Infractiunea de inselaciune - retinerea formei tentate a infractiunii de inselaciun
i

 

Cuprins pe materii: Drept penal. Infractiunea de inselaciune Temei de drept: art. 244 Cod penal

Infractiunea de inselaciune. Savarsirea unei actiuni de inducere in eroare a

persoanei vatamate si producerea unei pagube materiale in patrimoniul acesteia fara insa sa existe legatura de cauzalitate intre actiune si urmarea produsa cu consecinta retinerii formei tentate a infractiunii de inselaciun

i

 

Curtea de Apel Iasi, Sectia penala si pentru cauze cu minori, Decizia penala nr.

722/03.10.2019

Prin sentinta penala nr. 1669/2019 din 19.06.2019, pronuntata de Judecatoria Iasi, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care a fost trimis in judecata inculpatul

M.C.I din infractiunea de inselaciune in forma continuata (4 acte materiale), prev. de art. 244 alin. (1) si (2) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 41 alin. 1 Cod penal in infractiunea de tentativa la inselaciune prev. de art. 32 alin. 1 C.pen., rap. la 244 alin. (1) si (2) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal.

Totodata s-a dispus incetarea procesului penal impotriva inculpatilor ca urmare a incheierii unui acord de mediere cu persoanele vatamate, fiind condamnatii inculpatii N.G si M.C.I la o pedeapsa de 4 ani inchisoare, respectiv 1 an si 8 luni inchisoare savarsirea infractiunii de inselaciune (9 acte materiale) prev. de art. 244 alin. 1, 2 C.pen. raportat la art. 35 alin. 1 C.pen. si art. 41 alin. 1 C.pen. , respectiv tentativa la inselaciune prev. de art. 32 alin. 1 C.pen., rap. la 244 alin. (1) si (2) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen. si cu aplicarea art. 396 alin. (10) C.proc.pen.

Prin actul de sesizare s-a retinut ca:

A) Inculpatul N.G.

1. In ziua de 08.02.2018 in jurul orei 15:20, dupa o intelegere prealabila cu inculpatul S.B.G., a apelat persoana vatamata I.V., pe telefonul fix si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - fiica persoanei vatamate, medic, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca fiica sa a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa ii predea inculpatului S.B.G., care s-a deplasat la locuinta persoanei vatamate si s-a prezentat ca fiind angajat la casa de asigurari de sanatate, suma de 10.000 lei.
2. In ziua de 08.01.2018, in jurul orei 10:05, dupa o intelegere prealabila cu inculpatul R.P., a apelat persoana vatamata G.A., pe telefonul fix si apoi pe telefonul mobil si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - fiica persoanei vatamate, medic, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca fiica sa a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa ii predea inculpatului R.P., care s-a deplasat pe Bld. Independentei nr.1, in fata Spitalului „Sfantul Spiridon” Iasi si s-a prezentat ca fiind trimis de medic, suma de 12.000 lei.
3. In ziua de 08.01.2018, in jurul orei 13:10, dupa o intelegere prealabila cu inculpatul R.P., a apelat persoana vatamata S.A., pe telefonul fix si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - fiica persoanei vatamate, medic, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca fiica sa a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa ii predea inculpatului R.P., care s-a deplasat la locuinta persoanei vatamate, suma de 12.000 lei, bani pe care insa persoana vatamata nu i-a mai inmanat.
4. In ziua de 10.01.2018, in jurul orei 10:00, dupa o intelegere prealabila cu inculpatul R.P., a apelat persoana vatamata R.A., pe telefonul fix si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - nora persoanei vatamate, medic, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca nora sa a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa ii predea inculpatului R.P., care s-a deplasat la locuinta persoanei vatamate si s-a prezentat ca fiind angajat la casa de asigurari de sanatate, sumele de 1000 euro si 4000 lei (echivalentul a 8.650 lei).
5. In ziua de 11.01.2018, in jurul orei 11:00, dupa o intelegere prealabila cu inculpatul R.P., a apelat persoana vatamata P.C., pe telefonul fix si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - fiica persoanei vatamate, medic, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca fiica sa a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa ii predea inculpatului R.P., care s-a deplasat la locuinta persoanei vatamate si s-a prezentat ca fiind trimis de medic, suma de 3.500 lei.
6. In ziua de 16.01.2018, in jurul orei 12:00, dupa o intelegere prealabila cu inculpatul R.P., a apelat persoana vatamata V.G., pe telefonul fix si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - fiica persoanei vatamate, medic, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca fiica sa a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa ii predea inculpatului R.P., care s-a deplasat la locuinta persoanei vatamate si s-a prezentat ca fiind trimis de medic, suma de 6.000 lei.
7. In ziua de 20.01.2018, in jurul orei 09:00, dupa o intelegere prealabila cu inculpatii M.C.-I. si R.P., a apelat persoana vatamata R.M., pe telefonul fix si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - fiul persoanei vatamate, medic, managerul unui spital din Suedia, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca fiul sau a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa ii predea inculpatului R.P., care s-a deplasat la locuinta persoanei vatamate si s-a prezentat ca fiind trimis de medic, sumele de 100 euro, 200 lire si 800 lei.
8. In ziua de 07.02.2018, in jurul orei 13:00, dupa o intelegere prealabila cu inculpatii

