DREPTUL DE UZUFRUCT – Update

Noțiune

Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane şi de a culege fructele acestuia, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanța. ( art.703, Cod Civil)

Caracterele dreptului de uzufruct

Este un dezmembrământ al dreptului de proprietate privată, drept real principal cu existență de sine stătătoare şi conținut juridic specific.

Potrivit art. 708, alin.1) Cod Civil, uzufructul în favoarea unei peroane fizice este cel mult viager şi va dura atâta vreme cât uzufructuarul va fi în viață.

Dacă uzufructul este constituit în favoarea unei persoane juridice, el va putea avea o durată de cel mult 30 de ani. Chiar dacă ar fi constituit cu depăşirea acestui termen uzufructul în favoarea unei persoane juridice se va reduce de drept la 30 de ani.

Dacă nu a fost prevăzută durata uzufructului, cel constituit în favoarea unei peroane fizice se prezumă că este viager, iar cel care are ca beneficiar o persoană juridică se prezumă că este constituit pe 30 de ani.

Dacă uzufructuarul moare înainte de termenul stabilit de părți, uzufructul se va stinge la moartea acestuia.

În privința uzufructului ce are ca beneficiar o persoană fizică şi este constituit până la data la care aceasta va ajunge la o anumită vârstă, va dura până la acea dată, chiar dacă beneficiarul ar muri înainte de împlinirea vârstei stabilite de părți ca durată a uzufructului.

Constituirea uzufructului

Uzufructul se poate constitui prin act juridic, prin uzucapiune ori în alte moduri prevăzute de lege, dar numai în favoarea unei persoane fizice sau juridice existente la data constituirii sale.

Uzufructul se poate naşte prin acte juridice între vii sau prin acte juridice mortis causa, respectiv prin testament.

Prin act juridic, uzufructul poate fi cu titlu oneros ori cu titlu gratuit şi se poate constitui direct sau indirect. Se constituie în mod direct atunci când proprietarul transmite unei alte persoane prerogativele acestui drept, constituientul rămânând nud proprietar; uzufructul se constituie în mod indirect atunci când proprietarul bunului transmite numai nuda proprietate către o altă persoană, el rămânând a exercita, ca uzufructuar, atributele specifice acestui drept.

Uzufructul ce are ca obiect bunuri imobile trebuie  încheiat în formă autentică pentru a se putea face înscrierea în cartea funciară.

În ipoteza dobândirii dreptului de uzufruct prin uzucapiune, cel care stăpâneşte bunul în calitate de posesor, pe timpul prevăzut de lege spre a-l uzucapa, trebuie să fi exercitat acea posesie în calitatea de uzufructuar, adică să aibă reprezentarea subiectivă că este uzufructuar şi nu un proprietar al bunului astfel stăpânit.

Obiectul dreptului de uzufruct

Pot fi date în uzufruct bunuri mobile sau imobile, corporale ori incorporale, inclusiv o masă patrimonială, o universalitate de fapt ori o cotă-parte din acestea.

Uzufructul va purta şi asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct, precum şi asupra a tot ce se uneşte sau se încorporează în acel bun.

Dacă uzufructul cuprinde, printre altele, şi bunuri consumptibile, cum ar fi bani, grâne, băuturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, însă, cu obligația de a restitui bunuri de aceeaşi cantitate, calitate şi valoare sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea lor la data stingerii uzufructului.

Dreptul de uzufruct

Dreptul de uzufruct este definit în C. civil ca fiind dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia întocmai ca însuşi proprietarul lor, însă cu îndatorirea de a le conserva substanţa

Caractere juridice:

– este un drept asupra bunului sau bunurilor proprietatea altuia;

– este un drept real, opozabil tuturor, care nu se confundă cu simpla folosinţă a lucrului (de care dispune spre exemplu, locatarul asupra bunului închiriat);

– este un drept temporar. Se stinge cel mai târziu la moartea uzufructuarului persoană fizică şi nu poate depăşi 30 de ani în cazul în care uzufructuarul este persoană juridică cu durată nedeterminată;

– este un drept incesibil prin acte şi fapte juridice între vii şi pentru cauză de moarte. Totuşi uzufructuarul are posibilitatea de a ceda altei persoane beneficiul sau emolumentul uzufructului;

– este un drept de folosinţă deoarece uzufructuarul debândeşte dreptul de a întrebuinţa lucrul şi de a-I culege fructele, de a beneficia de avantajele economice ale proprietăţii (emolumentum rei). Proprietarul rămâne doar cu atributul dispoziţiei juridice pe care îl poate exercita liber, fără a aduce însă atingere dreptului de uzufruct. Proprietatea este golită de o mare parte a conţinutului său juridic, motiv pentru care se numeşte nudă proprietate iar proprietarul, nud proprietar.

