Imposibilitatea ridicarii, pe calea unei ordonante presedintiale, a suspendarii  reglementata de art. 75 din legea 85/2014 cu privire la suma aflata in contul unic de insolventa

 

Index tematic: Insolventa

 

Legislatie relevanta: art. 75 din Legea nr. 85/2014

 

Rezumatul problemei de drept:

Cererea de ordonanta presedintiala prin care s-a solicitat de catre creditoare ridicarea suspendarii reglementata de art. 75 din Legea 85/2014 cu privire la suma din contul unic de insolventa si distribuirea imediata a acesteia catre creditoare ca titular al ipotecii mobiliare constituite asupra acestei sume este neintemeiata, intrucât nu este indeplinita conditia vremelniciei, iar analizarea aparentei dreptului in favoarea titularului acestei  cereri ar conduce la prejudecarea unor aspecte ce tin de fondul cauzei.

 

Identificare:

            
Curtea de Apel Ploiesti – Sectia a II-a Civila

Decizia nr. 255 din 29 mai 2019

 

Prin sentinta nr. 297 pronuntata in data de 25 martie 2019, Tribunalul P. a respins
cererea de ordonanta presedintiala formulata de reclamanta A1 C.F. S.A., in contradictoriu cu debitoarea U. 1 M. S.A., prin administrator special X. si prin administrator judiciar Y IPURL, tert poprit fiind A.B.R. S.A. - S.P. si pârâta ANAF - DGRFP P. - AJFP P., ca neintemeiata.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca, creditoarea A1 C.F. S.A. a solicitat pe calea ordonantei presedintiale suspendarea platii sumei de 2.753.812,35 lei catre D.G.R.F.P. P., suma aflata in contul unic de insolventa deschis la A.B., pâna la solutionarea definitiva a dosarului de fond - dosarul asociat a11.

In dosarul de fond, creditoarea a solicitat ridicarea suspendarii reglementata de art.75 din Legea 85/2014 cu privire la suma de 2.753.812,35 lei, suma incasata de la OMV in baza contractului de achizitie nr. …/2013 si distribuirea imediata a acesteia catre A1 C.F. S.A., ca titular al ipotecii mobiliare constituite asupra acesteia. Si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art. 78 alin. 1 lit. A si B.

A solicitat sa se constate existenta unei cauze de preferinta opozabila creditorului ANAF in favoarea sa, existenta masurilor de executare silita derulate cu privire la contul de insolventa de catre ANAF, precum si faptul ca distribuirea sumelor aflate in contul unic de insolventa se impune a fi realizata in temeiul dispozitiilor art. 159 alin. 1 din Legea 85/2014. A solicitat obligarea administratorului judiciar la efectuarea demersurilor in vederea distribuirii sumei conform art. 159 alin. 1, precum si obligarea tertului poprit A.B.R. S.A. - S.P. la executarea platilor dispuse de administratorul judiciar si, in ultimul rând, anularea oricarei plati catre D.G.R.F.P. P. de catre tertul poprit A.B.R. S.A. - S.P. pâna la pronuntarea hotarârii.

Potrivit dispozitiilor art. 997 NCPC, instanta de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea ordona masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Analizând cu prioritate conditia aparentei de drept, in raport cu celelalte conditii de admisibilitate ale cererii de ordonanta presedintiala (neprejudicierea fondului, urgenta si caracterul provizoriu al masurii), tribunalul a constatat ca in dosarul de fond creditoarea A1 C.F. S.A a solicitat ridicarea suspendarii cu privire la creanta sa si valorificarea imediata a sumei de bani asupra careia poarta cauza de preferinta conform art. 78 alin. 1 lit. A si B.

Ori, cererea sa nu se incadreaza in prevederile art. 78 deoarece priveste valorificarea unei sume de bani si a unui bun de natura celor la care se refera acest text de lege si a carei valoare sa fie determinata de evaluator. Asadar, conditia aparentei de drept nu era indeplinita pentru a fi admisa cererea de ordonanta presedintiala.

