Infractiunea de trafic de influenta, Delimitare de infractiunea de inselaciune

Drept procesual penal. Incalcarea dispozitiilor privind competenta materiala a instantelor judecatoresti, atunci cand judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente. Consecinte.

Faptele inculpatului, in calitate de comisar sef DGIPI de a pretinde de la partile vatamate C.D.I. , C.L.M. si M.I.M. diferite sume de bani, lasand sa se creada ca in virtutea functiei detinute are influenta asupra persoanelor abilitate sa decida angajarea in structurile DGIPI sau dupa caz, in transferul la alte structuri de politie, promisiuni care nu au fost indeplinite ulterior, se circumscriu elementului material al infractiunii de trafic de influenta si nu celei de inselaciune asa cum eronat s-a concluzionat prin actul de sesizare.

Solutionand actiunea penala pentru fapte de competenta instantei superioare, instanta de fond a pronuntat o hotarare lovita de nulitate absoluta, asa cum stabilesc dispozitiile art. 281 alin. 1 Cod procedura penala care prevad ca determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind competenta materiala a instantelor judecatoresti, atunci cand judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente.

Prin sentinta penala nr. 196 din 26 noiembrie 2013, pronuntata de Judecatoria Strehaia in dosarul nr. 1326/313/2013, in baza art. 215 al. 1,2 Cod penal a fost condamnat inculpatul A.C.G. , fiul lui D. si E., nascut la data de... in orasul Strehaia, judetul Mehedinti, de cetatenie romana, studii superioare, stagiul militar satisfacut, comisar sef politie in cadrul Inspectoratului General pentru Imigrari Bucuresti, casatorit, fara antecedente penale, domiciliat in municipiul Dr.Tr.Severin, judetul Mehedinti, la 4 ani inchisoare pentru fapta savarsita in dauna partii vatamate M.M.S.

In baza art. 288 al. 1 Cod penal a mai fost condamnat inculpatul la 1 an inchisoare pentru fapta savarsita in dauna partii vatamate M.M.S.

In baza art. 291 Cod penal a fost condamnat inculpatul la 1 an inchisoare pentru fapta savarsita in dauna partii vatamate M.M.S.

In baza art. 215 al. 1,2 Cod penal cu aplicarea art. 41-42 Cod penal a fost condamnat inculpatul A.C.G. la 5 ani inchisoare pentru fapta savarsita in dauna partii vatamate C.D.I.

In baza art. 288 al. 1 Cod penal cu aplicarea. art. 41-42 Cod penal a fost condamnat inculpatul la 2 ani inchisoare pentru fapta savarsita in dauna partii vatamate C.D.I.

In baza art. 291 Cod penal cu aplicarea. art. 41-42 Cod penal a mai fost condamnat inculpatul la 2 ani inchisoare pentru fapta savarsita in dauna partii vatamate C.D.I.

In baza art. 215 al. 1,2 Cod penal a mai fost condamnat inculpatul A.C.G. la 5 ani inchisoare pentru fapta savarsita in dauna partii vatamate F.C.V.

In baza art. 215 al. 1,2 Cod penal a mai fost condamnat inculpatul A.C.G. la 4 ani inchisoare pentru fapta savarsita in dauna partii vatamate C.L.M.

In baza art. 290 Cod penal a fost condamnat inculpatul la 1 an inchisoare pentru fapta savarsita in dauna partii vatamate C.L.M.

In baza art. 33-34 Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, 5 ani inchisoare.

In baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza II si lit. b Cod penal.

In baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa rezultanta perioada retinerii si arestului preventiv de la 12.04.2013 la zi si mentine starea de arest preventiv.

In baza art. 11 punctul 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedura penala a fost achitat inculpatul pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 288 al. 1 si art. 291 Cod penal in dauna partii vatamate F.C.V.

A fost respinsa cererea parchetului de schimbare a incadrarii juridice in instigare la savarsirea infractiunilor prevazute de art. 288 al. 1 si art. 291 Cod penal in dauna partii vatamate FCV.

In baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b Cod penal a fost achitat inculpatul pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 215 al. 1 Cod penal in dauna partii vatamate P. D.

In baza art. 11 punctul 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod penal a fost achitat inculpatul pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 20 raportat la art. 215 al. 1,2 si art. 290 Cod penal in dauna partilor vatamate G. J.I. si M.I.M.

In baza art. 118 lit. e Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul A.C.G. a sumelor de 24.800 lei si 1200 lei.

In baza art. 346 Cod procedura penala raportat la art. 14 al. 3 lit. a Cod procedura penala s-a dispus anularea actelor false: certificatul de atestare fiscala nr. 2389/24.07.2012 emitent ANAF Bucuresti, adresa nr.157383/24.07.2012 emitent MAI-IGPR Bucuresti, contractul individual de munca nr. 526034/14.05.2012 incheiat intre C.D.I. si DGIPI, adeverinta de venit nr. 5486/03.08.2012 emitent DGIPI Bucuresti, adeverinta nr. 598644/24.07.2012 emitent DGIPI, adeverinta nr. 534126/29.05.2012 emitent DGIPI, legitimatia seria MPF nr. 43916 pe numele C.D.I. , raportul din 03.04.2013 intocmit de CLM, aprobat de IGPR.

Au fost desfiintate contractele nr. 26/1313/14.05.2010 si 198/18.05.2010 incheiate intre FCV si Banca Transilvania suc. Dr. Tr. Severin.

In baza art. 14 lit.b Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod civil a fost obligat inculpatul A.C.G. la 72.748,52 lei catre partea civila Banca Transilvania suc. Dr. TR. Severin.

A fost mentinuta masura sechestrului asigurator dispusa de Parchetul Strehaia.

A fost lasata nesolutionata actiunea civila formulata de partea civila P. D.

A fost respinsa actiunea civila formulata de partea civila C.D.I..

A fost respinsa actiunea civila formulata de partea civila FCV pentru daune morale.

In baza art. 191 Cod penal p a fost obligat inculpatul A.C.G. la 7000 lei cheltuieli judiciare catre stat.

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a constatat ca, prin rechizitoriul nr. 1577/P/2012 al Parchetului de pe langa Judecatoria Strehaia a fost trimis in judecata, in stare de arest preventiv, inculpatul A.C.G. pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.215 alin. 1,2 Cod penal, art.288 Cod penal si art.291 Cod penal cu aplicarea, art.33 lit. a Cod penal; infractiunilor pedepsite de art.215 alin. 1,2 Cod penal, art.288 Cod penal si art.291 Cod penal, cu aplicarea , art.41-42 Cod penal si art.33 lit.a Cod penal; 2 infractiuni prevazute si pedepsite de art.215 alin. 1,2 Cod penal, art.288 Cod penal, art.291 Cod penal cu aplicarea, art.33 lit.a Cod penal; o infractiune prevazuta si pedepsita de art.215 alin.l Cod penal; 2 infractiuni prevazute si pedepsite de art.20 Cod penal raportat la art.215 alin. 1,2 Cod penal, art.290 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal.

In fapt, s-a retinut ca:

Inculpatul A.C.G. a detinut pana la data de 01.11.2012 functia de comisar de politie, ofiter in cadrul Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna-aparat central, fara a avea calitatea de organ de cercetare al politiei judiciare. Din data de 01.11.2012 functioneaza in cadrul Inspectoratului General pentru Imigrari.

1. Din plangerea si declaratiile partii vatamate M.M.S. din cursul urmaririi penale si al judecatii, a rezultat ca in luna iulie 2012 l-a contactat telefonic pe inculpatul A.C.G. , cu care se cunostea anterior, si s-au intalnit in Bucuresti la o cafea. In data de 24.07.2012 s-au intalnit din nou in Bucuresti, in zona hotelului Intercontinental, partea vatamata i-a spus ca are un dosar penal pentru evaziune fiscala si ca trebuie sa plateasca o parte din prejudiciu, avand asupra lui suma de 24.800 lei. Inculpatul s-a oferit sa-l ajute. S-au deplasat fiecare cu autoturismul sau pana intr-o parcare, unde partea vatamata i-a predat inculpatului suma de 24.800 lei. In circa o ora inculpatul s-a intors si i-a inmanat un certificat de atestare fiscala - emitent A.N.A.F. Bucuresti inregistrat cu nr.2389/24.07.2012, care adeverea faptul ca partea vatamata nu are datorii fiscale. Inculpatul nu i-a inmanat si chitanta de plata a sumei de 24.800 lei catre ANAF.

