Imposibilitatea Obligarii Asiguratorului La Plata Unor Despagubiri Civile Potrivit Unei Tranzactii La Care Nu A Luat Parte. » Consultă Avocat
avocati bucuresti online
Gresita punere in libertate a inculpatilor anterior expirarii duratei stabilite de instanta
31 martie 2020
Imposibilitatea obligarii asiguratorului la plata unor despagubiri civile potrivit unei tranzactii la care nu a luat parte. 1
Incetarea procesului penal privind savarsirea infractiunii de furt ca urmare a impacarii
31 martie 2020

Imposibilitatea obligarii asiguratorului la plata unor despagubiri civile potrivit unei tranzactii la care nu a luat parte.

avocati bucuresti

avocati bucuresti

Imposibilitatea obligarii asiguratorului la plata unor despagubiri civile potrivit unei tranzactii la care nu a luat parte.

Nu se impune retinerea in favoarea inculpatei a circumstantelor judiciare prev. de art. 74 alin. 1 lit. a), b) cod penal 1969, avand in vedere caracterul facultativ al acestora raportat la modalitatea concreta de comitere a faptelor, la consecintele produse si la faptul ca inculpata a avut o atitudine nesincera in cursul judecatii.

Solicitarea partilor civile de obligare a asiguratorului la plata unor despagubiri civile potrivit unei tranzactii la care nu a luat parte, tranzactie incheiata la data de 14.12.2011 doar intre partile civile si inculpata si in care se face mentiunea expresa ca despagubirile civile stabilite urmeaza sa fie suportate doar de catre asigurator este absurda.

Avand in vedere natura tranzactiei incheiata la data de 14.12.2011 intre partile civile si inculpata, se constata ca acest act juridic are efecte inter partes si nu erga omnes, neputand produce efecte juridice fata de o persoana care nu a participat la tranzactie, in caz contrar fiindu-i incalcat dreptul la aparare cu privire la intinderea obligatiilor care i-ar reveni.

Avand in vedere practica judiciara a Curtii de Apel Constanta, raportat la faptul ca victima avea varsta de 76 ani, ca cele 2 parti civile aveau la data producerii accidentului varstele de 50 de ani si de 55 ani, ca nu mai locuiau de multi ani impreuna, ca fiecare parte civila are familia sa, suma de cate 15.000 euro pentru fiecare este in masura sa realizeze caracterul compensatoriu al daunelor morale. Se are in vedere si practica majoritara a instantelor europene in materia daunelor morale in cauze asemanatoare, sumele acordate cu acest titlu mostenitorilor adulti ai unei persoane decedate in urma unui accident de circulatie nefiind foarte mari, cu exceptia cazurilor in care se face dovada existentei unei legaturi afective deosebit de puternice, ceea ce in prezenta cauza nu s-a dovedit.

Art. 178 alin. 1 si 2 Cod penal 1969 Art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, Art.23 alin. 1,2 Cod procedura penala Art. 32-33 si 34 Cod procedura penala

Asupra apelurilor penale de fata:

Constata ca prin sentinta penala nr. 1409 din data de 18.12.2014 pronuntata de Judecatoria Constanta, in dosarul penal nr. 18984/212/2013, s-a hotarat:

„In baza art. 178 alin. 1 si 2 C. p. 1969 cu retinerea art. 5 N. C. p. condamna pe inculpata [...] la pedeapsa de 2 ani inchisoare.

In baza art. 71 alin. 2 C. penal 1969, interzice inculpatei exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua si lit. b C. penal 1969.

In baza art. 89 alin. 1 din O. U.G. 195/2002, cu aplicarea art. 5 N. C. p. condamna pe inculpata [...] la pedeapsa de 2 ani inchisoare.

In baza art. 33 C. p. 1969, art. 34 alin. b C. p. 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. contopeste pedepsele stabilite si aplica inculpatei [...] pedeapsa cea mai grea de 2 ani inchisoare.

In baza art. 81 C.pen. 1969 cu aplic. art. 5 C. pen., suspenda conditionat executarea pedepsei inchisorii, pe un termen de incercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen. 1969.

In baza art. 71 alin. 2 C.penal 1969, interzice inculpatului exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal 1969.

In baza art. 71 alin. 5 C.penal 1969, constata suspendata executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal 1969, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.

Atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal 1969, a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.In baza art. 397 alin. 1 C. p. coroborat cu art. 25 alin.1 C. p. p. admite actiunea civila formulata de catre partile civile si obliga inculpata [...] in solidar partea responsabila civilmente Societatea [...] S. A. la plata catre:

  • partea civila [...] a sumei de 10.000 de euro la cursul B.N.R. din ziua platii cu titlu de daune materiale si a sumei de 150.000 de euro la cursul B.N.R. din ziua platii cu titlu de daune morale,
  • partea civila [...] a sumei de 10.000 de euro la cursul B.N.R. din ziua platii cu titlu de daune materiale si a sumei de 150.000 de euro la cursul B.N.R. din ziua platii cu titlu de daune morale.