Creditoarea a solicitat suspendarea platii catre creditorul bugetar pâna la solutionarea definitiva a dosarului de fond si, in raport cu celelalte capete de cerere, calificate de aceasta ca fiind capete principale deoarece au aceeasi cauza si intre ele exista o strânsa legatura.

In dosarul de fond, judecatorul sindic a fost chemat sa se pronunte asupra cadrului legal de distribuire a sumei aflata in contul unic de insolventa catre creditori concursuali: creditorul bugetar care a declansat procedura individuala de executare a creantei curente in baza unui drept conferit de art. 143 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 si creditorul A1 C.F. S.A. beneficiar al unei cauze de preferinta.

A suspenda plata sumei catre creditorul bugetar, pâna la solutionarea definitiva a dosarului de fond, inseamna a dispune ca suma respectiva sa ramâna la dispozitia debitoarei, ca titular al contului unic, iar tertul poprit A.B.R. S.A. - S.P. sa nu o elibereze la dispozitia debitoarei sau a creditorului bugetar. Ori, masura solicitata punea in discutie dreptul creditorului A1 C.F. S.A. de a solicita distribuirea sumei conform art. 159 alin. (1) din lege, ceea ce presupunea o prejudecata a fondului.

Pentru aceste considerente, tribunalul a respins ca neintemeiata cererea de ordonanta presedintiala.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel in termen legal

reclamanta A1 C.F. S.A., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie
si solicitând ca, prin hotarârea ce se va pronunta, sa se admita apelul, sa se modifice hotarârea apelata si, pe cale de consecinta, sa se dispuna suspendarea platii sumei de 2.753.812.35 lei, aflata in contul unic de insolventa al debitoarei U. 1 M. S.A., catre A.N.A.F. - D.G.R.F.P. P. - A.J.F.P. P., pâna la solutionarea pe fond a cererii formulata de A 1 C.F. S.A. la data de 12 martie 2019.

In motivarea apelului formulat, reclamanta a invederat, cu titlu preliminar, ca la data formularii prezentului apel, hotarârea apelata nu era redactata si, in mod firesc, nu i-a fost comunicata, motiv pentru care isi rezerva dreptul de a dezvolta motivele de apel ulterior comunicarii acestei hotarâri.

In fapt, la data de 12.03.2019, a formulat cerere de suspendare, in conditiile art. 997 si urmatoarele C.proc.civ. si art. 342 din Legea nr. 85/2014, coroborate cu art. 45 (1) r) si (2), raportate la art. 39, art. 84, art. 140, art. 163 (3) si art. 133 (5) F), art. 159 din Legea nr. 85/2014, prin care a solicitat judecatorului-sindic, fara citarea partilor, sa dispuna suspendarea platii sumei de 2.753.812,35 lei, aflata in contul unic de insolventa al debitoarei U. 1 M. S.A., catre ANAF - DGRFP P. - AJFP P. pâna la solutionarea pe fond a cererii formulata de A1 C.F. S.A. la data de 12 martie 2019 si ca executarea sa se faca fara somatie si fara trecerea unui termen.

Prin hotarârea nr. 297/2019 pronuntata de Tribunalul P., Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, in sedinta publica din data de 25.03.2019 („Hotarârea Apelata”), judecatorul-sindic a respins cererea ca neintemeiata.

Hotarârea apelata a fost data cu apel in termen de 7 zile de la comunicare, insa apelul a fost formulat potrivit procedurii instituite de art. 1.000 alin. (1) C.proc.civ, respectiv in termenul legal de 5 zile de la pronuntare, procedura fiind cu citarea partilor.

