada calitatii de mostenitori ai cotei de 1/2 din imobil ce a apartinut numitei F..., ci doar ai cotei ce a apartinut mamei lor K... .

Tribunalul a constatat ca dispozitiile art. 4 din Legea nr.10/2001 invocate de reclamanti nu sunt incidente in speta, cata vreme acestia nu au facut dovada ca sunt si mostenitori ai coproprietarei tabulare F..., in conditiile in care imprejurarea invocata (anume ca fiica acesteia recunoaste contractul si nu doreste sa revendice imobilul) nu le confera calitatea de mostenitori ai defunctei, intrucat doar daca s-ar fi probat ca descendenta acesteia ar fi renuntat la succesiune, reclamantii ar fi putut deveni mostenitorii legali ai mamei ei.

Apoi, contractul de vanzare-cumparare sub semnatura privata invocat nu are efectul translativ de proprietate invocat de reclamanti, inclusiv pentru lipsa inscrierii in cartea funciara, conditie ceruta de Decretul-lege nr. 115/1938.

Impotriva sentintei au declarat apel reclamantii care au solicitat ca in urma rejudecarii sa le fie acordata cota de 1/1 din imobil.

In motivare, au invocat ca prezumtia instituita de art. 24 din Legea nr.10/2001 este constituita de chiar contractul de vanzare-cumparare si ca din actele din dosar rezulta ca F. si K. sunt surori, reclamantii fiind, astfel, nepoti de sora, deci mostenitori in baza Legii nr. 10/2001.

Pe cale de intampinare, intimatii au solicitat, pe cale de exceptie, sa se constate lipsa calitatii de persoane indreptatite a reclamantilor pentru cota de 1/2 din imobil si lipsa calitatii procesuale pasive a paratilor,iar pe fond, respingerea apelului ca nefondat.

Examinand sentinta instanta a retinut urmatoarele:

In prealabil, a observat ca prin intampinarea depusa in apel, intimatii au reiterat exceptia lipsei calitatii de persoane indreptatite a reclamantilor pentru cota de 1/2 din imobil si pe cea a lipsei propriei calitati procesuale pasive, ambele invocate prin intampinarea din prima instanta alaturi de cea a lipsei calitatii procesuale active.

Prin sentinta apelata, tribunalul a gasit ca fiind intemeiata aceasta ultima exceptie si a admis-o cu consecinta respingerii contestatiei reclamantilor, fara a le mai examina si pe celelalte doua.

Or, in situatia in care paratii apreciau ca au fost prejudiciati prin hotararea astfel pronuntata, aveau la indemana cai procedurale specifice pentru a o contesta ori pentru a invoca o eventuala omisiune, insa nu pot reitera in calea apelului declarat de reclamanti aceleasi exceptii invocate in prima instanta si nesolutionate.

Pe de alta parte, lipsa calitatii de persoana indreptatita nu are natura unei exceptii procesuale al carei regim juridic sa fie guvernat de prevederile art. 245, art. 248 alin. (1) C. pr. civ., ci are natura unei aparari care, in cauza de fata, este in stransa legatura cu exceptia lipsei calitatii procesuale active in temeiul careia a fost respinsa cererea reclamantilor.

In continuare, instanta de apel a retinut ca, sustinand ca sunt indreptatiti la acordarea de masuri reparatorii pentru cota de 1/1 din imobil si nu doar pentru cea de A, contestatorii au invocat, pe de o parte ca antecesoarea lor (mama) ar fi dobandit anterior preluarii de catre stat si cota de drept a coproprietarului tabular F... si, pe de alta parte, ca sunt mostenitori legali de gradul III ai acestuia (F. fiind sora mamei lor).

Cu privire la acest din urma argument, tribunalul a retinut ca dispozitiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 invocate de reclamanti („De cotele mostenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevazuta la cap. III profita ceilalti mostenitori ai persoanei indreptatite care au depus in termen cererea de restituire”) nu sunt incidente, cata vreme reclamantii nu au facut dovada ca sunt mostenitorii lui F..., intrucat aceasta are o descendenta despre care nu s-a probat ca ar fi renuntat la succesiune cu consecinta intrunirii in persoana reclamantilor a calitatii de mostenitori legali ai mamei sale.