M. C.-I. si S.B.G., a apelat persoana vatamata A.-A.M., pe telefonul fix si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - ginerele persoanei vatamate, medic, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca ginerele sau a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa ii predea inculpatului S.B.G., care s-a deplasat la locuinta persoanei vatamate si s-a prezentat ca fiind trimis de medic, suma de 9.600 lei.

9. In ziua de 08.02.2018, intre orele 09:00-13:00, dupa o intelegere prealabila cu inculpatii S.B.G. si R.P., a apelat persoana vatamata D.G., pe telefonul fix si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - fratele persoanei vatamate, medic si reprezentant de la casa de asigurari, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca fratele sau a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa le predea, in doua transe, inculpatilor S.B.G. si R.P., care s-au deplasat la locuinta persoanei vatamate si s-au prezentat ca fiind trimisi de medic, sumele de 10.000 lei si 4.300 lei.
10. In ziua de 05.02.2018, in jurul orei 09:00, dupa o intelegere prealabila cu inculpatul M.C.-I., a apelat persoana vatamata L.V., pe telefonul fix si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - fiul persoanei vatamate, medic, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca fiul sau a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa remita suma de 7.000 lei, bani pe care insa persoana vatamata nu i-a mai inmanat.
11. In ziua de 08.02.2018, in jurul orei 14:20, dupa o intelegere prealabila cu inculpatul M.C.-I., a apelat persoana vatamata G.L., pe telefonul fix si pe telefonul mobil si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - fiica persoanei vatamate, medic, reprezentant de la casa de asigurari, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca fiica sa a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa remita, prin depunere in cont, suma de 3000 euro si 6000 lei, persoana vatamata remitand insa doar suma de 1 leu.

B)Inculpatul M.C.I.:

1. In ziua de 20.01.2018, in jurul orei 09:00, dupa o intelegere prealabila cu inculpatii

N. G. si R.P., a apelat persoana vatamata R.M., pe telefonul fix si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - fiul persoanei vatamate, ambasadorul Romaniei in Suedia, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca fiul sau a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa ii predea inculpatului R.P., care s-a deplasat la locuinta persoanei vatamate si s-a prezentat ca fiind trimis de medic, sumele de 100 euro, 200 lire si 800 lei.