Apelanta a invocat ca hotarârea apelata este netemeinica si nelegala, judecatorul-sindic neluând in considerare faptul ca toate conditiile de admisibilitate privind cererea formulata au fost indeplinite, respectiv: aparenta dreptului; caracterul provizoriu; caracterul urgent al masurii si neprejudecarea fondului.

In opinia apelantei, hotarârea apelata este netemeinica si nelegala, iar cererea reclamantei admisibila si intemeiata, intrucât sunt indeplinite toate conditiile antementionate, solutia temeinica si legala fiind admiterea cererii si suspendarea platilor in speta.

Referitor la aparenta dreptului, apelanta a sustinut ca cererea sa indeplineste conditia aparentei in drept, doctrina retinând ca aparenta de drept este in favoarea reclamantului daca pozitia acestuia, in cadrul raportului juridic pe care se grefeaza ordonanta presedintiala, este preferabila din punct de vedere legal, in conditiile unei sumare caracterizari si analize a situatiei de fapt.

Cu referire la aparenta dreptului in favoarea A1 C.F. S.A., a aratat ca plata sumei a carei suspendare o solicita a fost deja dispusa de administratorul judiciar al debitoarei catre A1 C.F. S.A., pârâtul A.B.R. S.A. refuzând executarea ordinului de plata in discutie (a se vedea Anexa 2 la cerere, aflata la dosarul primei instante - ordin de plata nr. … din 28.02.2019 si borderou plati 11bis din 28.02.2019, vizat de catre administratorul special si administratorul judiciar).

De asemenea, pârâta ANAF, prin adresa nr. … din 28.02.2019 (a se vedea in acest sens Anexa 3 la cerere, aflata la dosarul primei instante), a invederat ca a luat cunostinta despre existenta dreptului de ipoteca al A1 C.F. S.A. asupra sumelor de bani pe care debitoarea le are de incasat de la OMV P. S.A. si, implicit, asupra oricaror sume de bani ce ar fi incasate in temeiul contractului respectiv. In acelasi sens este si adresa administratorului judiciar si special al debitoarei nr. 105 din 28.02.2019, de asemenea anexata in cadrul Anexei 2.

Procedura ordonantei presedintiale presupune verificarea sumara a situatiei juridice invederate si a inscrisurilor prezentate, iar fata de aceasta solicitare, analizarea documentelor prezentate conduce la concluzia aparentei dreptului in favoarea A1 C.F. S.A., in sensul ca suma respectiva se cuvine a-i fi distribuita.

In ceea ce priveste caracterul provizoriu, apelanta a precizat ca cererea sa indeplineste conditia caracterului provizoriu, intrucât termenul provizoriu a fost retinut de doctrina ca referindu-se la caracterul reversibil al masurilor solicitate si la durata limitata in timp a masurilor dispuse.

Masura solicitata de suspendare a platii sumei in discutie catre ANAF, este in opinia apelantei reversibila, astfel incât, daca pe fondul sau, cererea A1 C.F. S.A. ar fi respinsa, masura ar fi putut fi inlaturata, iar starea de fapt restabilita, prin simpla efectuare a platii, la momentul respectiv, catre persoana indreptatita, aspect ce va fi putut fi dezlegat numai cu ocazia dezlegarii pe fond a cererii de chemare in judecata pe care a formulat-o.

Din perspectiva duratei in timp, masura s-a solicitat a fi dispusa pâna la pronuntarea instantei de fond asupra cererii de chemare in judecata a A1 C.F. S.A., ceea ce face ca solutia judecatorului-sindic sa fie, si sub acest al doilea aspect, nefondata si neintemeiata.

Referitor la caracterul urgent al masurii, apelanta a aratat ca cererea sa indeplineste conditia caracterului urgent al masurii, urgenta analizându-se prin raportare la scopul luarii acesteia: a) pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intârziere, b) prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, c) inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu ocazia unei executari. Astfel, in situatia in care s-ar dispune ca suma sa fie achitata catre ANAF, se pretinde ca primele doua situatii ar fi incidente in speta.