Partea vatamata i-a mai spus ca ar vrea sa iese din tara, inculpatul oferindu-se sa verifice daca este dat in consemn la frontiera. S-au deplasat in zona Palatului Parlamentului, unde partea vatamata a asteptat in parcare, iar dupa circa o ora si jumatate inculpatul a revenit si i-a inmanat adresa cu nr.157383/24.07.2012 emitent M.A.I. - I.G.P.R. Bucuresti, semnata - chestor principal de politie T.P. din care rezulta ca prin ordonanta nr. 49/23.07.2012 emisa de Parchetul de pe langa Tribunalul Mehedinti s-a dispus scoaterea din consemnul impus la nivelul Politiei Romane a numitului M.M.S.

In data de 28.07.2012,fiind oprit de organele de politie in S., in masina partii vatamate s-au gasit cele doua inscrisuri inmanate de inculpat.

Din adresa nr. 1090693/01.08.2012 a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala rezulta ca numarul de inregistrare al certificatului de atestare fiscala nu este al Directiei de Comunicare Relatii Publice si Mass-Media, semnata sef-serviciu ec. V.S., semnatura nu corespunde niciunui angajat al acestei Directii, iar la data intocmirii certificatului respectiv, V.S., al carui nume este mentionat in adresa, se afla in concediu din data de 23.07.2012.

Expertiza grafica efectuata in cursul urmaririi penale releva faptul ca scrisul de mana

de la rubrica „nr. din ", din adresa nr. 2389/24.07.2012 a ANAF a fost executat de

catre inculpatul A.C.G.

Inculpatul a negat total starea de fapt, sustinand ca nu a inmanat partii vatamate cele doua inscrisuri, nu a primit suma de bani, iar partea vatamata a formulat plangere pentru a se razbuna intrucat inculpatul a oferit relatii ofiterilor de politie B.N., I.I., P.A., despre locatia partii vatamate, despre care stia ca este dat in urmarire, informatii in urma carora a fost prins.

Este adevarat ca in raportul intocmit de comisar B.N. la data de 28.07.2012 se mentioneaza ca in perioada 26-28.07.2012 A.C.G. l-a contactat telefonic informand ca doreste sa ajute la prinderea lui M.M. In acelasi raport, ofiterii de politie au retinut ca informatiile transmise de inculpat nu erau reale. Astfel, inculpatul a sustinut ca partea vatamata se afla in Bucuresti, ca foloseste autoturismul cu nr. de inmatriculare B.488-MAN. In realitate, din declaratiile partii vatamate a rezultat ca acesta folosea autoturismul cu numar de inmatriculare MH..., cu care a si fost surprins de organele de politie. Inculpatul a mai comunicat ca in data de 28.07.2012 M.M. urmeaza sa se deplaseze in S. In data de 28.07.2012, ora 10.30, inculpatul i-a sunat pe politisti spunand ca M.M. se pregateste sa plece din Bucuresti, el il va insoti, urmand sa revina cu un telefon dupa iesirea din Bucuresti, sa le anunte traseul pe care se va deplasa. La ora 12.00, inculpatul i-a sunat din nou afirmand ,, am aflat ca M.M. a fost prins in S.,, Este evident ca informatiile furnizate de inculpat au fost false, intrucat partea vatamata nu ar fi avut timpul necesar sa se deplaseze din Bucuresti in S. in aproximativ o ora. Inculpatul a urmarit sa-si creeze un alibi, intrucat mai devreme sau mai tarziu, partea vatamata avea sa-si dea seama ca a fost inselat, iar suma de 24.800 lei nu a fost achitata la ANAF.

Inculpatul nu a putut explica existenta scrisului sau pe adresa nr. 2389/24.07.2012 , gasita in posesia partii vatamate.

Un alt motiv invocat de inculpat pentru inexistenta faptei l-a reprezentat imprejurarea ca partea vatamata nu s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 24.800 lei. Apararea a fost neintemeiata. De fapt, in declaratia din data de 19.10.2012 partea vatamata a preciza ca se constituie parte civila cu suma de 24.800 lei. Ulterior a revenit, ceea ce nu inseamna ca a renuntat la pretentiile impotriva inculpatului, avand posibilitatea sa formuleze separat actiune civila.

In ceea ce priveste declaratia martorului B.S., administrata in cursul judecatii, nu a fost retinuta de catre instanta. In tot cursul urmaririi penale si chiar in prima parte a declaratiei date in instanta, partea vatamata M.M. nu a relevat prezenta vreunei persoane in autoturismul cu care s-a deplasat in Bucuresti. Dimpotriva, a sustinut ca de fiecare data a ramas in masina, intrucat nu a gasit loc de parcare. Ori, nu si-ar fi pus aceasta problema, daca altcineva conducea autoturismul. De asemenea nu se justifica de ce partea vatamata si inculpatul ar fi discutat in particular problema partii vatamate, dar acesta ar fi inmanat suma de 24.800 lei inculpatului de fata cu martorul.

Din probele prezentate mai sus, s-a retinut ca inculpatul l-a indus in eroare pe partea vatamata M.M.S., prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase (respectiv i-a creat convingerea falsa ca i-a platit datoria fiscala si este scos din consemn la frontiera), obtinand un folos material injust (suma de 24.800 lei), pricinuind o paguba partii vatamate(prin diminuarea patrimoniului cu aceeasi suma). Fapta s-a savarsit prin mijloace frauduloase, respectiv prin falsificarea unor inscrisuri oficiale (certificat de atestare fiscala nr.2389/24.07.2012, adresa cu nr.157383/24.07.2012 emitent M.A.I. - I.G.P.R. Bucuresti) prin contrafacerea scrierii, de natura sa produca consecinte juridice, inscrisuri pe care inculpatul le-a si folosit, inmanandu-le partii vatamate in vederea producerii unei consecinte juridice.

In drept, faptele inculpatului intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prevazute si pedepsite de art.215 alin. 1,2 Cod penal, art.288 al. l Cod penal art.291 Cod penal , cu aplicarea , art.33 lit.a Cod penal.

2. In cursul lunii martie 2012, inculpatul A.C.G. 1-a cunoscut pe numitul C.D.I. , prin intermediul martorului R.G. Cei doi s-au intalnit la locuinta martorului discutand despre posibilitatea angajarii partii vatamate in cadrul Serviciului de Informatii Externe. Inculpatul ia propus sa ii faciliteze angajarea, dar in cadrul D.G.I.P.I. in functie de ofiter operativ.

Desi inculpatul nu a recunoscut ca pentru acest serviciu i-a pretins partii vatamate sume de bani, convorbirile inregistrate de partea vatamata dovedesc contrariul. Astfel, din discutia purtata intre partea vatamata si R.G., redata la filele 34-41 vol. II din dosarul de urmarire penala, a rezultat ca se punea problema ca partea vatamata sa predea inculpatului in Dr. Tr. Severin, pentru inceput, suma de 10.000.000 lei vechi. Partea vatamata nu ii cunostea functia inculpatului si nici numele, decat prenumele”Cristi” si isi manifesta ingrijorarea de a nu pierde suma de 10.000.000 lei, (al carei echivalent, 250 euro, trebuia sa ii fie expediata de mama din Italia) fara ca inculpatul sa-i rezolve angajarea. Era de acord sa plateasca suma de 250 euro, urmand ca diferenta de 4500 euro sa o achite dupa semnarea contractului la SIE. R.G. il asigura ca inculpatul este persoana de incredere si in situatia in care nu se va rezolva, chiar el ii va restitui suma.

Potrivit inregistrarii de la fila 41-42, partea vatamata s-a intalnit cu inculpatul pentru ai inmana o parte din actele necesare dosarului de angajare si conform declaratiei partii vatamate, intalnirea a avut loc in S., la sfarsitul lunii aprilie 2012, ocazie cu care inculpatul i-a spus sa pregateasca suma de 1000 lei, suma pe care a cheltuit-o pe sticle de Wiskey si tigari pentru sefii de la Bucuresti, in vederea angajarii partii vatamate. Tot atunci i-a dat numarul personal de telefon. La data de 02.05.2012 partea vatamata expediaza prin sistemul de transfer OMV suma de 1000 lei inculpatului.

