Functionari Publici Din Cadrul Caselor Judetene De Sanatate, Stabilirea Drepturilor Salariale » Consultă Avocat
avocat bucuresti
Decizie nelegala de incetare de drept a raportului de serviciu, Principiului prioritatii dreptului UE fata de dreptul national
31 martie 2020
consultanta juridica avocat
Functionari publici, Recalcularea sporului de vechime in munca
31 martie 2020

Functionari publici din cadrul caselor judetene de sanatate, Stabilirea drepturilor salariale

avocatura bucuresti

avocatura bucuresti

Functionari publici din cadrul caselor judetene de sanatate, Stabilirea drepturilor salariale

Functiile publice de stat sunt cele din cadrul institutiilor enumerate, iar in situatia in care legiuitorul a dorit ca personalul din structurile subordonate sa fie incadrat in functia publica de stat a facut o mentiune expresa dupa indicarea auotirtatii respective, ceea ce nu este cazul Case Nationale de Asigurari de Sanatate. Conform art. 276 alin.1 din Legea nr. 95/2006 - CNAS este o institutie publica, autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, este organ de specialitate al administratiei publice centrale, care administreaza si gestioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate. Continuand, se constata ca, potrivit art. 276 alin. 3 din Legea nr. 96/2006 CNAS are in subordine casele de asigurari de sanatate judetene.


Prin urmare, casele judetene de sanatate sunt organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ teritoriale, iar functionarii acestora trebuie a fi salarizati corespunzator functiilor publice teritoriale.

Curtea de Apel Iasi - Sectia de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr.

60/CA/16.01.2019

Prin sentinta nr. XXX a Tribunalului Vaslui a fost respinsa ca neintemeiata actiunea formulata de reclamanta X, in contradictoriu cu parata Casa de Asigurari de Sanatate Vaslui.

Considera Tribunalul Vaslui ca in mod corect parata a stabilit salariul raportat la functia teritoriala, retinand ca din art. 276 si 277 din legea nr. 95/2006 si din art. 1 si 2 din HG 972/2006 rezulta ca CNAS (Casa Nationala de Asigurari de Sanatate) este autoritate publica centrala, avand ca principal obiect de activitate asigurarea functionarii unitare si coordonate a sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania si are in subordine casele de asigurari de sanatate judetene. Casele de asigurari judetene sunt institutii publice, cu personalitate juridica, cu bugete proprii, in subordinea CNAS. Prin urmare s-a retinut ca, fata de aceasta modalitate de organizare, de competenta materiala a organului central si a casei judetene, de mentionare a casei judetene in subordinea CNAS, rezulta ca institutia CNAS este o autoritate publica centrala, iar parata Casa de Asigurari de Sanatate Vaslui este o autoritate publica locala.

A mai mentionat tribunalul ca Legea nr. 188/1999 confera o definitie a functiilor teritoriale si a functiilor publice de stat in art. 8, in sensul ca „functiile publice de stat sunt functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si in cadrul autoritatilor administrative autonome” iar „functiile publice teritoriale sunt functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul institutiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale”. Rezultand din aceasta definitie ca numai functiile din cadrul organului central CNAS sunt functii centrale, iar functiile din cadrul Casei Judetene sunt functii teritoriale.

S-a mai amintit ca Legea nr. 153/2017 a prevazut distinct in anexa nr. VIII salariile pentru administratia publica centrala (cap I lit. A. pct. I ) si pentru personalul din unitatile teritoriale (capitolul I lit. A, pct. II).

Tribunalul a retinut ca notiunea de deconcentrare administrativa reprezinta transferul unor atributii care revin organelor centrale, unor organe din subordine, ce functioneaza in teritoriu, cu scopul de a rezolva direct, la baza, anumite activitati. Toate autoritatile deconcentrate in circumscriptiile teritoriale avand o putere de decizie limitata, raman strans legate de autoritatile centrale, care exercita asupra lor o putere ierarhica, ce le permite sa se prevaleze de vointa lor asupra subordonatilor.

Considera Tribunalul Vaslui ca parata reprezinta un serviciu deconcentrat al organului central, pentru ca in baza legii sunt transferate anumite atributii ale organului central catre organul teritoriale, iar reclamanta nu este un functionar public in cadrul functiei de stat din cadrul organului central, potrivit definitiei din anexa nr. VIII din Legea nr. 153/2017, intrucat numai Casa Nationala de Asigurari de Sanatate apare in enumerare in anexa VIII, iar nu si institutiile subordonate, astfel ca parata nu poate fi incadrata in organ al administratiei publice centrale, pentru ca prin Legea nr. 95/2006 casa judeteana este un organ al autoritatii publice locale.