In ceea ce priveste neprejudecarea fondului, apelanta a apreciat ca masura solicitata prin ordonanta presedintiala nu rezolva litigiul pe fond, prin aceasta masura urmarindu-se mentinerea situatiei de fapt existente, deci mentinerea sumei de bani in contul de insolventa al debitoarei, aspect ce nu face obiectul investirii instantei de fond si, prin dispunerea careia, judecatorul-sindic nu ar prejudeca fondul.

Cu atât mai mult, a fost investit judecatorul-sindic si cu o cerere de chemare in judecata ce priveste fondul dreptului, iar suspendarea ar fi dainuit pâna la solutionarea celei dintâi.

In fine, a apreciat apelanta ca si sub acest al patrulea aspect hotarârea apelata este netemeinica si nelegala.

Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea apelului, modificarea hotarârii apelate si, pe cale de consecinta, suspendarea platii sumei de 2.753.812,35 lei, aflata in contul unic de insolventa al debitoarei U.1 M. S.A., catre ANAF - DGRFP P. - AJFP P., pâna la solutionarea pe fond a cererii formulata de A1 C.F. S.A. la data de 12 martie 2019.

Prin cererea precizatoare a motivelor de apel, apelanta-reclamanta A1 C.F. S.A. a solicitat
admiterea apelului, modificarea hotarârii apelate si, pe cale de consecinta, suspendarea platii sumei de 2.753.812,35 lei, aflata in contul unic de insolventa al debitoarei U.1 M. S.A., catre A.N.A.F. - D.G.R.F.P. P. - A.J.F.P. P. pâna la solutionarea pe fond a cererii formulata de A1 C.F. S.A. la data de 12.03.2019, aratând in esenta cu privire la aparenta dreptului faptul ca plata sumei cu privire la care s-a solicitat suspendarea a fost deja dispusa de catre administratorul judiciar al debitoarei catre A1 C.F. S.A., pârâtul A.B.R. S.A. refuzând executarea ordinului de plata in discutie, precum si faptul ca pârâta A.N.A.F. recunoaste existenta dreptului A1 C.F. S.A., prin adresa nr. … din 28.02.2019 invederând ca a luat cunostinta despre existenta dreptului de ipoteca al A1 C.F. S.A. asupra sumelor de bani pe care debitoarea le are de incasat de la OMV P. S.A. si implicit asupra oricaror sume de bani ce ar fi incasate in temeiul contractului respectiv.

Astfel, ceea ce trebuia, in opinia apelantei, sa analizeze prima instanta nu era temeinicia unei eventuale cereri de ridicare a suspendarii grefata pe art. 78 din Lege, cu atât mai mult cu cât cererea din dosarul de fond avea un petit mult mai complex.

Cu referire la neprejudecarea fondului, apelanta a sustinut ca masura solicitata prin ordonanta presedintiala nu rezolva litigiul pe fond, in concret aceasta solicitând instantei de fond mentinerea situatiei de fapt existente, deci mentinerea sumei de bani in contul de insolventa al debitoarei, aspect ce nu facea obiectul investirii instantei de fond, si prin dispunerea careia, judecatorul sindic nu ar fi prejudecat fondul, suspendarea dainuind pâna la solutionarea cererii de chemare in judecata in ceea ce priveste fondul dreptului, o alta cerere cu care a fost investit judecatorul sindic.

Pentru toate aceste considerente, A1 C.F. S.A. a apreciat ca hotarârea apelata este netemeinica si sub acest aspect.