Curtea a observat ca, desi reclamantii au evocat acest text legal pentru a-si sustine calitatea de persoane indreptatite, in motivarea in fapt au aratat ca F... si K... sunt surori, domniile lor fiind nepotii de sora ai lui F..., deci mostenitori legali in gradul trei de rudenie, invocand, astfel, nu dreptul de acrescamant recunoscut de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 la care s-a raportat prima instanta ci dreptul propriu la mostenirea fostului proprietar tabular in sensul alineatului 2 al aceluiasi articol, potrivit caruia „De prevederile prezentei legi beneficiaza si mostenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice indreptatite”.

In aplicarea prevederilor art. 4 din lege, H.G. nr.250/2007 dispune ca „4.2. La art. 4 alin. (2) din lege norma referitoare la accesul mostenitorilor persoanei indreptatite la beneficiul legii implica o analiza calificata a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civila, certificate de mostenitor, daca acestea exista, testamente) pentru stabilirea calitatii de mostenitor legal sau testamentar....4.5. In cazul acestei legi, termenul de acceptare a succesiunii coincide cu termenul pentru depunerea notificarii.”

Apoi, in aplicarea art. 23 din lege, hotararea de guvern prevede ca „23.1. Prin acte doveditoare se intelege.b) actele juridice care atesta calitatea de mostenitor (certificat de mostenitor sau de calitate de mostenitor, acte de stare civila care atesta rudenia sau filiatia cu titularul initial al dreptului de proprietate, testament insotit de certificat de mostenitor sau de calitate de mostenitor)...g) orice alte inscrisuri pe care persoana indreptatita intelege sa le foloseasca in dovedirea cererii sale”.

Din raportarea inscrisurilor de la dosar (pe care le-a examinat in cuprinsul considerentelor) la aceste prevederi, instanta de apel a constatat ca sustinerile reclamantilor sunt intemeiate, din coroborarea probelor rezultand ca defunctele F. pe numele careia a fost inscris dreptul de proprietate asupra cotei de 'A solicitata de reclamanti) si K... (mama reclamantilor) au fost surori si ca ei, in calitate de nepoti de sora ai defunctei, sunt rude de gradul III cu aceasta si au vocatie legala la succesiunea in calitate de colaterali privilegiati.

In continuare, instanta a retinut ca inclusiv in conditiile in care, conform art. 4 alin.3 teza ultima din Legea nr. 10/2001, notificarea care vizeaza (si) cota de A din imobil ce a apartinut defunctei F. are valoare de acceptare a succesiunii acesteia de catre reclamanti in ceea ce priveste aceasta cota, intrand in clasa II a mostenitorilor legali, ei ar fi inlaturati de la mostenire de mostenitorii din clasa I (descendentii defunctei) ori (in functie de intinderea legatului) de cei testamentari, inlaturarea avand ca efect neintrunirea in persoana reclamantilor a calitatii de persoane indreptatite la restituire.

Lipsirea de aceasta calitate presupune, insa, ca descendentul sau legatarul sa accepte mostenirea. Or, din probele administrate in cauza, nu a rezultat ca vreo alta persoana decat paratii ar fi acceptat succesiunea defunctei expres sau tacit, in conditiile dreptului comun sau in conditiile art. 4 alin. (3) Legea nr.10/2001 mai sus-aratate.

In consecinta, a retinut instanta de apel, reclamantii au calitatea de persoane indreptatite sa beneficieze de masuri reparatorii pentru intregul imobil, iar calitatea procesuala le este conferita de faptul ca pretentiile lor vizeaza o dispozitie care ii priveste si despre care au sustinut ca ii prejudiciaza; cum, fata de cele mai sus-aratate, aceste sustineri sunt intemeiate, dispozitia este nelegala in partea privind respingerea notificarii privind cota de drept asupra imobilului ce a apartinut defunctei F... .

Pentru aceste considerente si apreciind ca fiind inutila examinarea celorlalte critici ale apelantilor, Curtea a admis apelul reclamantilor si a schimbat hotararea primei instante cu consecinta obligarii primarului parat la emiterea unei dispozitii de acordare catre reclamanti de masuri compensatorii in conditiile Legii nr. 165/2013 pentru cota de 1/1 din imobil.