2. In ziua de 07.02.2018, in jurul orei 13:00, dupa o intelegere prealabila cu inculpatii N.G. si S.B.G., a apelat persoana vatamata A.-A.M., pe telefonul fix cu numarul 0232/411.847 si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - ginerele persoanei vatamate, reprezentant al casei de asigurari, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca ginerele sau a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa ii predea inculpatului S.B.G., care s-a deplasat la locuinta persoanei vatamate si s-a prezentat ca fiind trimis de medic, suma de 9.600 lei.
3. In ziua de 05.02.2018, in jurul orei 09:00, dupa o intelegere prealabila cu inculpatul N.G., a apelat persoana vatamata L.V., pe telefonul fix si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - fiul persoanei vatamate, medic, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca fiul sau a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa remita suma de 7.000 lei, bani pe care insa persoana vatamata nu i-a mai inmanat.
4. In ziua de 08.02.2018, in jurul orei 14:20, dupa o intelegere prealabila cu inculpatul N.G., a apelat persoana vatamata G.L., pe telefonul fix si pe telefonul mobil si, prin folosirea de nume si calitati mincinoase - fiica persoanei vatamate, medic, reprezentant de la casa de asigurari, i-a prezentat ca adevarata o fapta mincinoasa, respectiv ca fiica sa a avut un accident rutier si necesita o operatie urgenta, inducand in eroare persoana vatamata si convingand-o sa remita, prin depunere in cont, suma de 3000 euro si 6000 lei, persoana vatamata remitand insa doar suma de 1 leu.

impotriva sentintei anterior mentionate, in termen legal, Ministerul Public - Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi si inculpatii S.B.G. si M.C.-I. au promovat calea ordinara de atac a apelului.

Ministerului Public - Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi a criticat hotarare apelata atat sub aspectul legalitatii, criticile formulate vizand schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului M.C.-I., modalitatea de solutionare a laturii civile si sub aspectul temeiniciei, critica vizand cuantumul pedepsei aplicate inculpatului S.B.G..

In motivele scrise de apel, Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi a aratat ca in sarcina inculpatilor s-a retinut, in esenta, comiterea mai multor acte materiale de inselaciune comise prin metoda cunoscuta sub denumirea „accidentul”, astfel : inculpatul N.G. - 11 acte materiale, inculpatul M.C.-I. - 4 acte materiale si inc. S.B.G. 3 acte materiale.

Se arata ca in cursul judecatii inculpatii au incheiat acorduri de mediere cu unele dintre persoane vatamate, astfel incat in sarcina inculpatilor M. si S.B.G. a fost retinuta forma simpla a infractiunii de inselaciune, in cazul inculpatului M. fiind schimbata incadrarea juridica din infractiunea consumata, in tentativa la aceeasi infractiune.

Apelantul Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi considera ca schimbarea incadrarii juridice nu este justificata deoarece in cauza a fost inregistrata o paguba in dauna persoanei vatamate G.L., chiar daca aceasta este minima (1 leu) si difera semnificativ de prejudiciul urmarit de inculpat prin actele de inducere in eroare.

Elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune au fost intrunite in cazul actiunilor intreprinse de inculpat asupra persoanei vatamate G.L. atat in privinta laturii obiective cat si sub aspect subiectiv.

Astfel, solicita a se avea in vedere faptul ca inculpatul a indus efectiv in eroare persoana vatamata prezentandu-i ca adevarate imprejurari nereale (falsul accident) si ca a existat o paguba reala in cuantum de 1 leu, suma pe care persoana vatamata a depus-o la institutia bancara pentru a fi remisa in cele din urma inculpatului sau unei alte persoane din anturajul acestuia.

Se sustine in motivarea apelului ca dispozitiile art. 244 Cod penal nu prevad un cuantum minim sau un alt element de apreciere a nivelului pagubei produse, astfel incat suma de 1 leu trebuie sa fie considerata ca paguba produsa ca urmare a inducerii in eroare, atragand implicit dispozitia de condamnare pentru infractiunea consumata si nu pentru forma tentata.

Se arata ca persoana vatamata s-a si constituit parte civila in cursul urmaririi penale cu suma de 1 leu, iar instanta a dispus obligarea inculpatului, in solidar cu inculpatul N., la plata acestei sume.