Examinând sentinta apelata prin prisma criticilor formulate si a dispozitiilor legale incidente in cauza, Curtea retine ca apelul este nefondat potrivit considerentelor ce urmeaza:

Prin sentinta recurata, judecatorul sindic a respins ca neintemeiata cererea de ordonanta presedintiala formulata de reclamanta A1 C.F. S.A., apreciind masura de punere in discutie a dreptului creditorului A1 C.F. S.A. de a solicita distribuirea sumei de 2.753.812.35 lei, aflata in contul unic de insolventa al debitoarei, pâna la solutionarea definitiva a cererii formulata de A1 C.F. S.A. in dosarul …/…/2017/a11, potrivit dispozitiilor art. 159 alin. (1) din lege, ce ar presupune o prejudecata a fondului.

Prin cererea de ordonanta presedintiala formulata, reclamanta A1 C.F. S.A. a solicitat suspendarea platii sumei de 2.753.812.35 lei aflata in contul unic de insolventa al debitoarei, pâna la solutionarea definitiva a cererii formulata de A1 C.F. S.A. in dosarul …/…/2017/a11, in temeiul dispozitiilor art. 999 (2) C.proc.civ.

In pronuntarea solutiei, instanta de fond a analizat cu prioritate conditia aparentei de drept, in raport cu celelalte conditii de admisibilitate ale cererii de ordonanta presedintiala (neprejudicierea fondului, urgenta si caracterul provizoriu al masurii), stabilind ca cererea nu se incadreaza in prevederile art. 78 din Legea nr. 85/2014, si deci nu este indeplinita conditia aparentei de drept pentru a fi admisa cererea de ordonanta presedintiala.

Fata de aspectul ca in dosarul de fond, judecatorul sindic a fost chemat sa se pronunte asupra cadrului legal de distribuire a sumei aflata in contul unic de insolventa catre creditori concursuali, instanta de fond a apreciat ca suspendarea platii catre creditorul bugetar, pâna la solutionarea definitiva a dosarului de fond, inseamna a se dispune ca suma respectiva sa ramâna la dispozitia debitoarei, ca titular al contului unic, iar tertul poprit A.B.R. S.A. - S.P. sa nu o elibereze la dispozitia debitoarei sau a creditorului bugetar, masura ce presupune punerea in discutie a dreptului creditorului A1 C.F. S.A. de a solicita distribuirea sumei conform art. 159 alin. (1) din lege si ar conduce la o prejudecata a fondului.

Impotriva acestei sentinte, a formulat apel reclamanta A1 C.F. S.A., pentru motivele expuse pe larg in preambulul prezentei hotarâri.

Din analiza situatiei de fapt, asa cum este reflectata de probele administrate in cauza, Curtea constata ca apelul este nefondat pentru urmatoarele argumente:

Ordonanta presedintiala este o institutie de drept procesual civil in temeiul careia instanta de judecata, la cererea partii interesate, va putea sa ordone masuri vremelnice, in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si  pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Codul de procedura civila stabileste doua din conditiile de admisibilitate ale cererii de ordonanta presedintiala, anume urgenta si caracterul vremelnic al masurii solicitate a se lua pe aceasta cale, iar din aceasta din urma decurge si o a treia conditie si anume ca, prin masura luata, sa nu se prejudece fondul.

Prima conditie care justifica folosirea ordonantei presedintiale este urgenta, care va fi apreciata de catre instanta in concret, in raport de circumstantele obiective ale cauzei, criteriile subiective fiind, de regula, irelevante. Este necesar ca urgenta sa persiste pe tot parcursul judecatii, nefiind suficient ca ea sa existe la data introducerii cererii, dar sa dispara ulterior acestui moment. Instanta este obligata sa arate imprejurarile din care a tras concluzia ca este indeplinita aceasta cerinta.

A doua conditie de admisibilitate este ca masura ordonata de instanta sa fie vremelnica. Pe calea ordonantei presedintiale nu pot fi luate masuri definitive care sa rezolve in fond litigiul dintre parti. Ordonanta presedintiala nu are ca scop stabilirea definitiva a drepturilor pârâtilor si, tocmai de aceea, partea nemultumita de masura luata prin ordonanta are posibilitatea de a se adresa instantei, pe calea dreptului comun. In principiu, masurile luate pe calea ordonantei presedintiale sunt limitate in timp, pâna la rezolvarea in fond a litigiului, chiar daca in hotarârea pronuntata nu se face nicio mentiune in acest sens.