In data de 13.05.2012 partea vatamata a sustinut ca inculpatul l-a chemat la Bucuresti, l-a asteptat la metrou in zona Stefan cel Mare, l-a cazat la hotelul MAI pe str. Paul Greceanu, unde i-a adus sa completeze niste formulare privind accesul la informatii clasificate. In dimineata urmatoare s-a intalnit cu inculpatul intr-un KFC din apropierea sediului DGIPI, unde i-a prezentat un formular de contract individual de munca, pe care i-a cerut sa-si completeze datele personale. Tot acolo a venit un barbat mai solid, cu inaltime 1,70-1,75 m, varsta aproximativ 40-45 de ani, cu barba si mustata, parul brunet grizonat, cu care a sustinut interviul. Partea vatamata s-a intalnit apoi cu inculpatul la metrou la Universitate, acesta felicitandu-l ca a trecut interviul si urmeaza sa primeasca contractul de munca. Dupa acest pas, inculpatul i-a perceput suma de 2000 de euro. Imprejurarea a fost confirmata de discutia purtata intre C. si R.G., redata la filele 41-49 vol. II, in care C. ii spune acestuia despre intalnirea de la Bucuresti, interviu, completarea contractului de munca, pe care urmeaza sa-l primeasca. R.G. cunostea de la A. faptul ca partea vatamata trebuie sa plateasca suma de 2000 euro, bani pe care partea vatamata i-a primit prin Western Union de la mama din Italia. Suma totala pretinsa ar fi fost de 5000 euro.

Din inregistrarea de la fila 49 a rezultat ca inculpatul i-a inmanat partii vatamate o copie a contractului de munca, in care ii atrage atentia asupra stampilei MAI-DIPI. Stabilesc sa se intalneasca la Bucuresti, ca partea vatamata sa-si ridice legitimatia, sa semneze angajament de confidentialitate, declaratii de avere, etc.

Ulterior, partea vatamata a sustinut ca a mers in Bucuresti, a fost cazat de inculpat tot la hotelul MAI, unde i-a inmanat suma de 8000 lei, fapt ce l-a nemultumit pe inculpat, intrucat se intelesesera pentru 2000 euro. La plecare, inculpatul a venit in gara, inainte de plecarea trenului si i-a inmanat contractul de munca in original, fara ca partea vatamata sa observe ca este nestampilat. La solicitarea partii vatamate, dupa o saptamana inculpatul i-a adus contractul inregistrat sub nr. 526034/14.05.2012, stampilat si semnat.

Prin raportul de expertiza nr.520114/27.05.2013 intocmit in dosarul de urmarire penala s-a stabilit ca scrisul de mana de la rubricile „incheiat si inregistrat sub

nr. din ", „angajator ” cu sediul in ", inregistrata la Registrul

Comertului/autoritatile publice din ", „sub nr. ", „cod fiscal ",

„reprezentata legal prin ", „salariul de baza lunar este de " - de pe fila nr. 1 si

rubrica „angajator " de pe fila nr. 2 ale contractului individual de munca a fost

executat de catre inculpatul A.C.G., iar impresiunea stampilei de la rubrica „angajator” de la fila 2 a fost realizata cu ajutorul unei stampile cu substanta de culoare albastra de diferite nuante.

Pentru a-l mentine in continuare in eroare asupra calitatii de angajat DGIPI, inculpatul ACG i-a trasat sarcini de serviciu partii vatamate specifice muncii de informatii, ofiter operativ.

In inregistrarile prezentate de partea vatamata s-au constatat discutii intre parti privind functia pe care a fost angajat, atributiile, salariul.

In data de 16.06.2012 partea vatamata primeste primul „salariu” in contul de la BRD, 1425 lei. Observand ca expeditorul este inculpatul si nu angajatorul, partea vatamata l-a contactat pe inculpat, care a motivat ca, fiind prima luna de activitate, nu a fost trecut pe statul de plata, iar salariul i l-a ridicat el din casierie. Ulterior, la solicitarea inculpatului, partea vatamata a sustinut ca i-a mai inmanat acestuia, in locuinta sa, suma de 1000 euro.

La data de 04.07.2012 partea vatamata a mai expediat inculpatului prin serviciul OMV suma de 4100 lei.

Dupa data de 16.07.2012, inculpatul l-a chemat pe partea vatamata in Bucuresti sa-si ridice salariul din casierie, intrucat spunea ca sistemul informatic al MAI a suferit un atac cibernetic. Ca de fiecare data, inculpatul a evitat ca partea vatamata sa ajunga la sediul DGIPI, inmanandu-i el suma de 560 lei, reprezentand norma de hrana, iar dupa cateva zile diferenta de 2500 lei. Tot in acea imprejurare i-a mai inmanat partii vatamate doua adeverinte, cu continut fictiv, din care rezulta ca partea vatamata este angajata la D.G.I.P.I.

La insistentele partii vatamate, inculpatul i-a predat si legitimatia de serviciu seria MFP nr. 43916, care, asa cum a rezultat din raportul de expertiza nr. 520115/15.05.2013, este contrafacuta. Cu adresa nr.49057/14.03.2013 Inspectoratul General al Politiei Romane a comunicat inexistenta documentului de legitimare.

Din inregistrarea de la fila 51 vol. II, a rezultat ca inculpatul se intalneste cu R.G. si C.D.I. in zona hanului S.

La data de 26.08.2012 A. a expediat prin OMV Transfer suma de 3500 lei reprezentand „salariul „ pe luna iulie 2012.

In august 2012 partea vatamata i-a spus inculpatului ca doreste sa obtina un credit pentru a-si cumpara o masina, avand nevoie de o adeverinta de salariat. Inculpatul il indruma spre Garanti Bank suc. Severin, unde, din inregistrari, rezulta ca acesta o cunostea pe functionara P.G. Inculpatul s-a ocupat de procurarea adeverintei de salariat nr. 5486/03.08.2012 (Prin adresa DGIPI de la fila 5 vol. IV nr. de inregistrare nu apartine acestei institutii). Cererea de credit a fost respinsa, intrucat verificandu-se la angajatorul DGIPI s-a constatat ca partea vatamata C. I. nu era angajat. Dovada au fost convorbirile intre partea vatamata si inculpat, filele 65-69 vol. II, in care inculpatul incearca sa-l convinga de faptul ca din eroare functionarul de la banca a sunat la parcul auto. Promite sa discute cu G. (P.) si sa rezolve.

Dandu-si seama ca a fost inselat, partea vatamata a luat legatura cu inculpatul si i-a reprosat unde s-au dus banii lui, sa-i considere imprumut si sa-i restituie, asa cum a rezultat din inregistrarea de la filele 78 si urmatoarele. O perioada, inculpatul nu ii mai raspunde la telefon, fapt ce il determina pe partea vatamata sa mearga la locuinta din S. a inculpatului si sa discute cu sotia acestuia (filele 71-76). La un moment dat sotia inculpatului ii propune sa ii dea banii, pe care urma sa ii imprumute de la fratele ei, pentru ca partea vatamata sa uite cele intamplate.

Ulterior, inculpatul a depus in contul de la BRD al partii vatamate la intervale scurte de timp sume de bani: 200 lei la data de 20.09.2012, 350 lei la data de 01.10.2012, 250 lei la data de 02.10.2012, 500 lei la data de 12.10.2012, 200 lei la data de 16.10.2012, 450 lei la data de 18.10.2012, 100 lei la data de 23.10.2012, 200 lei la data de 28.10.2012, 200 lei la data de 21.12.2012. Inculpatul a incercat astfel sa restituie o parte din suma primita de la partea vatamata pentru facilitarea angajarii si a-l descuraja pe acesta sa formuleze plangere penala. De asemenea i-a promis angajarea pe un post la Politia S., asa cum a rezultat din inregistrarile telefonice (fila 141 vol. IV).