Dreptul de uzufruct

Obiectul dreptului de uzufruct

Potrivit C.civ., uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri, mobile şi imobile. Acestea pot fi corporale sau incorporale, fungibile sau nefungibile şi, în principiu, neconsumptibile, deoarece uzufructuarul are obligaţia de a conserva substanţa bunului.

Având în vedere că uzufructuarul are obligaţia de a conserva substanţa bunului respectiv, uzufructul are ca obiect, de regulă, numai bunuri neconsumptibile. Totuşi, în conformitate cu prevederile C. Civil, uzufructul poate fi constituit şi asupra unor bunuri consumptibile, ipoteză în care uzufructuarul are obligaţia de a restitui la stingerea uzufructului, bunuri de acelaşi gen, în aceeaşi cantitate, de calitate şi valoare egală, sau preţul lui, iar uzufructul poartă denumirea de cvasiuzufruct.

De asemenea uzufructul poate avea ca obiect bunuri individual determinate, universalităţi sau părţi din universalităţi de bunuri, numindu-se după caz, uzufruct cu titlu particular, universal sau cu titlu universal. În ultimele două situaţii uzufructul poartă asupra universalităţii sau părţii de universalitate şi nu asupra fiecărui bun astfel încât uzufructuarul exploatează universalitatea ca însuşi proprietarul, cu condiţia de a restitui la stingerea uzufructului aceeaşi masă de bunuri ce alcătuieşte universalitatea (fond de comerţ, turmă de animale, succesiune etc).  Uzufructuarul va dobândi în proprietate produsele sau bunurile ce alcătuiesc universalitatea, iar creditorii uzufructuarului vor putea urmări numai emolumentul uzufructului.

Pot face obiect al dreptului de uzufruct numai bunurile aflate în proprietate privată, care se află în circuitul civil.

Moduri de constituire a uzufructului

C.civil precizează că uzufructul se stabileşte prin lege şi prin voinţa omului. În prezent cazurile de uzufruct legal sunt abrogate, astfel încât uzufructul se constituie prin voinţa omului cât şi pe cale de uzucapiune.

Constituirea prin voinţa omului

Prin voinţa omului uzufructul se poate stabili prin convenţie şi prin testament.

Prin convenţie uzufructul se poate constitui în mod direct, indirect sau mixt.

– în mod direct: proprietarul înstrăinează cele două atribute ce compun uzufructul – uzus şi fructus – către uzufructuar;

– în mod indirect: prin înstrăinarea nudei proprietăţi în favoarea unei persoane şi prin rezervarea uzufructului fostului proprietar;

– în mod mixt: nuda proprietate este înstrăinată către o persoană iar uzufructul către altă persoană.

Convenţia prin care se constituie uzufructul poate fi cu titlu oneros sau gratuit şi sunt supuse măsurilor de publicitate imobiliară.

Prin testament: uzufructul se poate stabili în oricare din modalităţile arătate mai sus, testatorul putând dispune instituirea unui uzufruct universal, cu titlu universal sau cu titlu particular în favoarea unei anumite persoane. Uzufructul astfel constituit poate fi pur şi simplu sau afectat de modalităţi.

Constituirea prin uzucapiune

Uzufructul poate fi dobândit şi prin uzucapiune prin respectarea condiţiilor şi regulilor în materie. Dacă posesorul are just titlu şi este de bună credinţă exercitând în fapt atributele dreptului, se poate invoca uzucapiunea de 10 la 20 de ani, în caz contrar se invoca uzucapiunea de 30 de ani.

Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului şi ale nudului proprietar.

Drepturile uzufructuarului

În conţinutul dreptului de uzufruct intră următoarele drepturi ale uzufructuarului:

– să ceară predarea în folosinţă a lucrului. Dacă nudul proprietar refuză, uzufructuarul se poate folosi, după caz, de o acţiune specifică, echivalentă acţiunii în revendicare numită acţiune confesorie ori de o acţiune personală dacă uzufructul a fost constituit prin contract;

– să folosească lucrul şi să-i culeagă fructele, fără a se atinge de substanţa lucrului, potrivit C.civ. Uzufruactuarul culege fructele zi de zi, atât cele industriale cât şi cele naturale pe măsura perceperii lor. Fructele neculese la data stingerii uzufructului se cuvin proprietarului. Fructele civile se dobândesc zi cu zi şi se cuvin uzufructuarului în proporţie cu durata uzufructului. Uzufructuarul nu poate schimba destinaţia bunului dar poate săvârşi asupra lui acte de conservare şi administrare;

– să cedeze beneficiul (emolumentul) dreptului său de uzufruct. Cedarea poate fi totală sau parţială, cu titlu gratuit sau oneros. Terţul beneficiar nu intră în raport cu nudul proprietar, aşa încât uzufructuarul rămâne răspunzător faţă de nudul proprietar fără a putea să se exonereze prin fapta terţului.