Cea de-a treia conditie de admisibilitate este ca masura luata sa nu prejudece fondul dreptului si decurge din cea anterioara. Când rezolva o cerere de ordonanta presedintiala, instanta nu are de cercetat fondul dreptului discutat intre parti, dar, pentru ca solutia sa nu fie arbitrara, va cerceta aparenta acestui drept. In doctrina s-a aratat constant ca judecatorul face un examen sumar al cauzei, legea dându-i dreptul sa ,,pipaie fondul” pentru a vedea de partea cui este aparenta dreptului, respectiv daca aceasta este in favoarea titularului cererii.

Aceasta intrucât in legislatia actuala, noutatea reglementarii acestei institutii apare in ceea ce priveste cea de-a patra conditie de admisibilitate a cererii de ordonanta presedintiala, ca procedura speciala, si anume aparenta de drept; aceasta aparenta este o presupunere, instanta nu trebuie sa verifice daca reclamantul beneficiaza efectiv de exercitiul dreptului solicitat a fi protejat, ci doar daca este posibil sau de asteptat ca reclamantul sa beneficieze de acest exercitiu.

Din economia dispozitiilor art. 997 Cod procedura civila rezulta faptul ca, pentru a fi primita o cerere de ordonanta presedintiala toate aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ, iar judecatorului investit ii revine obligatia de a analiza cu prioritate, inaintea oricarui alt demers judiciar, intrunirea acestor conditii, neindeplinirea si doar a uneia dintre ele facând ca cererea sa fie inadmisibila.

In cauza de fata, in mod corect, judecatorul sindic a procedat la a analiza cu intâietate conditia aparentei de drept in raport cu toate celelalte conditii ale acestei proceduri speciale si a constat faptul ca, in dosarul de fond, aceeasi creditoare a solicitat ridicarea suspendarii cu privire la creanta sa si valorificarea imediata a sumei de bani asupra careia poarta clauza de preferinta conform art. 78 din Legea nr. 85/2014; pe calea cererii de ordonanta presedintiala, creditoarea a solicitat suspendarea platii catre creditorul bugetar pâna la solutionarea definitiva a dosarului de fond. In acest context, in mod rational, s-a apreciat ca admiterea cererii si dispunerea masurii solicitate ar conduce la situatia ca suma de bani respectiva sa ramâna la dispozitia debitoarei, ca titular al contului unic, iar tertul poprit sa nu o poata elibera, masura ce ar pune in discutie tocmai dreptul creditorului de a solicita distribuirea sumei conform art. 159 alin. 1 din lege, ceea ce ar conduce la o prejudecare a fondului incompatibila cu procedura speciala a ordonantei presedintiale.

Aceasta intrucât, in dosarul de fond, judecatorul sindic este chemat sa se pronunte tocmai asupra cadrului legal de distribuire a sumei aflate in contul unic de insolventa catre creditorii concursuali, respectiv intre creditorul bugetar si reclamanta din prezenta cerere de ordonanta presedintiala. Un astfel de context face imposibila analizarea aparentei dreptului in favoarea titularului acestei din urma cereri fara a se proceda la prejudecarea unor aspecte ce tin de fondul cauzei, ceea ce face lipsita de semnificatie imprejurarea sustinuta de catre apelanta ca judecatorul sindic s-a raportat exclusiv la unul din capetele de cerere privind fondul dreptului.

Potrivit considerentelor expuse, Curtea, in baza art. 480 alin. (1) din noul Cod de procedura civila, a respins ca nefondat apelul, mentinând ca legala si temeinica sentinta instantei de fond.

 

Autorul sintezei,

Judecator Ana Roxana Tudose