Analizand argumentul reclamantei constand in evidentierea continutului notei de la pct. 3 pct. I, prima instanta a aratat ca aceasta nota trebuia interpretata limitativ, considerand ca rezulta ca numai acest spor se acorda si functionarilor din cadrul institutiilor subordonate CNAS.

A mai retinut prima instanta ca reclamanta este un functionar public in cadrul functiei publice teritoriale, potrivit definitiei din anexa nr. VII din Legea nr. 153/2017 pentru ca parata este un serviciu deconcentrat la altei autoritatii publice centrale.

Tribunalul a mai constatat ca discriminarea care exista intre functionari din diferite aceste judetene nu este probata, iar sustinerea ca exista si o discriminare raportat la functiile de conducere nu poate fi retinuta, intrucat functia de executie nu este comparabila cu functia de conducere, iar in cadrul anexei VII pct. II sunt prevazute salariile pentru functiile de conducere si cele de executie.

Considera tribunalul ca faptul ca salariul reclamantului a fost diminuat fata de cel din decembrie 2017 nu reprezinta un motiv de nelegalitate, intrucat legislatia muncii, Legea nr. 188/1999 nu garanteaza un anumit cuantum al salariului.

A mai invocat prima instanta jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, aratand ca aceasta nu confera dreptul de a continua incasarea salariului intr-un cuantum determinat si ca este la latitudinea statelor sa stabileasca prin legea bugetului cuantumul drepturilor salariale (Hotararea din 19 aprilie 2007, pronuntata in Cauza Vilho Eskelinen si altii impotriva Finlandei, Hotararea din 8 noiembrie 2005, pronuntata in Cauza Kechko impotriva Ucrainei).

In fine, s-a mai retinut ca functionarii din cadrul paratei nu pot invoca vreun act normativ in vigoare si nici nu detin vreun titlu executoriu care sa ateste acest drept, astfel ca acestia nu sunt beneficiarii unui drept in intelesul art. 1 din Protocolul 1, invocand totodata jurisprudenta Curtii europene a drepturilor omului referitoare la situatia reducerii salariilor (Wieczorek c. Poloniei, hotarare din 8 decembrie 2009, par. 59 sau Mellacher c. Austriei, hotarare din 19 decembrie 1989, Series A nr. 169, par. 53).

Impotriva acestei hotarari a formulat recurs recurenta X, invocand, in motivare, in primul rand, faptul ca instanta de fond nu a intrat in cercetarea fondului cauzei, apreciind doar cu titlu general asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost investita, inlaturand astfel toate elementele in masura sa particularizeze si sa justifice o astfel de actiune, considerandu-se ca sentinta nu cuprinde concret motivele de fapt si de drept pentru care instanta de fond a respins actiunea.

A mai aratat ca instanta de judecata a inteles sa se rezume in a stabili daca salarizarea se face la nivelul unei functii publice de stat sau la nivelul uneia teritoriale, insa aprecierile instantei sunt contradictorii in sensul ca sunt redate dispozitiile din nota de subsol - Anexa VIII CAP. I privind salarizarea functionarilor publici respectiv salariile pentru administratia centrala, din Legea 153/2017, or in nota redata si citata de instanta, norma juridica, paradoxal, include institutiile subordonate, insa din eroare sau gresita interpretare a acesteia, le-a exclus.

Recurenta a mai mentionat ca incadrarea institutiei parate la servicii deconcentrate vine in contradictie cu enumerarea serviciilor deconcentrate astfel cum este reglementata de Institutia Prefectului Vaslui, potrivit cu care institutiile caselor judetene de asigurari de sanatate nu se regasesc deci nu fac parte din structurile deconcentrate - teritoriale.

A mai invocat recurenta dispozitiile Legii nr. 79/2018 din 28 martie 2018 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea si completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, unde legiuitorul a definit inca o data prin modificarea facuta la Anexa VIII , Cap. I lit. A, pct. II, pct. 2 de la Nota, care sunt functionarii publici din serviciile publice deconcentrate pentru care se acorda spor pentru complexitatea muncii, casele judetene de asigurari de sanatate nefiind nominalizate ca fiind serviciu deconcentrat sau institutie in subordinea deconcentratelor.

Considera recurenta ca raportarea in stabilirea de catre CNAS si aplicarea de catre CAS Vaslui a incadrarii pe grila de administratie teritoriala (deconcentrata) s-a facut in mod eronat la Anexa nr. VIII - Familia ocupationala de functii bugetare „Administratie” Capitolul I A. Salarizarea functionarilor publici - punctul II. Salarizarea functionarilor publici Salarii pentru personalul din unitati teritoriale din Legea-cadru nr. 153/2017 si, cu certitudine, raportarea trebuia sa se faca la Anexa VIII CAP. I privind salarizarea functionarilor publici respectiv salariile pentru administratia centrala, aspect mentionat in Nota de subsol.