In ceea ce priveste solutionarea laturii civile a cauzei, arata ca instanta de fond a admis pretentiile persoanelor vatamate si a obligat pe inculpatii N.G. si R.P. la plata sumelor de 7500 lei catre partea civila P.C., 12.000 lei catre partea civila G.A., 8650 lei catre partea civila R.A., 6000 lei catre partea civila V.G. si 10.300 lei catre partea civila D.G.

Sustine apelantul Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi ca instanta de fond trebuia sa dispuna in ceea ce il priveste pe inculpatul N.G. obligarea la plata sumelor in solidar cu coinculpatul minor, faptele fiind savarsite de cei doi impreuna.

In ceea ce priveste pedeapsa dispusa fata de inculpatului S.B.G., apelantul Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi considera ca instanta a aplicat o pedeapsa orientata in mod nejustificat spre minimul special, nefiind identificate elemente de circumstantiere personala sau reale care sa justifice acest lucru. Contributia inculpatului a fost determinanta pentru consumarea infractiunii savarsite in dauna persoanei vatamate I.V., prejudiciul cauzat fiind unul semnificativ (10.000 lei). Inculpatul cunostea foarte bine semnificatia demersurilor sale si atitudinea lui trebuie apreciata in contextul determinarii pe care a avut-o pentru reluarea unui comportament antisocial la foarte scurt timp dupa liberarea dintr-o pedeapsa executata in regim de detentie, comitand fapta in stare de recidiva postexecutorie. Aceasta sfidare constienta a normelor de drept reprezinta o confirmare a periculozitatii ridicate a inculpatului.

Pe cale de consecinta, considera apelantul ca se impune ca pedeapsa aplicata sa fie intr-un cuantum sporit, pentru a raspunde astfel criteriului proportionalitatii si pentru a indeplini efectiv scopul punitiv dar si de preventie.

Pentru aceste motive, Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi a solicitat admiterea apelului in baza art. 408, 409 al. 1 lit. a C.proc.pen., si, in baza disp. art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen., desfiintarea in parte a sentintei penale 1669/19.06.2019 Judecatoriei Iasi si inlaturarea dispozitiei privind schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului M.C.-I. din infractiunea consumata in forma tentata, cu majorarea corespunzatoare a cuantumului pedepsei, obligarea inculpatului N.G. in solidar cu coinculpatul participant la comiterea infractiunii la plata daunelor si majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului S.B.G.

Referitor la motivele de apel ale Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi, inculpatul M.C.-I. arata ca aceste motive vizeaza nelegalitatea sentintei - sub aspectul schimbarii de incadrare juridica a faptei - se critica pe de o parte retinerea formei simple a infractiunii de talharie, cat si a formei neconsumate - tentativa - ultimul paragraf, desi, la condamnare instanta de fond retine art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal si sub aspectul solutionarii actiunii civile - probabil obligarea in solidar la plata prejudiciului de 1 leu, a sa alaturi de inculpatul N.G., nefiind clar ce anume a solicitat Parchetul, solicita respingerea motivelor de apel prezentate, intrucat instanta a retinut corect incadrarea juridica a faptei.

Solicita a se avea in vedere argumentele prezentate la momentul schimbarii de incadrare din martie 2019 si faptul ca fapta pe care a savarsit-o impreuna cu inculpatul N.G. in dauna partii vatamate G.L., a avut ca prejudiciu suma de 1 leu remisa in cont de catre aceasta parte vatamata, desi inculpatii i-au solicitat sa depuna 3000 euro si 6000 lei odata cu inducerea in eroare a acesteia, pe motiv ca fiicei sale i s-a intamplat un accident rutier, inculpatii necunoscand ca partea vatamata a depus doar suma de 1 leu.