In baza art. 272 C. p. p. raportat la art. 274 alin. 1 si 3 C.proc.pen. obliga inculpatul [...] in solidar cu partea responsabila civilmente Societatea de [...] S. A. la plata catre stat a sumei de 1.700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre statul roman.”

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:

La data de 21.11.2011, in jurul orelor 17.50, inculpata [...], conducand autoturismul marca Golf, cu numarul de inmatriculare [...] pe b-dul 1 Decembrie 1918 din Constanta, ajungand la intersectia cu str. Traian, efectueaza virajul spre stanga desi era interzis acest lucru, moment in care surprinde si accidenteaza pe numita [...], care se angajase in traversare pe marcajul pietonal. Dupa impact, inculpata [...] a parasit locul accidentului, s-a deplasat la domiciliul sau si a parcat autoturismul, acesta fiind ulterior identificat de organele de politie.

In urma evenimentului rutier a rezultat vatamarea corporala a numitei [...] care a fost transportata la Spitalul Clinic Judetean Constanta pentru investigatii unde, in data de 22.11.2011 a decedat.

Deplasandu-se la fata locului, organele de politie au constatat ca nici autoturismul implicat si nici conducatorul auto nu se aflau in zona. A fost identificat martorul ocular [...] acesta declarand ca, in data de 21.11.2011, in jurul orelor 17.50, aflandu-se pe str. Traian, ..., a observat ca pe b-dul 1 Decembrie 1918, dinspre b-dul Ferdinand, circula un autovehicul de culoare rosu, cu numarul de inmatriculare [...] sau [...] care, la intersectia cu str. Traian, a virat stanga si a accidentat o persoana care traversa strada pe trecerea de pietoni, din partea dreapta a autovehiculului. Martorul a precizat ca, dupa impact, de la volanul autoturismului a coborat o persoana de sex feminin care, dupa ce s-a uitat la victima, a urcat in autovehicul si si-a continuat deplasarea.

In cursul efectuarii cercetarii la fata locului, s-a prezentat inculpata [...] care a recunoscut ca este autoarea accidentului rutier si care a mentionat ca, dupa eveniment, deoarece s-a speriat, s-a deplasat la domiciliul sau unde a parcat autoturismul, a lasat copilul in grija unei vecine si, 1-a insistentele acesteia, a revenit in zona. Ulterior, autovehiculul marca Volkswagen Golf, cu numarul de inmatriculare [...] a fost identificat de lucratorii de politie la domiciliul inculpatei din Constanta, [...], in parcarea blocului ...

Inculpata [...] a fost testata cu aparatul alcooltest marca Drager, rezultand faptul ca aceasta nu a consumat bauturi alcoolice.

Din cuprinsul raportului medico-legal de necropsie nr. 720/A3/2011 din 13.02.2012, emis de S.M.L. Constanta, se desprinde faptul ca moartea numitei [...] a fost violenta. Ea s-a datorat hemoragiei, contuziei si dilacerarii meningo-cerebrale, consecutive unui traumatism cranio-cerebral acut inchis, in cadrul unui politraumatism cranio-toraco-abdominal si de membre. Leziunile traumatice au putut fi produse prin lovire cu si de corpuri dure. Pot data cu circa 8 ore inainte de deces. Cele situate la nivelul capului au legatura directa cu cauzele mortii.

In cursul urmaririi penale s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, expertul concluzionand ca locul de producere al impactului a fost situat pe spatiul sensului de deplasare al autoturismului cauzei, la o distanta de aproximativ 4,6-5 m fata de limita marcajului pietonal. „Starea de pericol a fost generata de initierea manevrei de traversare a carosabilului de catre pieton, prin loc neregulamentar si fara o asigurare corespunzatoare, in conditiile in care lumina farurilor era un foarte bun indiciu despre existenta in trafic a acestuia". Viteza de deplasare a autoturismului condus de invinuita a fost de aproximativ 30,5 km/h.

Conform raportului de expertiza din data de 14.01.2013 a rezultat ca impactul dintre autoturism si victima a avut loc pe trecerea de pietoni, la distanta de 0,8-1,2 m fata de terminarea marcajului pietonal. Starea de pericol a fost creata de catre inculpata [...]. Viteza de deplasare a autoturismului a fost de aproximativ 48-49 km/h. Posibilitatile de evitare a accidentului au apartinut inculpatei [...] care nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat regulamentar in traversare.