A mai aratat recurenta ca sporul pentru conditii periculoase sau vatamatoare le-a fost acordat de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate in baza HG nr. 917/2017 din 20 decembrie 2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a marimii concrete a sporului pentru conditii de munca, precum si a conditiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupationala de functii bugetare „Administratie” din administratia publica centrala, emitand Ordinul nr. 459/05.03.2018 in acest sens.

Solutia instantei de recurs

Referitor la primul motiv de nelegalitate, invocat de catre recurenta constand in necercetarea fondului, Curtea retine ca acest motiv poate fi incadrat in prevederile art. 488 pct. 6 C.proc.civ., potrivit caruia casarea unei hotarari se poate dispune
cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii orei numai motive straine de natura cauzei.

Contrar celor invocate de catre recurenta, se poate observa din continutul sentintei recurate faptul ca prima instanta a realizat o analiza proprie a situatiei de fapt, ce rezulta din inscrisurile depuse la dosar, precum si o interpretare a prevederilor legale incidente si invocate de insasi reclamanta in cererea de chemare in judecata.

De asemenea, asa cum se observa din motivarea cererii de recurs, insasi recurenta a inteles ca problema litigioasa in cauza este una de drept, fiind reprezentata de modul de interpretare si de aplicare a unor dispozitii din Legea nr. 153/2017 referitoare la salarizarea functionarilor publici din cadrul familiei ocupationale bugetare „Administratie”, motiv pentru care aceste aspecte de drept ocupa o pondere mai mare in considerentele sentintei recurate.

Mai mult, imprejurarea ca interpretarea data de Tribunalul Vaslui textelor de lege invocate nu corespunde cu propria apreciere asupra modului de aplicare a acestor dispozitii nu conduce la incidenta motivului de nelegalitate mai sus citat.

In consecinta, se constata ca Tribunalul Vaslui a analizat in concret, iar nu cu titlu general, aspectele de fapt si de drept din cauza supusa judecatii, hotararea recurata cuprinzand si argumentele de drept pentru care a considerat ca cererea de chemare in

judecata este neintemeiata, cercetandu-se, astfel: legalitatea incadrarii in functia teritoriala; chestiunea scaderii salariului; existenta discriminarii.

In ceea ce priveste, cel de-al doilea motiv de nelegalitate invocat de recurenta, se observa ca acesta se refera la modul de interpretare si de aplicare a unor dispozitii legale privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, astfel ca se circumscrie motivului de casare prevazut de art. 488 pct. 8 C.proc.civ., potrivit caruia hotararea poate fi casata
cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.

Astfel, Curtea constata ca salarizarea functionarilor publici (categorie careia ii apartine si recurenta) este reglementata in cuprinsul a anexei VIII cap. I din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. Mai mult, asa cum corect a retinut si prima instanta, legea face distinctie intre functiile publice de stat si functiile publice teritoriale.

Or, functiile publice de stat sunt cele enumerate in Anexa VIII Cap. 1 lit. A pct. I, respectiv cele
stabilite si avizate potrivit legii in cadrul aparatului Administratiei Prezidentiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Romane, al Avocatului Poporului, al inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Consiliului Concurentei, al Curtii de Conturi, al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, al Consiliului National al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Nationale de Pensii Publice, al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, al Inspectiei Muncii, al Agentiei Nationale pentru Plati si Inspectie Sociala, al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si structurilor subordonate, al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului si structurilor subordonate, al Autoritatii pentru Reforma Feroviara, al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si unitatilor subordonate, al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, organismele intermediare pentru programe operationale, precum si pentru functiile publice corespunzatoare inaltilor functionari publici din cadrul institutiei prefectului.

Se observa, contrar sustinerilor si sublinierilor recurentei din cererea de recurs, ca apartin functiilor publice de stat cele stabilite si avizate din cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, fara a fi mentionate si unitatile subordonate, astfel cum au fost indicate, prin vointa legiuitorului, alte unitati subordonate din cadrul altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale (respectiv, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinar si pentru Siguranta Alimentelor, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului si Autoritatea Nationala de Administrare Fiscala).

Interpretarea textului de lege de catre recurenta se bazeaza pe o citire trunchiata a acestuia, fara a avea in vedere ansamblul textului de lege, din care se observa ca
unitatile subordonate
se la care se refera sublinierea facuta in cererea de recurs sunt cele ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Astfel, textul de lege mai sus citat este unul clar, fara echivoc, in sensul ca functiile publice de stat sunt cele din cadrul institutiilor enumerate, iar in situatia in care legiuitorul a dorit ca personalul din structurile subordonate sa fie incadrat in functia publica de stat a facut o mentiune expresa dupa indicarea auotirtatii respective, ceea ce nu este cazul Case Nationale de Asigurari de Sanatate.