Asa cum instanta de fond a constatat, la fapta de inselaciune savarsita in dauna partii vatamate G.L., arata ca inculpatii au pus in executare intentia de savarsire a infractiunii, dar aceasta nu a produs efectul scontat intrucat partea vatamata a remis doar suma de 1 leu, sens in care instanta, a apreciat ca inculpatii au creat un prejudiciu minor, ca a fost stabilit de catre partea vatamata si nu asa cum i-a fost indicat de catre inculpati, ca urmare a influentei fiului partii vatamate, sens in care s-a savarsit o tentativa la infractiunea de inselaciune.

Astfel, nu s-a creat un prejudiciu patrimonial just care sa conduca la consumarea infractiunii de inselaciune si, pentru aceste argumente, instanta de fond a dispus schimbarea incadrarii din infractiunea de inselaciune in tentativa la inselaciune.

Mai mult, persoana vatamata G. a remis de buna voie suma de 1 leu, desi fiul acesteia a banuit ca este victima unei inselaciuni si si-a sfatuit mama in sensul expedierii sumei de 1 leu, aceasta a virat doar 1 leu din suma ceruta, iar inculpatii nu au avut cunostinta ca doar atat le-a fost virat, de aceea apreciaza ca in mod corect instanta a facut aplicarea dispozitiilor art. 32 alin. 2 Cod penal si apoi a aplicat dispozitiile art. 396 alin. 10 condamnand inculpatul pentru tentativa la inselaciune art. 32 Cod penal raportat la art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal.

In consecinta, solicita a se constata ca fiind corect incadrata fapta ramasa in sarcina inculpatului M.C.-I., in tentativa la infractiunea de inselaciune dat fiind ca nu s-a produs rezultatul scontat de inculpat, ca urmare a contributiei partii vatamate, acestia neobtinand suma de 3000 euro si 6000 lei cum au solicitat, motiv pentru care i-a si obligat pe cei doi inculpati la plata prejudiciului in solidar, in baza actiunii civile admise de catre instanta.

In raport de toate aceste motive, solicita ca in baza art. 421 alin. 2 punctul a) C.proc.pen., admiterea apelului si desfiintarea sentintei primei instante si pronuntarea unei noi hotarari si in latura penala redozarea cuantumului pedepsei aplicate coborand pedeapsa sub maximul redus aplicat in situatia retinerii art. 32 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal pentru motivele care vizeaza circumstantele personale, efortul depus in vederea impacarii cu partile vatamate, dorinta de achitare a prejudiciului si catimea acestuia, atitudinea de recunoastere si regret a faptelor savarsite, cat si contextul faptic al savarsirii lor si totodata, respingerea apelului promovat de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi ca nefiind intemeiat, latura civila fiind solutionata corect cu obligarea in solidar a celor doi inculpati la plata prejudiciului in ceea ce il priveste pe inculpatul M.C.-I.

In subsidiar - daca se va da eficienta motivelor de apel prezentate de Parchet si se va aprecia ca instanta trebuia sa retina dispozitiile art. 244 alin. 1 Cod penal pentru inselaciune simpla si ca a apreciat gresit incadrarea faptei sub forma tentativei intrucat din textul de lege, nu se prevede un anumit cuantum al prejudiciului pentru existenta infractiunii de inselaciune, fiind intrunite conditiile existentei infractiunii atat pentru suma de 1 leu, cat si pentru oricare alta suma obtinuta de inculpati si se va considera ca inculpatul apelant M.C.-I. trebuie condamnat pentru infractiunea consumata, in forma simpla - art. 244 alin. 1 - atunci solicita a se avea in vedere ca limitele de pedeapsa de 6 luni - 3 ani, reduse cu 1/3 ca urmare a retinerii dispozitiilor art. 396 alin. 10 C.proc.pen. sunt intre 4 luni - 2 ani sau art. 244 alin. 2 Cod penal 1 - 5 ani, reduse cu o treime 8 luni - 3 ani si 4 luni si sa se dispuna orientarea pedepsei spre limita minima redusa a infractiunii de inselaciune art. 244 alin. 1, 2 Cod penal retinandu-se astfel in sarcina inculpatului ca si antecedenta penala savarsirea faptei si starea de recidiva postcondamnatorie.

