Legea nr. 85/2014. Art. 169 alineat (1) litera d)
11 martie 2020Răspundere civilă delictuală. Condiţiile necesare pentru antrenarea răspunderii conducătorului auto. Culpa exclusivă a victimei care a traversat prin loc nepermis
11 martie 2020
Insolvenţă. Conflict de interese
Cuprins pe materii: Insolvenţă
Indice alfabetic: contestaţie împotriva hotărârii adunării creditorilor Temei de drept: art. 28 alin. 4 din O.U.G. nr. 86/2006, art. 48, art. 51 din Legea nr. 85/2014
Inexistenţa conflictului de interese în privinţa administratorului judiciar raportat la caracterul nelitigios al creanţei. Contestarea creanţei de către un
creditor - terţ faţă de raportul juridic obligaţional din care izvorăşte respectiva creanţă - nu este de natură să confere acesteia caracter litigios.
Curtea de Apel Iaşi, Secţia civilă, Decizia civilă nr 444/6.06.2018
Prin cererea de chemare în judecată contestatoarea-apelantă a formulat contestaţie împotriva hotărârii adunării creditorilor debitoarei SC „V” SRL din data de 26.09.2017 cu privire la hotărârile consemnate la punctele 5 şi 6, respectiv confirmarea administratorului judiciar desemnat provizoriu şi stabilirea remuneraţiei acestuia.
Prin cererea de chemare în judecată cât şi prin motivele de apel contestatoarea-apelantă a susţinut că hotărârea adunării creditorilor din data de 26.09.2017 este de natură să afecteze interesele creditorului fiscal în recuperarea creanţei.
Potrivit prevederilor art. 48 alin. 7 din Legea nr. 85/2014, „Hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal întocmit.”
Aşa cum în mod corect a reţinut şi judecătorul sindic, controlul de legalitate al hotărârilor adunării creditorilor vizează doar condiţiile în care voinţa creditorilor a fost exprimată, adică respectarea regulilor pe care legiuitorul le-a statuat pentru hotărârile acestei entităţi, iar nu cenzurarea libertăţii de voinţă a celor care exprimă o anumită intenţie juridică. Judecătorul sindic poate controla exclusiv legalitatea hotărârii adoptate, iar nu oportunitatea sa.
În cauza de faţă, hotărârea adunării creditorilor din data de 26.09.2017 a fost adoptată cu respectarea condiţiilor de convocare, cvorum şi vot, astfel încât nu există nici un motiv nulitate, care să conducă la posibilitatea cenzurării hotărârii adunării creditorilor de către judecătorul sindic.
De altfel contestatoarea-apelantă nici nu a invocat nerespectarea condiţiilor legale de adoptare a hotărârii adunării creditorilor din data de 26.09.2017, ci a invocat motive care vizează oportunitatea hotărârii adoptate şi care nu pot fi cenzurate de instanţa de judecată.
Susţinerea apelantei potrivit căreia hotărârea adoptată de adunarea creditorilor este de natură să afecteze interesele creditorului fiscal în recuperarea creanţei nu poate fi analizată în cadrul procesual stabilit ca urmare a contestării hotărârii adunării creditorilor în baza art. 48 alin. 8 din Legea nr. 85/2014.
În mod corect judecătorul sindic a reţinut că nu sunt întemeiate nici criticile referitoare la existenţa conflictului de interese.
În motivarea existenţei conflictului de interese, contestatoarea apelantă a invocat prevederile art. 51 alin. 5 din Legea nr. 85/2014 şi faptul că societăţile „R” SA, „C” SRL şi societatea debitoare „V” SRL fac parte dintr-un grup de firme cu asociaţi şi administratori comuni.
Potrivit art. 51 alin. 5 din Legea nr, 85/2014 „dacă un membru al comitetului creditorilor se află, din cauza interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedură, acesta se va abţine de la vot".
În mod corect a reţinut judecătorul sindic că în cauza nu sunt aplicabile prevederile art. 51 alin. 5 din Legea nr. 85/2014, atât timp cât dispoziţia legală se referă la votul exprimat cu
ocazia adoptării deciziilor de către comitetul creditorilor şi nu de către adunarea creditorilor, cum este cazul în speţa de faţă. Curtea reţine că obligaţia de abţinere de la vot în cazul conflictului de interese reprezintă o limitare a drepturilor creditorilor, fiind o excepţie, care este de strictă interpretare, neputând fi extinsă în alte situaţii decât cele strict şi limitativ prevăzute de lege, motiv pentru care prevederile art. 51 alin. 5 din Legea nr. 85/2014 nu pot fi extinse prin analogie la votul exprimat în adunarea creditorilor.
Cenzurarea votului creditorului în cadrul adunării creditorilor ca urmare a existenţei unui conflict de interese s-ar putea face doar ca urmare a unui text legal expres sau a unei trimiteri directe sau indirecte a normelor legale la prevederile art. 51 alin. 5 din Legea nr. 85/2014. Or, Legea nr. 85/2014 nu prevede posibilitatea reţinerii unui conflict de interese cu privire la voturile exercitate de creditori în cadrul unei şedinţe a adunării creditorilor.
În motivarea apelului apelanta-contestatoare a invocat faptul că administratorul judiciar al debitoarei SC „V” SRL, este numit lichidator judiciar al unuia dintre creditorii înscrişi la masa credală şi anume SC „R” SA şi că nu putea să exprime vot cu privire la confirmarea sa în calitate de administrator judiciar al SC „V” SRL.
Curtea reţine că, potrivit art. 28 alin. 5 din O.U.G. nr. 86/2006, interdicţia prevăzută la alin. (4): „Practicianul în insolvenţă nu poate fi concomitent administrator judiciar sau lichidator al unui debitor şi al creditorului acestuia”, „nu se aplică dacă la data numirii practicianului într-o procedură creanţa care ar determina apariţia stării de incompatibilitate are caracter nelitigios, fiind stabilită prin înscrisuri întocmite de cele două societăţi.”
Raportat la prezenta speţă, interdicţia instituită de art. 28 alin. 4 din O.U.G. nr. 86/2006 nu este aplicabilă, deoarece creanţa deţinută de SC „R” SA nu are caracter litigios în accepţiunea avută în vedere de art. 28 alin. 5, atât timp cât nu a fost contestată şi este stabilită prin înscrisuri întocmite între SC „R” SA şi SC „V” SRL.
Caracterul nelitigios al creanţei se determină prin raportare la poziţia procesuală a subiectului activ şi a subiectului pasiv din cadrul raportului juridic obligaţional, şi nu prin raportare la poziţia procesuală a celorlalţi creditori înscrişi în cadrul procedurii concursuale.