Fiind audiata in cauza in cursul urmaririi penale, desi initial inculpata [...] a recunoscut faptul ca impactul a avut loc pe marcajul pietonal, ulterior a revenit asupra acestei pozitii, sustinand ca pietonul se angajase in traversare prin loc nepermis.

Instanta de fond a apreciat ca accidentul de circulatie din data de 21.11.2011 a avut loc datorita neacordarii prioritatii de trecere pietonului angajat regulamentar in traversare de catre inculpata [...].

Desi in cuprinsul primei expertize tehnice auto intocmite in cauza se precizeaza ca impactul a avut loc la o distanta de aproximativ 5 m fata de marcajul pietonal, aceasta concluzie are la baza presupunerea expertului ca locul impactului este dat de locul unde a fost identificata pe carosabil geanta victimei, aspect care ignora in totalitate mecanismul producerii impactului respectiv lovire- proiectare. Pe de alta parte, aceste concluzii nu se coroboreaza cu nicio alta proba din dosar, fiind in contradictie chiar si cu declaratia martorului ocular [...], astfel incat aceasta proba nu va fi inlaturata.

Prima instanta a constatat, in conformitate cu declaratiile martorilor, ca masuratorile efectuate de organele de politie au fost riguroase.

Instanta de fond, pentru a stabili vinovatia inculpatei [...] sub aspectul infractiunii de ucidere din culpa, a avut in vedere atat concluziile raportului de expertiza din data de 14.01.2013, dar si declaratiile martorului ocular [...] care a relatat dinamica producerii accidentului si a declarat ca isi aduce aminte cu certitudine ca victima se afla pe trecerea de pietoni, apucase sa faca 4-5 pasi pe trecerea de pietoni, o patrime din latimea strazii. Martorul care este persoana care a stat alaturi de victima pana a venit Salvarea si a dat declaratie imediat dupa momentul savarsirii faptei organelor de politie a relatat ca victima a fost lovita frontal, a fost urcata pe capota 2-3 secunde, masina s-a oprit,

victima a cazut. Declaratia martorului este una sincera, acesta relatand si primele momente de dupa accident cand s-a apropiat si a vazut o balta de sange destul de mare in care a gasit victima care intrase in convulsii si careia i-a acordat primul ajutor.

In consecinta, instanta de fond a apreciat ca este dovedita vinovatia inculpatei atat sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa cat si sub aspectul savarsirii infractiunii de parasire a locului accidentului.

Cu privire la infractiunea de parasire a locului accidentului, prima instanta a retinut declaratia inculpatei care a recunoscut ca imediat dupa producerea accidentului de circulatie care a declarat ca in momentul in care a vazut ca starea in care s-a aflat batrana pe care o accidenta-se s-a speriat foarte tare, s-a uitat la copil care vroia sa iasa din masina, s-a dus spre copil, a urcat in masina, apoi l-a sunat pe sotul sau, i-a spus despre accidentul de circulatie, apoi i-a spus ca va lasa copilul la o vecina. Declaratia inculpatei [...] se coroboreaza cu declaratia martorei [...] care a declarat ca locuieste in acelasi bloc cu inculpata [...] si cu soacra acesteia. Martora a declarat ca n seara respectiva, aproximativ la ora 18:15-18:30 a sunat la usa inculpata [...] care era insotita de copilul ei, amandoi plangeau, iar inculpata i-a cerut sa aiba grija de copil. Martora a relatat faptul ca minorul a ramas cu mama sa, iar martora impreuna cu inculpata, care a avut initiativa de a se intoarce l-a locul accidentului, s-au deplasat la locul unde a avut loc accidentul de circulatie, iar inculpata si-a declinat identitatea in fata organelor de politie si a recunoscut ca este persoana implicata in calitate de sofer de autovehicul in accidentul de circulatie.

Prima instanta a constatat, in raport de decizia Curtii Constitutionale nr. 265/2014, ca vechea reglementare reprezinta conform art.5 C. p. lege penala mai favorabila intrucat in cauza se impune aplicarea imediata a unei pedepse inculpatei pentru savarsirea infractiunilor de ucidere din culpa si parasire a locului accidentului, vechea reglementare fiind mai favorabila sub aspectul dispozitiilor privind concursul de infractiuni si sub aspectul incidentei institutiei suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel partile civile [...] si [...], inculpata [...] si asiguratorul [...] S.A..