Examinand sentinta penala apelata, pe baza tuturor lucrarilor si a materialului probator existent la dosarul cauzei, atat prin prisma motivelor de apel invocate, cat si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, in limitele conferite de dispozitiile art. 417 alin. (2) Cod procedura penala, Curtea a constatat urmatoarele:

Referitor la critica Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi cu privire la incadrarea juridica ce se impune a fi data faptei de inselaciune dovedit comisa de catre inculpatii N.G. si M.C.I. in dauna persoanei vatamate G.L., in sensul daca fapta concreta constituie infractiunea de inselaciune, forma consumata sau infractiunea de inselaciune, forma tentata, Curtea retine ca incadrarea corecta in drept este cea de tentativa la infractiunea de inselaciune insa, nu pentru motivul retinut in considerentele hotararii instantei de fond, ci pentru argumentele care vor fi dezvoltate in continuare.

Incriminata in art. 244 Cod penal, infractiunea de inselaciune presupune sub aspectul laturii obiective o actiune de inducere in eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate daca s-a pricinuit o paguba materiala. Altfel spus, elementul material al laturii obiective consta intr-o actiune de inducere in eroare a unei persoane, iar urmarea imediata consta in producerea unui prejudiciu material. Intre actiunea ce formeaza elementul material al infractiunii si urmarea imediata trebuie sa existe legatura de cauzalitate, in sensul ca actiunea de inducere in eroare sa constituie cauza ce a determinat paguba. In alte cuvinte, paguba pricinuita trebuie sa fie consecinta activitatii de inducere in eroare pe care faptuitorul o desfasoara asupra persoanei vatamate.

Inselaciunea fiind o infractiune de rezultat, legatura de cauzalitate dintre activitatea de inducere in eroare si urmarea constand in producerea pagubei trebuie dovedita, iar consumarea are loc in momentul cand se produce paguba. In ipoteza in care este realizata activitatea de inducere in eroare, in sensul ca persoanei vatamate i se creeaza o falsa reprezentare asupra realitatii insa, paguba nu se produce, fapta concreta de inselaciune ramane in forma tentativei, mai exact a tentativei perfecte.

In speta, analizand si evaluand materialul probator administrat in cauza referitor la fapta de inselaciune comisa de catre inculpatii N.G. (fost M.) si M.C.-I., impreuna (prin intermediul apelului telefonic, in forma „mod conferinta”) in dauna persoanei vatamate G.L., Curtea constata ca fiind temeinic dovedita o situatie de fapt care, in linii mari, consta in urmatoarele:

In ziua de 08.02.2018, in jurul orelor 14:11, persoana vatamata G.L. a fost apelata, initial, pe telefonul fix din locuinta, iar apoi pe telefonul sau mobil, de inculpatul N.(fost M.) G., care se afla incarcerat in Penitenciarul Iasi si de pe un al doilea post telefonic, folosit de inculpatul M.C.-I., prin folosirea apelului in „mod conferinta”.

In baza rezolutiei infractionale comune, prestabilite, in cadrul discutiei telefonice purtate cu persoana vatamata G.L., cei ei doi, pe rand, s-au recomandat ca fiind medic, asistenta medicala, reprezentant al casei de asigurari de sanatate, persoana accidentata si i-au relatat persoanei vatamate ca fiica ei, C., a fost implicata intr-un accident rutier, ca are ambele picioare fracturate, fractura de coloana vertebrala, fractura de mandibula si doua rani deschise la cap, existand riscul sa ramana paralizata, context in care au sustinut inculpatii ca trebuie intervenit chirurgical de urgenta pentru a i se monta o tija metalica. Sub acest pretext, in continuare cei doi inculpati i-au spus persoanei vatamate ca pentru efectuarea interventiei chirurgicale este nevoia ca familia sa plateasca de indata suma de 9.000 euro. Fiindu-i creata o falsa reprezentare persoanei vatamate prin aceea ca a crezut ca fiica sa (aflata la acel moment in Germania) suferise un accident rutier soldat cu o grava vatamare a integritatii corporale, context in care se impunea o interventie chirurgicala de urgenta, G.L. a fost de acord sa remita, in forma depunerii in cont bancar, sumele de 3000 euro si 6000 lei, bani de care dispunea la acel moment.