Inculpatul nu a recunoscut savarsirea faptelor, sustinand ca l-a folosit pe C. D. ca si informator, nu i-a inmanat niciun document care sa-i creeze impresia ca este angajat. Inculpatul are sustineri contradictorii in declaratiile date in cursul procesului. Astfel, in declaratia din 12.04.2013 (fila 31 vol. VIII) a sustinut ca o data, de doua ori pe luna ii platea partii vatamate prin card bancar, personal in numerar sau prin OMV Transfer sume cuprinse intre 500-1000 lei. Nu a primit sume de bani de la C., nici in interes personal, nici in interesul muncii. Ulterior, pus in fata probelor directe, inscrisuri privind transferul sumelor de bani, in declaratia de la fila 45, inculpatul a aratat ca suma de 1000 lei primita prin OMV Transfer provenea de fapt de la socrul inculpatului. Nu s-a explicat de ce a fost depusa de partea vatamata. Despre sumele de 4100 lei, respectiv 1275 lei, a sustinut ca de asemenea proveneau de la alte persoane, dar nu le poate preciza. Tot in aceasta declaratie inculpatul a afirmat ca i-a restituit lui C. 3500 lei din sumele pe care i le-a dat, desi anterior declarase ca fie nu a primit sume de bani de la partea vatamata, fie ii erau trimise de alte persoane prin intermediul acestuia, caz in care nu ar fi trebuit restituite. Cu privire la convorbirile telefonice nu le-a contestat si nu a putut dovedi netemeinicia lor. In declaratia data in fata instantei, contrar celor sustinute anterior, inculpatul a aratat ca se imprumuta reciproc cu partea vatamata.

Apararea inculpatului a fost contrazisa cu inscrisurile si inregistrarile audio depuse la dosar de catre partea vatamata. In cursul judecatii, inculpatul a sustinut ca aceste inregistrari sunt nelegale, obtinute fara incuviintarea prealabila a instantei. Sustinerea este neintemeiata, intrucat, conform art. 91

⁶

alin.2 Cod procedura penala, inregistrarile efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege.

Din succesiunea faptelor a rezultat fara dubiu ca inculpatul a reusit, la intervale diferite de timp si in baza aceleiasi rezolutii, sa il determine pe C.D.I. sa ii dea diverse sume de bani, prezentandu-i documente false cu privire la angajarea in cadrul DGIPI - MAI. Inculpatul l-a mentinut in eroare, platindu-i sume de bani, cu titlul de salariu, i-a inmanat legitimatie de serviciu, adeverinta pentru medic si adeverinta de venit pentru obtinerea unui credit bancar.

Fapta s-a savarsit prin mijloace frauduloase, respectiv prin falsificarea unor inscrisuri oficiale (contractul individual de munca inregistrat sub nr. 526034/14.05.2012, adeverinta de salariat nr. 5486/03.08.2012, legitimatie de serviciu) prin contrafacerea scrierii, de natura sa produca consecinte juridice, inscrisuri pe care inculpatul le-a si folosit, inmanandu-le partii vatamate in vederea producerii unor consecinte juridice.

In drept, faptele inculpatului intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prevazute si pedepsite de art.215 alin. 1,2 Cod penal, art.288 al. l Cod penal, art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41-.42 Cod penal si art.33 lit.a Cod penal.

La individualizarea pedepselor s-a tinut seama de limitele speciale prevazute de Codul penal pentru fiecare infractiune, de imprejurarile faptelor (acte repetate de inducere si mentinere in eroare), dar si de persoana inculpatului. Instanta va face aplicarea dispozitiilor privind concursul real de infractiuni.

In ce priveste latura civila, din ansamblul probelor administrate a rezultat ca inculpatul ar fi pretins de la partea vatamata suma totala de 5000 de euro. Partea vatamata sustine ca a platit echivalentul a 4300 de euro, fara a-si dovedi decat in parte pretentiile. Astfel, cu inscrisuri dovedeste plata prin serviciul Westaco Express OMV a sumelor de 1000 lei, 4100 lei, 1275 lei. Cuantumul sumelor inmanate inculpatului este incert. Partea vatamata sustine ca ar mai fi vorba de 8000 lei si 1000 euro. Partea vatamata a recuperat de la inculpat, cu titlu de „salarii” si alte depuneri in cont dupa luna septembrie 2012, suma de 10.435 lei, motiv pentru care instanta a respins ca neintemeiata cererea in despagubiri a partii civile C.D.I..

In baza art. 14 al. 3 lit. a Cod penal p., a dispus anularea actelor false: contractul individual de munca nr. 526034/14.05.2012 incheiat intre C.D.I. si DGIPI, adeverinta de venit nr. 5486/03.08.2012 emitent DGIPI Bucuresti, adeverinta nr. 598644/24.07.2012 emitent DGIPI, adeverinta nr. 534126/29.05.2012 emitent DGIPI, legitimatia seria MPF nr. 43916 pe numele C.D.I. ,

3. La data de 04.02.2013, partea vatamata F.C.V. a sesizat organele de cercetare penala cu privire la faptul ca inculpatul ACG a indus-o in eroare cu privire la contractarea unui credit bancar.

Ca si in celelalte cazuri, inculpatul a negat savarsirea faptei. Astfel, in prima declaratie data in cauza, la data de 12.04.2013, fila 31 vol. VIII, inculpatul a aratat ca a fost coleg de serviciu cu F.I.C. la politia de frontiera din anul 2000 si este mosul de botez al copilului acestuia si al lui F.C.V. O singura data a mers cu F.I. la Banca Transilvania pentru ca acesta sa obtina un credit. Nu s-a justificat de ce l-ar fi insotit daca nu a fost coplatitor, girant, nu a beneficiat de vreo suma de bani si nici nu a intervenit la functionarii bancari cu care se cunostea, astfel cum a declarat inculpatul. Stie ca sotii F. au cumparat un teren si au contractat doua credite, unul in lei si unul in valuta.

In declaratia data in cursul judecatii, inculpatul a revenit si recunoscut ca inca din anul 2005 a contractat credite pe numele sotilor F., ale caror rate le achita fie personal, fie le dadea acestora suma de bani necesara, ei depunand-o la banca. Astfel, inculpatul a beneficiat de un credit la BaNoul Cod penal ost, in prezent achitat, unul la BCR, achitat partial. In anul 2007, in aceleasi conditii a beneficiat de un credit la Banca Transilvania suc. Dr. TR. Severin.

In anul 2010, partea vatamata a sustinut ca inculpatul le-a spus ca doreste sa faca o refinantare la creditul de la Banca Transilvania, motiv pentru care a mers impreuna cu F.I. la suc. Dr. Tr. Severin. Banca a cerut o garantie imobiliara, iar sotii F. nu au fost de acord sa puna ipoteca pe casa. Atunci inculpatul le-a spus ca va cumpara pe numele lor un teren, pe care il vor aduce garantie. Cu acea ocazie, inculpatul i-a cerut lui F.I. sa semneze o imputernicire in alb. Dupa circa o saptamana, au fost trimisi de catre inculpat la BNP I. M. unde au semnat actul de vanzare-cumparare nr. 855/24.03.2010. Ulterior, F.I. a mers cu inculpatul la banca sa finalizeze formalitatile. In dupa-amiaza aceleiasi zile, inculpatul a sunat-o pe F.V. sa vina la banca sa ridice banii. S-a discutat in biroul directoarei PG, cunostinta apropiata a inculpatului. La casierie, partii vatamate i s-a solicitat un comision de 1200 lei. Dupa interventia telefonica a numitei P.G, partii vatamate i s-a eliberat suma de 20.000 lei, pe care a predat-o inculpatului in prezenta numitei P.G. Dupa cateva saptamani inculpatul a venit la locuinta sotilor F. si le-a spus ca trebuie sa plateasca doua rate la Transilvania, una de 450 lei, alta de 500 lei lunar, inmanandu-le doua cartonase cu numarul de cont, depuse in copie la fila 171 dosar fond. In luna mai 2011 F. C. a fost chemata la banca sa semneze niste acte, care se innoiesc din 2 in doi ani. F.I. a fost chemat la banca pe motiv ca la un control s-au gasit niste documente nesemnate. Pana in toamna 2011 inculpatul le-a predat lunar sumele de 800 lei, respectiv 450 lei pentru achitarea creditelor. In septembrie 2012 au primit somatii de la banca, afland cu aceasta ocazie ca exista doua credite pe numele F.C.V de 20.500 lei si 38.000 lei incheiate in luna mai 2010, pentru care s-a folosit adeverinta de venit nr. 473/21/11.05.2010 emisa de IJPF Mehedinti. Partea vatamata a dedus ca inculpatul a contractat aceste credite, folosindu-se de actul sau de identitate, de relatiile pe care le avea la banca, intrucat ea nu a fost angajata niciodata la politia de frontiera.

Inculpatul a prezentat o alta varianta, respectiv ca dorea sa cumpere un teren in Hinova dar nu mai putea contracta credit ipotecar, intrucat mai avea unul. Contrar sustinerilor din prima declaratie si din concluziile pe fond, inculpatul recunoaste ca s-a inteles cu sotii F. sa cumpere terenul pe numele lor si sa ia creditul de 16.000-18.000 de euro. A precizat ca nu stie care din sotii F. a ridicat banii. A negat ca a primit de la F.C. suma de 20.000 lei si ca a intocmit adeverinta de venit pe numele ei.