In dezvoltarea motivelor de apel ale partilor civile [...] si [...] s-a solicitat a se tine seama de faptul ca, in contextul constatarii vinovatiei, inculpata a recunoscut pretentiile civile prin tranzactia incheiata, care se regaseste in dosarul de urmarire penala, fiind astfel aplicabile prev. art. 23 alin. 3 Cod procedura penala, potrivit caruia instanta obliga la despagubiri in masura recunoasterii, sustinandu-se ca la incheierea tranzactiei, respectiv recunoasterea daunelor, nu este nevoie de vreun acord al asiguratorului, care nu este parte in proces, avand doar calitatea de asigurator; astfel, potrivit dispozitiilor art. 23 alin. 2 Cod procedura penala, inculpata are nevoie de acordul partii responsabile civilmente pentru incheierea unei tranzactii, insa avand in vedere ca asiguratorul nu este parte responsabila civilmente, nu este necesar acordul acestuia;

In dezvoltarea motivelor de apel ale inculpatei [...] s-a solicitat, in temeiul art. 421 alin. 1 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 396 alin. 5 si art. 16 alin. 1 lit. d Cod procedura penala, admiterea apelului si achitarea inculpatei cu privire la infractiunea de ucidere din culpa raportat la cazul fortuit existent, sustinandu-se ca, in conditiile in care probatoriul este formulat din doua rapoarte de expertiza si un martor ocular, exista un dubiu cu privire la locul unde se afla victima, dubiu care trebuie interpretat in favoarea inculpatei in sensul ca victima nu se afla pe trecerea de pietoni, automat operand art. 72 din OUG 195/2002, respectiv ca aceasta poarta intreaga culpa pentru producerea accidentului, intrucat ori de cate ori victima a traversat prin loc neregulamentar si a fost accidentata, urmeaza sa se constate cazul fortuit in care ne aflam; referitor la infractiunea de parasire a locului accidentului, s-a solicitat achitarea inculpatei raportat la lipsa pericolului social al acestei fapte, avandu-se in vedere conditiile si circumstantele in care inculpata a parasit locul accidentului, respectiv ca din masina acesteia a coborat copilul in varsta de 5 ani, iar aceasta speriindu-se, l-a contactat pe sotul ei pentru a-i spune ce s-a intamplat si a pornit spre locuinta aflata la cateva sute de metri de la locul producerii accidentului pentru a lasa copilul; in subsidiar, in masura in care instanta va aprecia ca nu se poate dispune achitarea inculpatei pentru nici una dintre fapte, s-a solicitat retinerea circumstantelor atenuante prevazute de art. 74 alin. 1 lit. a si b Cod penal, avand in vedere ca aceasta nu are nici un fel de antecedente penale, de peste 10 ani de cand poseda permisul de conducere a avut un comportament exemplar in trafic si ca imediat dupa producerea accidentului, in decurs de cateva zile, inculpata a asigurat partilor civile suma de 10.000 RON, la acel moment incheindu-se un act prin care partile civile au aratat ca nu mai au nici un fel de pretentie de la inculpata iar ulterior, inculpata a mai acordat, de buna voie, partilor civile suma de 30.000 RON; pe latura civila, s-a mai solicitat instantei sa nu oblige inculpata in solidar cu asiguratorul asa cum a procedat instanta de fond, urmand ca asiguratorul sa raspunda in baza contractului de asigurare.

In dezvoltarea motivelor de apel ale asiguratorului s-a solicitat admiterea apelului ce vizeaza strict modalitatea de solutionare a laturii civile, desfiintarea sentintei penale atacate si rejudecand, respingerea solicitarii de acordare a daunelor materiale in conditiile in care rezulta din inscrisurile depuse ca in cursul urmaririi penale partile civile au fost despagubite cu suma de 10.000 euro, suma care acopera integral prejudiciul material cauzat din comiterea infractiunii, nefiind nici o dovada a faptului ca s-au facut cheltuieli peste aceasta valoare in ceea ce priveste prejudiciul material, care s-a stins prin plata prin despagubirea acordata de inculpata; de asemenea s-a criticat solutia instantei de fond inclusiv din perspectiva obligarii asiguratorului la plata sumei de 300.000 euro reprezentand daune morale acordate celor doua parti civile; astfel, s-a aratat ca sentinta pronuntata de prima instanta este nemotivata din perspectiva acordarii daunelor materiale si morale, instanta de fond apreciind, intr-o singura fraza generica ca, potrivit declaratiilor martorilor, fiecare dintre partile civile a contribuit la cheltuielile de inmormantare si la cheltuielile care au fost prilejuite de comemorarea mamei lor cu suma de 10.000 euro fiecare, fara sa evidentieze din ce se compune acest prejudiciu material si fara sa faca trimitere la probele care ar sustine prejudiciul material; referitor la modalitatea de solutionare a actiunii civile sub aspectul daunelor morale, s-a apreciat ca stabilirea si acordarea a cate 150.000 euro pentru fiecare dintre partile civile, fara a se avea in vedere imprejurarea ca victima avea 76 ani, ca cele doua parti civile nu mai locuiau cu victima de peste 50 de ani, reprezinta o nelegala solutionare a actiunii civile, daca era vorba de un copil intr-adevar aceste argumente isi puteau gasi aplicarea in prezenta cauza.