In vederea efectuarii depunerii de bani in cont bancar, inculpatii i-au comunicat persoanei vatamate contul bancar in care aceasta trebuia sa faca depunerea.

In continuare, in conditiile in care vorbea continuu la telefon cu cei doi inculpati, persoana vatamata impreuna cu fiul sau, martorul G.F.-N., s-a deplasat la agentia bancara, unde a incercat sa depuna suma de 3000 euro in contul indicat initial de catre inculpati, insa tranzactia nu a putut fi efectuata. Urmarea acestei imposibilitati de efectuare a tranzactiei bancare, persoana vatamata a fost directionata sa mearga la o alta agentie a aceleiasi unitati bancare, lucru pe care aceasta l-a facut. Pe timpul deplasarii catre cea de a doua agentie, persoana vatamata a continuat sa vorbeasca la telefon cu inculpatii. La un moment dat, pe timpul deplasarii intre cele doua agentii bancare, martorul G.F.-N. si-a dat seama ca mama sa este victima unei infractiuni de inselaciune prin metoda „accidentul”, lucru pe care i l-a comunicat acesteia cu voce tare, astfel incat a fost auzit de catre inculpatul M.C.-I.. Relevanta in aceasta privinta este declaratia inculpatului M.C.-I. care a relatat ca: „In momentul in care discutam telefonic cu persoana vatamata si am auzit-o pe persoana vatamata, cat si alta persoana de sex masculin facand afirmatia metoda „accidentul” am inchis telefonul si am oprit convorbirea telefonica.” Cu privire la aceeasi imprejurare de fapt, martorul G.F.-N. a relatat ca „ ... pe drum mi-am dat seama ca suntem victimele unei inselaciuni si i-am spus mamei mele ca sa depuna suma de doar un leu in acel cont. Initial, mama mea nu a vrut, insa cand am ajuns la banca am depus doar suma de un leu pe un nume primit de la acel barbat.”

Persoana vatamata G.L. a depus in contul bancar ce i-a fost indicat de catre inculpatul

M. C.-I. suma de 1 leu (in acest sens, formularul de depunere numerar, completat de persoana vatamata la 08.02.2018, aflat la dosar urm. pen.).

Rezulta in mod neechivoc din situatia de fapt sus redata imprejurarea ca la momentul la care persoana vatamata G.L. a ajuns la cea de a doua agentie bancara si a depus in contul bancar ce ii fusese indicat de catre inculpatul M.C.-I. suma de 1 leu, aceasta nu se mai afla in starea de inducere in eroare/de falsa reprezentare asupra realitatii, ci, dandu-si seama de faptul ca era victima unei inselaciuni comisa prin metoda cunoscuta sub denumirea „accidentul”, a iesit din starea de reprezentare eronata asupra situatiei in care se gasea fiica sa, reprezentare ce ii fusese produsa de catre actiunile convergente ale inculpatilor N.(fost M.)G. si M.C.-I. care i-au prezentat ca adevarata o stare de fapt ce nu avea corespondent in realitate. Mai retine instanta de apel ca depunerea sumei modice de un leu in acel cont bancar indicat de catre inculpat a fost realizata de catre G.L. ca un demers menit sa-i certifice/sa-i intareasca convingerea ca era victima unei inselaciuni si nicidecum ca o consecinta a inducerii in eroare in care se aflase. Totodata, cel mai probabil, prin depunerea sumei de 1 leu in contul bancar indicat de catre inculpatul M.C.-I., persoana vatamata a urmarit crearea unei piste care sa ajute la identificarea autorilor faptei comisa asupra sa.