Instanta a apreciat ca varianta reala este cea prezentata de partea vatamata si sotul acesteia, F.I. Constantin, din urmatoarele considerente:

Din adresa nr. 3866/02.09.2013 a Bancii Transilvania catre F.I. Constantin (fila 77 dosar fond) a rezultat ca acesta avea un credit de nevoi personale in valoare de 9660 lei, conform contractului nr. 43/06.02.2007, care inregistra restante, un credit pe cont curent, in valoare de 19.500 lei, conform contractului nr. 26/70/06.02.2007, de asemenea restant, precum si creditul de nevoi personale cu garantie imobiliara, in valoare de 18.000 euro, acordat prin contractul nr. 121/09.04.2010, care inregistra o restanta de 17.711 euro. Din adresa nr. 3779/22.08.2013 a Bancii Transilvania catre F.C.V. (fila 77 dosar fond) rezulta ca aceasta este codebitor/garant ipotecar la creditul de nevoi personale cu garantie imobiliara, acordat lui F.I. Constantin, prin contractul nr. 121/09.04.2010.

Existenta creditelor de nevoi personale din 2007 si a contractului nr. 121 incheiat la data de 09.04.2010, a sustinut ipoteza partii vatamate, in sensul ca inculpatul i-a indus in eroare ca doreste sa faca o refinantare.

Din extrasul de cont emis de Banca Transilvania suc. Dr. Tr. Severin aflat la fila 168170 dosar fond s-a observat ca la data de 23.04.2010 se acorda lui F.I. Constantin un credit in valoare de 18.000 lei, nr. de cont fiind RO84 BTRL 0260 411H E296 88XX. Dupa o stornare a tranzactiei, suma de 17.900 lei este ridicata de A.C.G. Se constata ca afirmatia inculpatului, in sensul ca nu stie care din sotii Filip a ridicat banii, este mincinoasa. Ridicarea sumei de catre inculpat nu era posibila fara o imputernicire data de titularul contului, F.I. Constantin. Se confirma astfel declaratia martorului Filip Ion, conform careia a semnat o imputernicire in alb.

Din chitantele de plata aflate la filele 82-92 a rezultat ca inculpatul a achitat personal suma de 115 euro din 15.06.2010 pana in 22.06.2011 in contul RO84 BTRL 0260 411H E296 88XX , titular F.I. Constantin, motiv pentru care sotii Filip nu au avut cunostinta de existenta acestui credit.

Inculpatul nu a justificat de ce le inmana lunar suma de 800 lei, aceasta reprezentand suma necesara platii celor doua rate la contractele nr.26/1313/14.05.2010 si 198/18.05.2010 incheiate pe numele FCV, respectiv 209 lei+556 lei lunar. Partea vatamata mergea la banca cu cartonasele inmanate de inculpat si facea plata fara sa cunoasca in contul caror credite de facea depunerea. Casierul, asa cum a sustinut chiar martora P.G., functionar bancar, nu putea sa dea detalii cu privire la tipul creditului sau ce reprezinta valoarea din contul respectiv, calculatorul afisandu-i doar rata si dobanda pa luna respectiva, eventual restantele.

Pe de alta parte, observand dosarul de credit nr. 26/1313/14.05.2010, s-a constatat ca creditul de 20.500 lei a fost acordat doar pe baza copiei cartii de identitate a partii vatamate si a referatului intocmit de consilierul bancar. La dosar nu exista adeverinta de venit a clientului, minuta de aprobare a creditului. referatul cuprinde mentiuni nereale, privind profesia clientului (economist/contabil la IJPF Mehedinti), vechimea la locul de munca, numar copii in intretinere. Dosarul nu cuprinde nici scadentarul ratelor semnat de catre client. Asa cum a declarat martora P.G., dosarul a fost intocmit intr-o alta agentie a bancii Transilvania, dar trebuia aprobat de sucursala. In baza actelor din acest dosar, creditul nu putea fi aprobat. Cu toate acestea, la data de 18.05.2010 ora 11,52 partea vatamata ridica din casieria Suc. Dr. TR. Severin suma de 20.000 lei, desi normal suma trebuia ridicata de la agentia unde s-a depus cererea de credit. Nu poate fi retinuta afirmatia martorei P.G., in sensul ca se mai apela la aceasta varianta cand agentia nu detinea cash suma necesara, intrucat 20.000 lei nu este o suma foarte mare.

Din contractul de credit nr. 198/18.05.2010, a rezultat ca creditul de 38.000 lei a fost acordat in baza adeverintei de venit nr. 473/21/11.05.2010 emisa de Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Mehedinti pe numele partii vatamate FCV. In cursul urmaririi penale s-a stabilit. ca adeverinta are continut fictiv, deoarece susnumita nu a fost niciodata angajata a acestei unitati, asa cum rezulta din adresa Inspectoratului Teritorial al Politiei de Frontiera Timisoara nr. CR 2008344/04.03.2013. De altfel, adeverinta respectiva are aplicate in copie xerox stampila si semnaturile reprezentantilor angajatorului, nu are completata rubrica venituri, nefiind de natura sa duca la admiterea cererii de credit. Expertiza grafica efectuata in cauza a concluzionat ca adeverinta nu cuprinde semne grafice efectuate de inculpat. In dosarul de credit, cererea de credit, acordul de consultare a bazei de date a Centralei riscurilor bancare, de prelucrare a datelor, declaratia privind existenta altor credite sunt semnate in alb de partea vatamata. Referatul de asemenea cuprinde date nereale privind locul de munca, vechimea, starea civila, fiind semnat de directorul adjunct retail P.G., directorul operatiuni P.M. si consilierul R.C.A. Tot aceste trei persoane au semnat minuta prin care se aproba acordarea creditului, fara indeplinirea conditiilor bancare. In aceeasi data, 18.05.2010, ora 15,32, partea vatamata a ridicat din casieria sucursalei Dr. TR. Severin suma de 38.000 lei.

Observand contractul de credit nr. 198/18.05.2010, se constata ca clientul datora anticipat suma de 950 lei, comision de acordare si 190 lei, comision de risc, in total suma de 1140 lei, fara a exista la dosar dovada platii acestor sume. Partea vatamata a invocat faptul ca la ridicarea sumei de 20.000 lei i s-a solicitat initial un comision de 1200 lei, iar dupa interventia telefonica a functionarei P.G., s-a renuntat la comision. Instanta retine ca ar fi fost vorba de suma de 1140 lei, comision datorat conform contractului nr. 198/18.05.2010.

Toate acestea au confirmat sustinerile partii vatamate ca nu a avut cunostinta de cele doua credite, ea considerand ca suma de 20.000 lei reprezinta refinantare la creditul din 2007, pe numele sotului, la care era garant ipotecar.

Expertiza grafica efectuata in cauza a confirmat ca semnaturile clientului din cele doua contracte de credit si contractul de garantie reala mobiliara au fost executate de FCV. Acest lucru a fost posibil in luna mai 2011 cand F. C. declara ca a fost chemata la banca sa semneze niste acte, care se innoiesc din 2 in 2 ani.

Inculpatul a indus in eroare partea vatamata cu ajutorul functionarei bancare P.G., cu care se afla in relatii foarte apropiate. Martora a fost cercetata in dos. penal nr. 9337/101/2012 pentru infractiuni de inselaciune, in calitate de functionar bancar, prin acordarea de credite in baza unor documente false, in complicitate cu alte persoane. Desi martora a negat relatia de prietenie cu inculpatul, din actele dosarului a rezultat ca dupa ce aceasta s-a mutat cu serviciul la Garanti Bank, inculpatul si-a deschis cont la aceasta banca, l-a trimis si pe C.D. sa ia credit de la Garanti, i-a promis ajutorul pentru repunerea in functie dupa ce a fost suspendata.

