Dreptul Asupra Unui Bun Al PFA-ului Sotului » Întreabă Avocat

Dreptul asupra unui bun al PFA-ului sotului

Roman Olivia a întrebat 1 an în urmă

Dreptul asupra unui bun al PFA-ului sotului

 

Buna ziua! Sotul meu are un PFA infiintat inaintea casatoriei, casa in care locuim este cumparata in timpul casatoriei pe PFA, dar nu ca si sediu de PFA (ca investitie).

In momentul de fata sotul m-a dat afara din dormitor (mi-a aruncat lucrurile), tine usa inchisa cu cheia si de ieri a inchis si usa unei alte camere pe care el o foloeste pe post de birou si in care mi-am depozitat lucrurile personale care le aveam in dormitor.

Ma ameninta ca ma da afara, lucru care l-a incercat duminica seara cand am ajuns acasa in jur de ora 19, pentru motivul ca am fost plecata la padure cu o prietena (m-a luat pe sus si a deschis usa, dorind sa ma aruce pe scari de fata cu copiii nostri care sunt minori 8 respectiv 10 ani).

Mentionez ca pentru cresterea copiilor nu im da bani, sustinand ca e suficient sa plateasca utilitatile in casa.

Actiuni de divort au fost incepute de el de 2 ori si apoi retrase tot de catre el.

Intrebarile mele sunt: ce drepturi am eu in casa respectiva, cum pot fi data afara (el sustinand ca e a PFA-ului si ca eu nu am niciun drept), in ce conditii pot chema politia daca nu sunt lasata sa intru in casa in situatia in care ajung acasa la o ora care nu ii convine, deasemenea la un eventual partaj pot cere cota parte din casa?

Mentionez ca nu am domiciliul in buletin la adresa respectiva, cum pot dovedi ca locuiesc acolo? Multumesc anticipat!

 

 

Raspuns:

Detalii despre partaj si divort regasiti pe site:

https://consultantavocat.ro/?s=partaj&lang=ro

https://consultantavocat.ro/?s=divort&lang=ro

 

Regimul comunității legale

Bunurile comune

Art. 339. - 

Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.

Bunurile proprii

Art. 340. -

Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soț: 

a) bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune 

b) bunurile de uz personal; 

c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soți, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerț care face parte din comunitatea de bunuri; 

d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creațiilor sale și asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat; 

e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele științifice sau literare, schițele și proiectele artistice, proiectele de invenții și alte asemenea bunuri; 

f) indemnizația de asigurare și despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soți 

g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum și bunul dobândit în schimbul acestora; 

h) fructele bunurilor proprii. 

Veniturile din muncă și cele asimilate acestora

Art. 341. -

Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale și altele asemenea, precum și veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanța privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunității.

Regimul juridic al bunurilor proprii

Art. 342. -  

Fiecare soț poate folosi, administra și dispune liber de bunurile sale proprii, în condițiile legii.

Dovada bunurilor soților

Art. 343. -  

(1) Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită. 

(2) Dovada că un bun este propriu se poate face între soți prin orice mijloc de probă. În cazul prevăzut la art. 340 lit. a), dovada se face în condițiile legii. 

(3) Pentru bunurile mobile dobândite anterior căsătoriei, înainte de încheierea acesteia se întocmește un inventar de către notarul public sau sub semnătură privată, dacă părțile convin astfel. În lipsa inventarului, se prezumă, până la proba contrară, că bunurile sunt comune. 

 

Actele de conservare, de folosință și de administrare

Art. 345. -

(1) Fiecare soț are dreptul de a folosi bunul comun fără consimțământul expres al celuilalt soț. Cu toate acestea, schimbarea destinației bunului comun nu se poate face decât prin acordul soților. 

(2) De asemenea, fiecare soț poate încheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum și acte de dobândire a bunurilor comune. 

Aportul de bunuri comune

Art. 348. -

Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societăți, asociații sau fundații, în condițiile legii.

Regimul aporturilor

Art. 349. -

(1) Sub sancțiunea prevăzută la art. 347, niciunul dintre soți nu poate singur, fără consimțământul scris al celuilalt soț, să dispună de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobândirea de părți sociale ori, după caz, de acțiuni. În cazul societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată, soțul care nu și-a dat consimțământul scris la întrebuințarea bunurilor comune nu poate pretinde decât daune-interese de la celălalt soț, fără a fi afectate drepturile dobândite de terți. 

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscută soțului care a aportat bunul comun, dar părțile sociale sau acțiunile sunt bunuri comune. Soțul asociat exercită singur drepturile ce decurg din această calitate și poate realiza singur transferul părților sociale ori, după caz, al acțiunilor deținute. 

(3) Calitatea de asociat poate fi recunoscută și celuilalt soț, dacă acesta și-a exprimat voința în acest sens. În acest caz, fiecare dintre soți are calitatea de asociat pentru părțile sociale sau acțiunile atribuite în schimbul a jumătate din valoarea bunului, dacă, prin convenție, soții nu au stipulat alte cote-părți. Părțile sociale sau acțiunile ce revin fiecăruia dintre soți sunt bunuri proprii. 


Adaugă răspuns

9
+
16
=