La termenul din data 14.05.2015, inculpata [...] a precizat personal ca nu doreste sa dea declaratie in fata instantei de apel, uzand de dreptul la tacere prev. de art.83 lit.a) cod procedura penala.

Partile civile au depus la dosar acte medicale si practica judiciara privind daunele morale.

La termenul de judecata din data de 14.05.2015, aparatorul ales al partilor civile a invocat exceptia inadmisibilitatii apelului formulat in cauza de asigurator prin raportare la art. 410 alin. 1 Cod procedura penala care prevede ca termenul de apel este de 10 zile si curge de la comunicarea copiei minutei, insa in speta dedusa judecatii, comunicarea copiei minutei catre societatea de asigurari a avut loc la data de 07.01.2015, data de la care incepea a curge termenul de apel, iar in intervalul legal al termenului de apel, respectiv 07.01.2015 - 17.01.2015, [...] S.A. nu a inteles sa formuleze apel; aceasta exceptie a fost pusa in discutia partilor la termenul din data de 14.05.2015.

Curtea constata ca aceasta sustinere a aparatorului partilor civile nu este fondata, avand in vedere ca inadmisibilitatea unei cai de atac este determinata de recunoasterea unei cai de atac in alte conditii decat cele prevazute de legea procesual penala, fapt care constituie o incalcare a principiului legalitatii acestora si din acest motiv apare ca o solutie inadmisibila in ordinea de drept.

In acest sens, Curtea retine ca in practica judiciara s-a stabilit ca o cale de atac ordinara este inadmisibila daca este exercitata impotriva unei hotarari definitive.

Faptul ca asiguratorul a declarat apel la data de 19.12.2014, deci inainte de comunicarea copiei minutei la data de 07.01.2015, nu atrage inadmisibilitatea apelului.

Aprecierea formularii caii de atac a apelului in termenul de declarare a apelului conduce la constatarea doar daca apelul a fost declarat in termen sau peste termen, in aceasta ultima situatie apelul fiind declarat tardiv si existand sanctiunea respingerii ca tardive a apelului, potrivit art.421 pct.1 lit.a) cod procedura penala.

Curtea constata ca art.421 cod procedura penala nu prevede sanctiunea respingerii ca prematura a declararii caii de atac.

Din interpretarea coroborata a prev. art.410 alin.1 cod procedura penala cu prev. art.268 alin. 1 cod procedura penala, exista consecinta nerespectarii termenului pentru exercitarea caii de atac a apelului doar in situatia in care se depaseste termenul de 10 zile de declarare a apelului, aspect care atrage decaderea din exercitiul dreptului de a contesta sentinta pronuntata de instanta de fond, neexistand o sanctiune pentru exercitarea caii de atac a apelului intre momentul pronuntarii sentintei si momentul primirii comunicarii minutei.

In consecinta, in prezenta cauza, calea de atac a apelului impotriva sentintei instantei de fond este admisibila, raportat la prev. 408 alin.1 cod procedura penala, partea neputand fi sanctionata pentru diligenta sa de a declara apel impotriva unei hotarari despre care a luat cunostinta inainte de comunicarea minutei.

Examinand sentinta apelata in raport de motivele de apel si de actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca apelurile formulate in cauza de catre partile civile [...] si [...] nu sunt fondate, fiind fondate doar apelurile formulate de catre inculpata [...] si de catre asiguratorul [...]

S.A. sub aspectul acordarii daunelor materiale si al cuantumului daunelor morale acordate, pentru urmatoarele:

Prima instanta a retinut corect starea de fapt si a facut o analiza temeinica a probelor administrate in cauza, retinand vinovatia inculpatei [...] pentru infractiunile pentru care s-a dispus trimiterea acesteia in judecata.

In acest sens, Curtea are in vedere mijloacele de proba administrate in cauza.

Curtea constata ca in mod intemeiat s-au inlaturat concluziile raportului de expertiza tehnica auto efectuat in cursul urmarii penale prin care expertul a concluzionat ca locul de producere al impactului a fost situat pe spatiul sensului de deplasare al autoturismului cauzei, la o distanta de aproximativ 4,6-5 m fata de limita marcajului pietonal si ca „Starea de pericol a fost generata de initierea manevrei de traversare a carosabilului de catre pieton, prin loc neregulamentar si fara o asigurare corespunzatoare, in conditiile in care lumina farurilor era un foarte bun indiciu despre existenta in trafic a acestuia".