Motivul pentru care inculpatul a procedat astfel a fost ca avea datorii la banci. Pe langa cele contractate pe numele partii vatamate, din inscrisurile ridicate de la locuinta inculpatului, chitante de plata rate, rezulta ca in data de 04.03.2010 a contractat un credit de 57.600 euro pe numele sau, de asemenea mai avea un credit pe numele sotiei, la care achitau si 20.000 lei lunar, in conditiile in care venitul mediu al inculpatului, conform adeverintei de venit, era de 4000 lei. In plus, din convorbirea telefonica cu o doamna-probabil F.C. (fila 53 vol. VIII) a rezultat ca inculpatul este ingrijorat de faptul ca a imprumutat bani de la camatari. De asemenea, inculpatul si-a ridicat o casa de vacanta in H., fiind actionat in judecata de constructor pentru plata sumei de 63.948 lei, reprezentand jumatate din cost.

O alta dovada a fost aceea ca, dupa ce a fost sunat de catre partea vatamata, care i-a reprosat contractarea celor doua credite pe numele sau, incepand cu data de 20.06.2012 pana in data de 07.03.2013, inculpatul a depus in contul de alocatie al fiicei partii vatamate de la BRD, sume cuprinse intre 20 lei si 500 lei, chiar de mai multe ori pe luna. Inculpatul a sustinut ca reprezentau cadou pentru copil si ajutor pentru parinti, intrucat aveau o situatie materiala grea, F.I. fiind disponibilizat de la locul de munca. Apararea nu a fost retinuta, dat fiind ca inculpatul avea la momentul respectiv o multime de datorii, fiind somat la randul sau pentru neplata datoriilor la BRD si Transilvania. Aceste sume au fost expediate pentru plata partiala a ratelor restante la creditele contractate pe numele partii vatamate, pentru a o determina sa nu formuleze plangerea.

In drept, fapta inculpatului de a induce si mentine in eroare partea vatamata FCV prin folosirea unor mijloace frauduloase (mijlocul fraudulos nu trebuie sa constituie neaparat prin el insusi o infractiune), cu scopul de a obtine pentru sine un folos material injust - credit bancar si careia i-a pricinuit o paguba prin suportarea creditului bancar, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art.215 alin. 1,2 Cod penal.

Pentru fapta savarsita, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa inchisorii, individualizata, conform criteriilor prevazute de art. 72 Cod penal.

Intrucat din probe nu a rezultat ca inculpatul ar fi autorul falsificarii adeverintei de venit nr. 473/21/11.05.2010 emisa de Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Mehedinti si nici ca ar fi folosit-o stiind ca este falsa, instanta a dispus achitarea inculpatului in baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod penal p. pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 288 al. 1 si art. 291 Cod penal in dauna partii vatamate F.C.

Instanta a respins cererea reprezentantului parchetului de schimbare a incadrarii juridice in infractiunea de instigare la fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals, intrucat nu s-a identificat autorul falsului si implicit nu se poate retine intentia directa a inculpatului de a determina o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

In ce priveste latura civila, partea vatamata F.C. s-a constituit parte civila cu sumele de bani restante, conform contractelor de credit si daune morale.

Potrivit art. 14 al. 3 Cod penal p., repararea pagubei prin plata unei despagubiri banesti are caracter subsidiar repararii in natura, respectiv daca repararea in natura nu este cu putinta. Repararea in natura se realizeaza prin restituirea lucrului, prin restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii, prin desfiintarea totala ori partiala a unui inscris si prin orice alt mijloc de reparare.

In speta, este posibila repararea pagubei in natura prin desfiintarea inscrisului. Astfel, a rezultat din probe ca partea vatamata nu a consimtit la incheierea contractelor de credit, pe care le-a semnat din eroare.

Conform art. 953 Cod civil de la 1864, in vigoare la data incheierii contractelor, consimtamantul nu este valabil, cand este dat prin eroare. Potrivit art. 954, eroarea nu produce nulitate decat cand cade asupra substantei obiectului conventiei. in conformitate cu art. 961, conventia facuta prin eroare da loc numai actiunii de nulitate.

Fiind indeplinite conditiile legale invocate mai sus, instanta a desfiintat contractele nr. 26/1313/14.05.2010 si 198/18.05.2010 incheiate intre FCV si Banca Transilvania suc. Dr. TR. Severin.

Eventualul prejudiciu moral cauzat de inculpat este incert atat in ce priveste existenta, cat si posibilitatea de evaluare, motiv pentru care cererea partii civile F. C. pentru acordare daune morale a fost respinsa.

Ca urmare prejudiciul, constand in ratele, dobanzile si sumele restante celor doua credite, ar ramane in patrimoniul partii vatamate Banca Transilvania suc. Dr. TR. Severin, care s-a constituit parte civila in cauza pentru despagubiri. In baza art. 14 lit.b Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod civil, instanta a obligat inculpatul A.C.G. la 72.748,52 lei catre partea civila Banca Transilvania suc. Dr. TR. Severin.

4. Din exploatarea autorizatiei de interceptari nr.3 din 19.03.2013, emisa de Judecatoria S., a rezultat ca in perioada 02.04. -05.04.20913, inculpatul A.C.G. , de la postul telefonic cu numarul.. , a purtat discutii cu mama sa, A.E. (cunoscuta V.) la postul telefonic.. , in legatura cu mutarea in interesul serviciului a unui agent de politie de la Postul de politie B. la Politia municipiului Dr.Tr.Severin.

A fost identificat agentul de politie CLM. Din declaratiile acestuia, a rezultat ca este agent de politie in cadrul postului B., jud. Mehedinti in anul 2009, si-a achizitionat locuinta in Drobeta Turnu Severin si a formulat mai multe cereri de transfer, fara succes. Mama inculpatului ii cunoaste pe parintii agentului de politie de cativa ani, iar acestia i-au solicitat sprijinul pentru transferul fiului lor de la Postul de politie B. la Politia municipiului Dr.Tr.Severin.

Din inregistrarile convorbirilor telefonice purtate intre inculpat si mama sa, in data de 02.04.2013 ora 18, aceasta i-a expus problema partii vatamate, iar inculpatul a afirmat ca il poate ajuta.

In data de 05.04.2013, ora 10.39 inculpatul a transmis pe faxul Primariei B. raportul de transfer cu mentiunea aprobat, avand aplicata stampila IGPR, nume chestor sef de politie T.P. si semnat indescifrabil. Conform declaratiei partii vatamate, A. l-a sunat si i-a spus sa nu depuna raportul la IPJ Mehedinti Dupa cateva minute, la ora 11.03, o suna pe mama sa-i comunice expedierea raportului.

La ora 14.15, A.V. il suna pe inculpat sa ii confirme ca au venit oamenii de la tara si pleaca direct la Severin.

Conform declaratiei martorului C.V., s-a deplasat la banca Garanti din Severin pentru a depune suma de 250 euro, in contul inculpatului. Sustinerea martorului, in sensul ca suma iar fi fost inmanata de parintii inculpatului a fost contrazisa de desfasurarea evenimentelor descrise mai sus, asa cum au rezultat din convorbirile telefonice. La fel de nesincera este si mentiunea privind deplasarea intamplatoare in satul P. si intalnirea cu A.V. din data de 05.04.2013, convorbirile telefonice dovedind deplasarea si scopul premeditat al acesteia.

Intrucat inculpatul nu avea cont in euro, martorul a luat legatura cu A. V. Ca urmare, la ora 15.21, A. V. l-a sunat pe inculpat, care o sfatuieste sa-i transmita sa schimbe banii in lei. C. V. depune in contul inculpatului de la Garanty Bank suma de 1200 lei.

La ora 15.42, inculpatul i-a confirmat mamei realizarea tranzactiei, iar aceasta a afirmat ,, omul il sucii cum vru ca sa lase aici. Venira oamenii aici sa lase.”

Inculpatul nu a recunoscut savarsirea faptei. In prima declaratie data in cursul urmaririi penale a sustinut ca este prima data cand ii aude numele lui CL. Ulterior, afirma ca e posibil sa fi discutat la telefon in martie -aprilie 2013. Initial a sustinut ca nu ii cunoaste parintii si nu a discutat niciodata cu ei , dupa care a revenit si aratat ca a fost sunat de tatal lui Cotolan care urma sa ii trimita suma de 1200 lei, necesara pentru achitarea ratei de leasing la contractul tatalui sau. Despre raportul de transfer, nu are cunostinta, nu l-a vazut.

S-a observat in toate cazurile ca inculpatul incepe prin a nega total fapta ce ii este imputata, apoi pe masura ce este pus in fata unor probe, isi construieste alta aparare.