Imprejurarea ca la momentul depunerii sumei de 1 leu in contul bancar indicat de catre inculpatul M.C.-I., persoana vatamata G.L. nu se mai gasea in starea de inducere in eroare cu privire la situatia fiicei sale rezulta, in mod indubitabil, din analiza coroborata a declaratiei persoanei vatamate, declaratia martorului G.F.-N. si declaratia inculpatului M.C.-I., fiecare dintre acestia sustinand ca la momentul la care a ajuns la cea de a doua agentie bancara, la initiativa fiului sau, G.L. si-a dat seama ca era victima unei inselaciuni. Or, acela a fost momentul in care persoana vatamata a iesit din stare de inducere in eroare. De altfel, in conditiile in care la agentia bancara din zona Podu Ros persoana vatamata a indeplinit formalitatile pentru a depune in contul bancar indicat de inculpatul M.C.-I. suma de 3000 euro, nefinalizarea operatiunii bancare nedatorandu-se conduitei acesteia, ci unor imprejurari care nu au depins de vointa sa, faptul ca la cea de a doua agentie bancara unde a ajuns dupa un interval de timp relativ scurt (timpul necesar parcurgerii distantei dintre cele doua agentii bancare situate in zone diferite ale orasului) nu a mai avut disponibilitate in a depune intreaga suma baneasca pe care o detinea asupra sa nu se explica decat prin aceea ca persoana vatamata si-a dat seama ca era inselata, iesind astfel din starea de inducere in eroare in care sa aflat.

Ca o concluzie, Curtea retine ca depunerea sumei de 1 leu in contul bancar indicat de inculpatul M.C.-I. nu a fost urmarea actiunii de inducere in eroare pe care cei doi inculpati mai sus mentionati au realizat-o asupra persoanei vatamate datorita faptul ca, la momentul efectuarii operatiunii de depunere, G.L. nu se mai gasea in starea de falsa reprezentare asupra realitatii. Aceasta inseamna ca intre actiunea de inducere in eroare realizata de catre inculpatii

N. (fost M.)G. si M.C.-I. asupra persoanei vatamate G.L. si paguba materiala in cuantum de 1 leu produsa in patrimoniul acesteia nu exista legatura de cauzalitate, nefiind astfel intrunite toate cele trei elemente care compun latura obiectiva a infractiunii de inselaciune, respectiv elementul material, urmare imediata si legatura de cauzalitate intre actiunea ce constituie elementul material si urmarea.

Retine instanta de apel ca fapta de inselaciune comisa la data de 08.02.2018 de catre inculpatii N.(fost M.)G. si M.C.-I. asupra persoanei vatamate G.L. nu s-a consumat, ci a ramas in faza tentativei, intrucat actiunea de inducere in eroare a persoanei vatamate s-a realizat insa, aceasta actiune nu a determinat producerea unei pagube materiale deoarece pe parcursul discutiei telefonice purtate in forma „mod conferinta” cu cei doi inculpati mentionati, persoana vatamata si-a dat seama ca era victima unei inselaciuni, moment in care a iesit din stare de falsa reprezentare.

Paguba in cuantum de 1 leu suferita de persoana vatamata G.L. este consecinta fireasca a demersului pe care aceasta l-a efectuat in scopul de a-si intari convingerea ca era victima unei infractiuni de inselaciune.

Pe cale de consecinta, critica Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi cu privire la incadrarea juridica data faptei de inselaciune comisa asupra persoanei vatamate G.L. este nefondata, motiv pentru care nu va fi primita de catre instanta de control judiciar. Totodata, Curtea tine sa arate ca motivarea instantei de fond cu privire la schimbarea incadrarii juridice a faptei in discutie, respectiv aceea ca „neexistand astfel un folos material injust necesar pentru consumarea infractiunii de inselaciune”, este una gresita, motiv pentru care o va inlatura, urmand a retine ca incadrarea in drept data de judecatorul fondului este corecta insa, in baza argumentelor ce au fost dezvoltate anterior, in considerentele prezentei decizii penale.