In acest sens, Curtea retine ca expertul a retinut in mod neintemeiat ca victima nu a fost purtata pe capota, ci doar a fost impinsa si trantita pe carosabil, netinand cont de urmele dinamice evidente de infundare pe capota motor stanga a autovehiculului, aspect din care reiese ca victima nu a fost proiectata direct pe carosabil, ci a fost luata mai intai pe capota autovehiculului condus de inculpata, fiind astfel purtata un timp pe capota si a fost proiectata pe carosabil doar in momentul in care inculpata a franat autovehiculul; in acelasi sens sunt si declaratiile constante ale martorului ocular [...]: „victima a fost lovita frontal, a fost urcata pe capota 2-3 secunde, masina s-a oprit, victima a cazut in partea dreapta”.

Nu este intemeiata solicitarea inculpatei de inlaturare a declaratiilor martorului [...] raportat la faptul ca in declaratiile sale a indicat distante diferite de la care a observat accidentul rutier si a precizat ca victima a fost lovita cu partea dreapta a autovehicului condus de inculpata.

In acest sens, Curtea are in vedere ca martorul [...] a precizat in mod constant ca a observat modalitatea de comitere a faptei, el fiind cel care a sunat si la serviciul de ambulanta si a acordat si primul ajutor victimei, mentiunile din declaratiile date in cursul urmarii penale si cea data in fata instantei de fond cu privire la distanta de la care a observat accidentul de circulatie nefiind atat de diferite incat sa creeze vreun dubiu cu privire la realitatea aspectelor de fapt relatate de acesta cu privire la modalitatea de producere a accidentului de circulatie.

De asemenea, Curtea constata ca martorul [...] a observat accidentul ruiter din partea din fata a autovehicului condus de inculpata si astfel, din locul unde se afla, partea dreapta a autovehicului (vazut din fata) reprezinta partea stanga a autovehicului (vazut din autovehicul).

Fata de motivele expuse, Curtea constata ca nu este intemeiat motivul de apel al inculpatei care a sustinut ca exista un dubiu cu privire la locul producerii accidentului rutier, Curtea retinand din probatoriul administrat in cauza ca victima a fost lovita pe trecerea de pietoni de catre autovehiculul condus de catre inculpata [...], neputandu-se retine astfel culpa victimei sau existenta unui caz fortuit.

Curtea constata ca nu este intemeiat nici motivul de apel al inculpatei prin care s-a solicitat sa se constate lipsa de pericol social al faptei inculpatei de parasire a locului accidentului, raportat la prev. art.18

1

alin.2 cod penal 1969.

In acest sens, raportat la criteriile prev. art.18

1

alin.2 cod penal 1969 pentru stabilirea in concret a gradului de pericol social al faptei, Curtea retine gradul ridicat de pericol social al faptei comise (parasirea locului accidentului), aspect care denota atat dezinteresul inculpatei de soarta victimei cat si dificultatile ulterioare ale anchetei pentru stabilirea cat mai exacta a conditiilor producerii accidentului rutier, pentru aceasta fiind necesar ca autovehiculul sa nu fie deplasat din locul unde s-a oprit pana la venirea organelor de politie; sustinerea inculpatei ca si-a dat seama ca victima decedase si interesul inculpatei a fost acela de a-si proteja copilul aflat in masina este de natura sa releve subiectivismul acesteia si lipsa de interes pentru sotarea in care se afla victima, nefiind credibila sustinerea acesteia ca a realizat ca victima a decedat in conditiile in care nu s-a apropiat prea mult de victima si nu are o pregatire medicala (inculpata este contabil); prin urmare, nu se poate retine ca aceasta fapta a inculpatei nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

In consecinta, incadrarea juridica data faptelor comise de inculpata este legala, instanta de fond efectuand o aplicare corespunzatoare a normelor in materie.

Astfel, faptele inculpatei [...] care, in data de 21.11.2011, conducand autoturismul marca Volkswagen Golf, cu numarul de inmatriculare [...], pe b-dul 1 Decembrie 1918 din Constanta, ajungand la intersectia cu str. Traian, efectueaza virajul la stanga intr-o zona in care acest lucru era interzis si accidenteaza pe numita [...] care se angajase in traversare pe marcajul pietonal, dupa care paraseste locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie, numita [...] decedand ulterior la spital intruneste, atat sub aspectul laturii subiective, cat si sub aspectul laturii obiective, elementele constitutive ale infractiunilor prevazute de art. 178 alin. 1 si 2 cod penal 1969 si de art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal 1969.

Fiind intrunite toate conditiile cerute de dispozitiile art. 396 alin. 2 cod procedura penala, in mod corect aceasta a dispus condamnarea inculpatei pentru faptele pentru care a fost trimis in judecata.