Din probele prezentate mai sus, s-a retinut ca inculpatul l-a indus in eroare pe partea vatamata CLM, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase (respectiv i-a creat convingerea falsa ca i s-a aprobat transferul de la Postul de politie B. la Politia Mun. Dr. TR. Severin), obtinand un folos material injust (suma de 1200 lei), pricinuind o paguba partii vatamate(prin diminuarea patrimoniului cu aceeasi suma). Fapta s-a savarsit prin mijloace frauduloase, respectiv prin falsificarea unui inscris sub semnatura privata(raport de transfer) prin contrafacerea subscrierii, inscris pe care inculpatul l-a incredintat partii vatamate in vederea producerii unei consecinte juridice.

In drept, faptele inculpatului intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prevazute si pedepsite de art.215 alin. 1,2 Cod penal, art.290 Cod penal, cu aplicarea , art.33 lit.a Cod penal.

5.  In ce priveste fapta de inselaciune savarsita in dauna partii vatamate P.D. instanta a retinut urmatoarele:

In luna iunie 2012 partea vatamata a fost contactat de catre inculpat, fost coleg de scoala, care i-a cerut cu titlu de imprumut suma de 3.000 ron, motivand ca ii este necesara pentru acoperirea unor cheltuieli generate de inchirierea unei locuinte din Bucuresti. Partile nu au intocmit un inscris constatator. Nu exista probe certe privind scadenta imprumutului: partea vatamata sustine ca termenul de restituire a fost dupa 7 zile, in timp ce inculpatul a aratat ca nu au stabilit. un termen, urmand ca partea vatamata sa-i solicite suma cand va avea nevoie.

Cert este ca in lunile septembrie-octombrie 2012 partea vatamata i-a solicitat in mod repetat inculpatului restituirea sumei imprumutate, asa cum reiese din apelurile si mesajele telefonice redate la filele 4-6 vol. 6, confirmate la perchezitia informatica efectuata de Institutul pentru Tehnologii Avansate Bucuresti, conform procesului verbal de la filele 10-12. Inculpatul a invocat diferite motive (plecat din tara, sedinte, spitalizare, probleme de serviciu) pentru a amana intalnirea cu partea vatamata.

La data de 07.04.2013 partile s-au intalnit, partea vatamata somandu-l pe inculpat ca va depune un memoriu impotriva sa la DGIPI unde stia ca este angajat. Partea vatamata a sustinut ca au stabilit. sa se vada pe data de 17.04.2013 ca inculpatul sa-i restituie suma de 3000 lei. Sustinerile partii vatamate au fost contrazise de biletul pe care inculpatul i l-a inmanat si pe care a scris data de 17.05.2013 orele 12-14 (raportul de expertiza criminalistica nr.520114/27.04.2013 a concluzionat ca grupurile cifrice „17.05.2013" si „12

⁰⁰

-14

⁰⁰

" au fost executate de catre inculpatul A.C.G.). Totodata i-a inmanat un card bancar Noul Cod penal ost nr.4797390000323778 si i-a dictat codul PIN pe care partea vatamata l-a notat pe acelasi bilet. Inculpatul i-a adus la cunostinta ca in acel moment nu sunt bani in cont, dar dupa data de 15.04.2013, va fi alimentat din salariu. Chiar partea vatamata recunoaste ca a primit cardul ca si garantie, dar nu intentiona sa-l foloseasca.

La data de 13.04.2013 inculpatul a fost arestat, fiind in imposibilitate fortuita de a se intalni cu partea vatamata conform intelegerii si a-i restitui suma.

Instanta a retinut ca nu este vorba de nicio actiune de inducere in eroare a partii vatamate, ci de neexecutarea obligatiei contractuale izvorate din contractul de imprumut, litigiul fiind de natura civila.

6.  Din exploatarea partiala a rezultatelor perchezitiilor informatice, in doua din cele cinci sisteme de calcul, au fost identificate inscrisuri (rapoarte de mutare) in format electronic ce aveau ca titulari pe GJI si MIM. Au fost identificate si audiate cele doua persoane, rezultand urmatoarele:

In luna martie 2013, M.I.M, ofiter in cadrul Agentiei Nationale Antidrog - Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Mehedinti, cunoscandu-1 pe inculpatul A.C.G. ca ofiter cu functie de conducere in cadrul SIPI Mehedinti, ulterior avansat la DIPPI Bucuresti, 1-a contactat si l-a consultat cu privire la intentia de a se muta in cadrul altei structuri de politie.

Inculpatul ACG i-a propus sa se transfere in cadrul SIPI Mehedinti.

Concomitent cu aceste discutii, inculpatul i-a solicitat imprumut suma de 200 de euro pentru a plati chiria in avans. Partea vatamata i-a spus ca incearca sa faca rost de bani, fara a reusi.

Discutiile in legatura cu transferul au continuat, sens in care s-au intalnit in loc. T., i-a dictat raportul de mutare, pe care ulterior partea vatamata l-a redactat la calculator si i l-a expediat pe mail inculpatului, pe adresa mentionata de acesta. La solicitarea inculpatului, partea vatamata a modificat cateva cuvinte(denumirea unitatii din „Directia Generala de Informatii si Protectie Interna" in „Departamentul de Informatii si Protectie Interna", s-a sters rubrica data, calitatea si numele solicitantului). Inculpatul urma sa prezinte raportul directorului sau spre aprobare. Actiunea nu s-a finalizat intrucat inculpatul a fost arestat.

Pentru existenta infractiunii de tentativa la inselaciune, inculpatul trebuie sa exercite acte materiale ce intra in continutul infractiunii de inselaciune, respectiv sa prezinte partii vatamate ca adevarata o fapta mincinoasa sau ca mincinoasa o fapta adevarata, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, doar ca nu se produce rezultatul, paguba in dauna persoanei vatamate. In speta, nici partea vatamata nu pretinde ca inculpatul iar fi promis aprobarea mutarii si nici ca a pretins pentru aceasta o suma de bani. Nu se poate retine ca suma de 200 de euro, pe care inculpatul a solicitat-o cu titlu de imprumut, inculpatul ar fi urmarit sa o dobandeasca prin fapta de inselaciune, atat timp cat, desi partea vatamata nu i-a predat-o, a continuat sa-i dea relatii pentru intocmirea raportului.

De asemenea, pentru existenta infractiunii de tentativa la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, inculpatul trebuie sa exercite acte materiale ce intra in continutul infractiunii de fals, respectiv sa falsifice un inscris sub semnatura privata prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod, dar actiunea de folosire in vederea producerii de consecinte juridice sa fie intrerupta. In speta, inculpatul nu a intocmit personal cele doua rapoarte, asa cum s-a retinut in rechizitoriu, ca ar fi fost create in calculatorul inculpatului. Partea vatamata a intocmit rapoartele si le-a trimis pe mail inculpatului, dovada fiind si imaginile cu proprietatile documentelor aflate la fila 41 vol. 6, din care se constata ca data si ora crearii documentului este identica cu cea a accesarii. Inculpatul nu a modificat niciuna din datele raportului.

Desi s-a dovedit vinovatia inculpatului in cazul C.L., nu s-a retinut prin analogie ca inculpatul urmarea, prin acelasi mod de operare, sa insele pe partea vatamata M. I.M.

La inceputul anului 2012, numitul G.J.I., subofiter in cadrul I.S.U. „Drobeta" Mehedinti, 1-a cunoscut prin intermediul lui B.I.(sotul actual al mamei sale), pe inculpatul A.C.G. B. I. a avut initiativa de a-i propune inculpatului sa-l ajute pe partea vatamata in realizarea unui transfer la SCCO in cadrul IPJ Mehedinti. S-au intalnit la locuinta inculpatului din DR. TR. Severin, acesta prezentandu-i un raport, ce continea numele si calitatea persoanelor abilitate sa aprobe mutarea. Asa cum s-a observat din inscrisul intitulat „ Raport” aflat la fila 39 vol. VI, raportul nu a fost semnat de catre partea vatamata. In luna martie 2013, inculpatul ACG l-a vizitat pe GJI in timp ce se afla la un curs de perfectionare in cariera, in localitatea C., langa municipiul Bucuresti, ocazie cu care inculpatul i-a comunicat ca nu trebuie sa faca alte demersuri, ci trebuie doar sa astepte dispozitia de mutare.

Nici in acest caz nu au existat probe ca inculpatul a falsificat inscrisul sub semnatura privata si ca ar fi urmarit obtinerea unui folos injust prin actiunea desfasurata.