Pe de alta parte, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca legiuitorul a stabilit o grila de salarizare diferita pentru functiile publice teritoriale, care conform Anexei VIII a Legii nr. 153/2017, Cap. 1 lit. A pct. II sunt cele
stabilite si avizate potrivit legii din cadrul institutiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, precum si din structurile teritoriale ale Academiei Romane.

Prin urmare, salarizarea functionarilor publici din cadrul Casei de Asigurari de Sanatate Vaslui, ca unitate subordonata a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, se face potrivit grilelor de la pct. II lit. A Cap. 1 a Anexei VIII a Legii nr. 153/2017, cata vreme legiuitorul nu a inclus acesti functionari in grila de salarizare pentru functii publice de stat, asa cum s-a aratat si mai sus.

Asa cum a subliniat si prima instanta conform art. 276 alin.1 din Legea nr. 95/2006 - CNAS este o
institutie publica, autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, este organ de specialitate al administratiei publice centrale, care administreaza si gestioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate
. Continuand, se constata ca, potrivit art. 276 alin. 3 din Legea nr. 96/2006 CNAS
are in subordine casele de asigurari de sanatate judetene
.

Prin urmare, casele judetene de sanatate sunt organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, iar functionarii acestora trebuie a fi salarizati corespunzator functiilor publice teritoriale. Astfel ca, in cazul recurentei salariul stabilit prin Decizia RU nr. xxxx a CAS Vaslui, respectiv de xxx lei, corespunde nivelului maxim de salarizare la nivelul anului 2022 pentru functia publica de conducere de director executiv, conform grilei de la lit. a pct. II lit. A Cap. 1 a Anexei VIII a Legii nr. 153/2017.

Referitor la lipsa mentionarii institutiei CAS Vaslui in lista prezentata pe site-ul Institutiei Prefectului Judetului Vaslui, cu privire la serviciile deconcentrate, se constata ca sustinerile recurentei sunt nefondate, intrucat din verificarea nemijlocita de catre instanta a acestei liste se constata ca aceasta institutie apare mentionata.

Pe de alta parte, chiar daca nu ar fi fost mentionata institutia parata pe aceasta lista a Institutiei Prefectului Judetului Vaslui, aceasta imprejurare nu poate constitui un argument solid pentru inlaturarea statului CAS Vaslui de serviciu public deconcentrat al unui organ al administratiei publice centrale (respectiv CNAS) in unitatea administrativ teritoriala reprezentata de Judetul Vaslui. Orice neregula in prezentarea unor informatii publice de catre o institutie publica nu poate fi invocata in scopul neaplicarii unor dispozitii legale clare, pe motivul gresitei informari.

In fine, nu poate fi retinut de catre Curte nici argumentul referitor la faptul ca i-au fost acordate recurentei unele drepturi salariale, in temeiul prevederilor Notei 3 a grilei privind functiile publice de stat, astfel incat si modul de stabilire al salariului de incadrare trebuie sa se faca potirivit grilei pentru aceste functii.

Se observa ca, contrar prevederilor din nota *) a grilelor pentru functii publice de stat, nota 3 la pct. I referitoare la functiile publice de stat recunoaste expres dreptul la majorarea salariului de baza 15 %, pentru complexitatea muncii, si functionarilor din cadrul institutiilor din subordinea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. De altfel, acesta reprezinta un argument in plus in sustinerea interpretarii date textelor de lege de prima instanta, interpretare imbratisata si de Curte, in sensul ca daca legiuitorul a dorit acordarea unor anumite drepturi salariale potrivit unui anume mod de calcul a inclus in enumerare si unitatile subordonate, ceea ce nu a facut in cazul grilei de salarizare de la pct. I lit. A Cap. 1 Anexa VIII a Legii nr. 153/2017.


Referitor la acordarea sporului pentru conditii periculoase sau vatamatoare, Curtea constata ca acest drept a fost recunoscut reclamantei in baza HG nr. 917/2017 si a art. 23 din Legea nr. 153/2017, spor care se acorda pentru locurile de munca si categoriile de personal prevazute in anexele nr. I - VIII, iar nu doar pentru functii publice de stat, astfel ca acordarea acestui spor nu poate reprezenta un argument valid pentru stabilirea salariului recurentei potrivit grilei de la pct. I din Cap. 1 lit. A a Anexei VIII referitoare la functii publice de stat.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.