In cadrul operatiunii de individualizare judiciara a pedepsei ce urma a fi aplicata, instanta de fond a avut in vedere criteriile generale prev. de art. 72 cod penal 1969 (raportat la aplicarea globala a legii penale mai favorabile) si a stabilit pentru inculpata pedepse corespunzatoare gradului de pericol social concret a infractiunii si persoanei inculpatei.

Curtea constata ca nu se impune o reducere a pedepselor aplicate inculpatei, pedepsele aplicate de catre instanta de fond fiind orientate spre minimele speciale ale infractiunilor retinute; de asemenea, Curtea apreciaza ca nu se impune retinerea in favoarea inculpatei a circumstantelor judiciare prev. de art.74 alin.1 lit.a), b) cod penal 1969, avand in vedere caracterul facultativ al acestora raportat la modalitatea concreta de comitere a faptelor, la consecintele produse si la faptul ca inculpata a avut o atitudine nesincera in cursul judecatii.

Curtea mai retine ca instanta de fond a avut in vedere ca inculpata nu are antecedente penale si a acordat o suma de bani (40.000 lei) partilor civile cu titlu de despagubiri materiale in cursul procesului penal la stabilirea modalitatii de executare a pedepsei, dispunand suspendarea conditionata a executarii pedepsei potrivit art.81 cod penal 1969.

In ceea ce priveste solutionarea actiunii civile, Curtea constata ca nu este intemeiat motivul de apel invocat de catre partile civile, prin aparator, prin care s-a sustinut ca nu este nevoie de acordul asiguratorului cu privire la tranzactia incheiata intre partile civile si retine referitor la calitatea procesuala a asiguratorului ca sunt aplicabile prev. art. 32-33 si 34 Cod procedura penala.

Nu se poate retine ca asiguratorul de raspundere civila are doar calitatea procesuala de asigurator, aceasta calitate procesuala neregasindu-se intre cele enumerate de art.32-art.34 cod procesuala penala; in consecinta, fata de modificarile codului de procedura penala incepand cu data de 01.02.2014, Curtea constata ca nu mai sunt aplicabile dispozitiile procedural penale anterioare datei de 01.02.2014 si nici considerentele unor hotarari pronuntate anterior si intemeiate pe dispozitiie codului de procedura penala 1969.

Astfel, in prezent, potrivit art.32 alin.1 cod procedura penala „partile sunt subiecti procesuali care exercita sau impotriva carora se exercita o actiune judiciara” iar alin.2 al aceluiasi articol prevede ca „partile din procesul penal sunt inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente”

Prin urmare, atata timp cat in prezenta cauza partile civile au inteles sa exercite actiunea civila impotriva asiguratorului, solicitand doar obligarea acestuia la plata despagubirilor civile (materiale si morale), asiguratorul are calitatea de parte responsabila civilmente in sensul art. 32 alin. 1,2 cod procedura penala.

In consecinta, sunt aplicabile prev. art.23 alin.1,2 cod procedura penala privind tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor:

„(1) In cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii.

(2) Inculpatul, cu acordul partii responsabile civilmente, poate recunoaste, in tot sau in parte, pretentiile partii civile”.

In acelasi sens, Curtea constata ca este absurda solicitarea partilor civile de obligarea a asiguratorului la plata unor despagubiri civile potrivit unei tranzactii la care nu a luat parte, tranzactie incheiata la data de 14.12.2011 doar intre partile civile si inculpata si in care se face mentiunea expresa ca despagubirile civile stabilite urmeaza sa fie suportate doar de catre asigurator; avand in vedere natura tranzactiei incheiata la data de 14.12.2011 intre partile civile si inculpata, Curtea constata ca acest act juridic are efecte inter partes si nu erga omnes, neputand produce efecte juridice fata de o persoana care nu a participat la tranzactie, in caz contrar fiindu-i incalcat dreptul la aparare cu privire la intinderea obligatiilor care i-ar reveni.

Fata de argumentele expuse mai sus, Curtea constata ca nu este intemeiat motivul de apel al partilor civile prin care s-a solicitat sa se ia act de tranzactia incheiata la data de 14.12.2011 doar intre partile civile si inculpata si asiguratorul sa fie obligat la plata despagubirilor civile mentionate in tranzactia respectiva, la care asiguratorul nu a fost parte.

Cu privire la cuantumul despagubirilor civile acordate partilor civile de catre instanta de fond (despagubiri materiale si morale), Curtea retine urmatoarele:

In ceea ce priveste daunele materiale acordate (cate 10.000 euro fiecareia dintre partile civile [...] si [...]), Curtea retine ca partile civile nu au dovedit cu inscrisuri cheltuielile efectuate privind inmormantarea victimei si pomenile efectuate, pentru aceste daune materiale fiind adminsitrata doar proba testimoniala.