In vederea recuperarii prejudiciului cauzat partilor civile si a cheltuielilor judiciare, instanta a mentinut sechestrul asigurator dispus de Parchetul S. asupra bunurilor imobile detinute de inculpat.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel in termen legal Parchetul de pe langa Judecatoria S. si inculpatul A.C.G. , criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In motivarea apelului, Parchetul a sustinut ca hotararea a fost pronuntata de judecatorie, instanta necompetenta material, intrucat in cauza se impunea schimbarea incadrarii juridice a faptelor descrise la pct. 2, 4 si 6 din rechizitoriu, din infractiunea de inselaciune prevazuta de art. 215 alin. 1 si 2 cu aplicarea. art. 41 alin. 2 in infractiunea de trafic de influenta prevazuta de art. 291 Cod penal, carei judecare este data de lege in competenta de prima instanta a Tribunalului.

A sustinut de asemenea, ca instanta de fond a facut o gresita aplicarea are a legii adoptand o solutie de achitare pentru infractiunile prevazute de art. 288 alin. 1 si art. 291 Cod penal in dauna partii vatamate F.C.V.

Totodata a sustinut ca in cauza s-au aplicat pedepse gresit individualizate, impunandu- se adaugarea unui spor de concurs de pana la 5 ani, iar in raport de gravitatea faptelor se impunea si aplicarea pedepsei complementare restrictive de drepturi.

La randul sau, inculpatul a criticat sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie, sub aspectul gresitei condamnari pentru infractiunea de inselaciune in forma continuata prevazuta de art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, sustinand ca probatoriul administrat nu demonstreaza fara dubiu vinovatia inculpatului, starea de fapt descrisa de partile vatamate prezentand ambiguitati care nasc indoiala asupra sinceritatii celor relatate, astfel ca instanta de fond a retinut o stare de fapt gresita, intrucat inculpatul nu este autorul faptelor retinute in sarcina sa.

In subsidiar, a aratat ca in mod gresit nu s-au retinut in favoarea inculpatului circumstantele atenuante prevazute de art. 74, art. 76 Cod penal, chiar daca acesta nu a recunoscut acuzatiile aduse, la aplicarea pedepselor trebuia avuta in vedere conduita buna anterioara a inculpatului inainte de savarsirea infractiunilor, care a detinut functia de comisar sef in cadrul DGIPI Bucuresti, iar in prezent este comisar sef de politie in cadrul Inspectoratului General Bucuresti, functii de demonstreaza o cariera deosebita cu rezultate notabile in serviciul interesului public.

Apelurile declarate de Parchet si inculpatul A.C.G. sunt fondate.

Potrivit art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedura penala, hotararile penale sunt supuse desfiintarii cu trimitere spre rejudecare la aceeasi instanta atunci cand exista vreunul dintre cazurile de nulitate absoluta, cu exceptia cazului de necompetenta, atunci cand se dispune rejudecarea de catre instanta competenta.

In cauza inculpatul a fost trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria S., retinandu-se in sarcina sa, printre altele, mai multe infractiuni de inselaciune prevazute de art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal, din care doua in forma tentata, descrise la pct. 1-6 din rechizitoriu.

Astfel, la pct. 2 din rechizitoriu, descriindu-se faptele comise de inculpat in dauna partii vatamate C.D.I., s-a retinut ca in cursul lunii martie 2012 , inculpatul i-a propus acestuia ca in schimbul unor sume de bani sa-i faciliteze angajarea in cadrul DGIPI in functia de ofiter operativ, victima fiind indusa in eroare dat fiind gradul profesional detinut de inculpat - comisar sef in cadrul aparatului central.

De asemenea, la pct. 4 din rechizitoriu, s-a retinut ca inculpatul a pretins si primit suma de 1200 lei (echivalentul a 250 Euro) de la partea vatamata C.L.M. pentru a-l ajuta in legatura cu transferul in interesul serviciului de la Postul de Politie Balta la Politia Mun. Drobeta Turnu Severin. Similar, s-a retinut la ultimul punct din rechizitoriu, ca in luna martie 2013, inculpatul A.C.G., sesizand interesul partii vatamate M.I.M. in legatura cu mutarea de la Agentia Nationala Antidrog - Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Mehedinti la o alta structura e politie (SIPI Mehedinti), l-a indrumat cum sa intocmeasca raportul de mutare, iar sub pretextul aprobarii raportului, a pretins de la acesta suma de 200 euro.

Faptele inculpatului, in calitate de comisar sef DGIPI de a pretinde de la partile vatamate C.D.I., C.L.M. si M.I.M. diferite sume de bani, lasand sa se creada ca in virtutea functiei detinute are influenta asupra persoanelor abilitate sa decida angajarea in structurile DGIPI sau dupa caz, in transferul la alte structuri de politie, promisiuni care nu au fost indeplinite ulterior, se circumscriu elementului material al infractiunii de trafic de influenta si nu celei de inselaciune asa cum eronat s-a concluzionat prin actul de sesizare.

Potrivit art. 257 alin. 1 Cod penal anterior (art. 291 alin. 1 Noul Cod penal) constituie infractiunea de trafic de influenta fapta de a primi, pretinde bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

In consecinta, exista infractiunea de trafic de influenta ori de cate ori faptuitorul are o influenta reala asupra unui functionar sau cand lasa sa se creada ca are o astfel de influenta, desi influenta nu exista in realitate, fiind lipsita de relevanta imprejurarea ca a intervenit sau nu pe langa respectivul functionar, in vederea indeplinirii sau neindeplinirii actului ce intra in atributiile de serviciu ale acestuia, sau ca nu a fost indicata in concret persoana asupra careia va fi exercitata influenta, cata vreme a fost precizat neechivoc actul a carui indeplinire sau neindeplinire o vizeaza.

Prevalarea de o influenta inexistenta in realitate asupra unui functionar, sau pretinderea sau primirea de bani urmata de neexercitarea ulterioara a influentei pentru indeplinirea actului, desi constituie o prezentare ca adevarata a unei fapte mincinoase, realizeaza elementul material al infractiunii de trafic de influenta, aceasta avand un alt obiect juridic (relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a raporturilor de serviciu) fata de infractiunea de inselaciune (relatiile sociale referitoare la patrimoniu), aceasta infractiune existand independent de producerea unei pagube materiale, asa cum este in cazul infractiunii de inselaciune (art. 215 Cod penal anterior sau art. 244 Noul Cod penal).

In concluzie, se constata ca faptelor mai sus descrise le-a fost data prin rechizitoriu o gresita incadrare juridica, fapt ce a avut drept consecinta sesizarea unei instante necompetente material, competenta judecarii in prima instanta a infractiunii de trafic de influenta, independent de incadrarea acesteia in dispozitiile art. 257 Cod Penal Anterior sau art. 291 Noul Cod Penal , apartinand Tribunalului si nu Judecatoriei, asa cum prevad dispozitiile art. 36 alin. 1 lit.a Cod procedura penala.

De asemenea, solutionand actiunea penala pentru fapte de competenta instantei superioare, instanta de fond a pronuntat o hotarare lovita de nulitate absoluta, asa cum stabilesc dispozitiilor art. 281 alin. 1 Cod procedura penala care prevad ca determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind competenta materiala a instantelor judecatoresti, atunci cand judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente.

In raport de aceste considerente, in baza art. 421 pct. 2 lit. b teza II-a Cod procedura penala, apelurile declarate in cauza de Parchet si de inculpat vor fi admise, cu consecinta desfiintarii in totalitate a sentintei penale atacate si a trimiterii cauzei spre rejudecare la instanta competenta material, respectiv Tribunalul Mehedinti.

In rejudecare instanta de fond stabilita ca fiind competenta material va proceda la analizarea incidentei legii penale mai favorabile inculpatului prin prisma limitelor de pedeapsa pentru infractiunile concurente ce fac obiectul judecatii si a celorlalte institutii de drept penal incidente (infractiunea continuata, concursul de infractiuni) si va proceda la incadrarea juridica a faptelor de trafic de influenta descrise la pct. 2,4 si 6 din rechizitoriu potrivit dispozitiilor art. 257 Cod Penal Anterior sau dupa caz, art.291 Noul Cod Penal si va solutiona cauza sub toate aspectele tinand cont si de restul criticilor formulate in apel, a caror analiza este de prisos la acest moment procesual.
(Decizia penala nr. 739/02.06.2014 - Sectia Penala si pentru cauze cu minori, rezumat judecator Cristina Craciunoiu)