Curtea retine ca este dificil de pretins mostenitorilor unei persoane decedate in urma unui accident de circulatie sa dea dovada de o asemenea prudenta incat sa pastreze toate chitantele sau alte dovezi privind cheltuielile efectuate, astfel ca raportat la declaratiile martorilor, precum si la notorietatea efectuarii unor cheltuieli privind inmormantarea si pomenile unei persoane, Curtea va constata ca aceste cheltuieli au fost in cuantum de 40.000 lei.

Cu privire la acest cuantum, Curtea mai retine si inscrisul intitulat „DOVADA PLATA/INCASARE” incheiat intre inculpata si cele 2 parti civile prin care s-a mentionat ca inculpata a remis la datele de 09.12.2011, 06.01.2012, 26.01.2012 si 09.03.2012 celor 2 parti civile suma totala de 40.000 lei „care acopera toate cheltuielile de inmormanatre si pomenire”, partile civile nemaiavand nici o alta pretentie de natura baneasca sau de alta natura de la inculpata.

In consecinta, avand in vedere ca inculpata a achitat celor 2 parti civile suma de 40.000 lei, retinuta de instanta de apel ca reprezentand cuantumul daunelor materiale cauzate, Curtea urmeaza sa respinga ca nefondate daunele materiale solicitate de catre partile civile [...] si [...], apelurile formulate de catre inculpata si asiguratpr sub acest aspect fiind astfel fondate.

In ceea ce priveste cuantumul daunelor morale de cate 150.000 euro pentru fiecare dintre cele 2 parti civile, Curtea constata ca acest cuantum se impune a fi redus la cate 15.000 Euro la cursul BNR din ziua platii pentru fiecare parte civila, apelul asiguratorului fiind fondat si sub acest aspect.

In acest sens, Curtea are in vedere practica judiciara a Curtii de Apel Constanta in cauze asemanatoare, raportat la faptul ca victima avea varsta de 76 ani, ca cele 2 parti civile aveau la data producerii accidentului varstele de 50 de ani si de 55 ani, ca nu mai locuiau de multi ani impreuna, ca fiecare parte civila are familia sa, suma de cate 15.000 euro pentru fiecare fiind in masura sa realizeze caracterul compensatoriu al daunelor morale; in acelasi sens, Curtea are in vedere si practica majoritara a instantelor europene in materia daunelor morale in cauze asemanatoare, sumele acordate cu acest titlu mostenitorilor adulti ai unei persoane decedate in urma unui accident de circulatie nefiind foarte mari, cu exceptia cazurilor in care se face dovada existentei unei legaturi afectice deosebit de puternice, ceea ce in prezenta cauza nu s-a dovedit.

Nu sunt intemeiate motivele de apel ale partilor civile, in sustinerea majorarii daunelor morale, cu privire la limitei plafonului de asigurare prevazut in polita sau cu privire la despagubirile prevazute in Legea fondului cinegetic privind despagubirile acordate pentru uciderea unui zimbru, Curtea retinand, pe de o parte, caracterul compensator al daunelor morale iar pe de alta parte ca scopul despagubirilor prevazute de Legea fondului cinegetic (despagubiri care au un caracter sanctionator pentru uciderea unor animale protejate de lege) este cu totul altul decat cel pentru cel pentru care se acorda daunele morale mostenitorilor unei persoane decedate in urma unui accident rutier.

Fata de ansamblul considerentelor expuse, in baza art.421 pct.1 lit.b) cod procedura penala, Curtea va respinge ca nefondate apelurile formulate de catre partile civile [...] si [...] impotriva sentintei penale nr. 1409 din data de 18.12.2014 pronuntata de Judecatoria Constanta, in dosarul penal nr. 18984/212/2013.

In baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedura penala, Curtea va admite apelurile formulate de catre inculpata [...] si de catre asiguratorul [...] S.A. impotriva sentintei penale nr. 1409 din data de 18.12.2014 pronuntata de Judecatoria Constanta, in dosarul penal nr. 18984/212/2013, va desfiinta sentinta apelata si, rejudecand, va reduce cuantumul daunelor morale acordate partilor civile [...] si [...] de la cate 150.000 Euro la cate 15.000 Euro la cursul BNR din ziua platii pentru fiecare parte civila.

Curtea va respinge ca nefondate daunele materiale solicitate de catre partile civile [...] si

[...].

Se vor mentine restul dispozitiilor sentintei apelate in masura in care nu contravin prezentei

hotarari.

Decizia penala nr. 466/P/19.05.2015 Judecator redactor Dan Iulian Nastase


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.