– Pentru apărarea dreptului său, uzufructuarul poate să folosească acţiunile posesorii, acţiunea confesorie de uzufruct, acţiunea de grăniţuire, acţiunea de ieşire din indiviziune ori acţiunea personală rezultată din convenţie, după caz împotriva terţilor sau chiar a nudului proprietar.

Obligaţiile uzufructuarului:

a) înainte de a intra în exerciţiul dreptului său:

– uzufructuarul are obligaţia de a întocmi un inventar al bunurilor mobile şi un proces verbal de constatare a stării materiale al imobilelor. Acestea se întocmesc în prezenţa nudului proprietar şi pot fi făcute în formă autentică sau sub semnătură privată. În cazul uzufructului constituit în mod direct – obligaţia de a aduce o cauţiune, obligaţie de care poate fi scutit de către nudul proprietar.

b) În timpul exercitării dreptului de uzufruct :

– a se folosi de lucru ca un bun proprietar;

– a face acte de conservare şi întreţinere a lucrului;

– de a aduce la cunoştinţa proprietarului orice tulburare şi uzurpare a dreptului de proprietate;

– a suporta o parte din sarcinile lucrului: impozitele, cheltuielile de judecată ocazionate de litigiile născute în legătură cu folosinţa bunului aflat în uzufruct.

Drepturile nudului proprietar

– să dispună de lucru, dar cu respectarea drepturilor recunoscute uzufructuarului;

– să greveze lucrul cu ipotecă sau gaj;

– să facă unele lucrări de sporire a spaţiului, inclusiv construirea pe terenul proprietatea sa a unei noi locuinţe, adăugată la locuinţa folosită de uzufructuar, fără a modifica însă clădirea ce face obiectul uzufructului, de natură a aduce atingere exercitării dreptului de uzufruct;

– să exercite toate acţiunile ce interesează dreptul de proprietate, precum acţiunea în revendicare, acţiunile posesorii, acţiunea negatorie de contestare a unei servituţi, acţiunea de ieşire din indiviziune. De asemenea poate acţiona pe uzufructuar spre a-l obliga să repare degradările cauzate imobilului de către acesta.

– Să dobândească productele bunului;

– Să încaseze idemnitatea de asigurare în caz de distrugere a lucrului, dacă nuda proprietate a fost asigurată.

Obligaţiile nudului proprietar:

– să nu împiedice ori să stânjenească pe uzufructuar în exercitarea dreptului său;

– să-l despăgubească pe uzufructuar în cazul în care, prin fapta sa, a micşorat valoarea uzufructului;

– să suporte cheltuielile şi sarcinile corespunzătoare nudei proprietăţi;

– să garanteze pe uzufructuar contra evicţiunii, în cazul uzufructului oneros sau când o astfel de obligaţie a fost asumată prin actul de constituire a uzufructului.

Stingerea şi lichidarea uzufructului.

Stingerea  uzufructului

Uzufructul se stinge în următoarele cazuri:

– prin moartea uzufructuarului, deoarece uzufructul este un drept temporar, cel mult viager. Această prevedere este de ordine publică. Totuşi uzufructul se poate constitui în favoarea mai multor persoane, în mod succesiv, cu condiţia ca toţi beneficiarii să existe în momentul constituirii uzufructului. Uzufructul în favoarea unei persoane juridice – max.30 de ani;

– prin expirarea termenului pentru care a fost constituit;

– prin consolidare, adică prin întrunirea în persoana uzufructuarului şi a calităţii de nud proprietar;

– prin neuz, adică neexercitarea timp de 30 de ani a dreptului de uzufruct, caz în care intervine prescripţia extinctivă;

– prin uzucapiune în favoarea unui terţ;

– prin pieirea totală a lucrului, adică distrugerea materială sau juridică a bunului, nedatorată unei culpe.

– prin renunţarea uzufructuarului la dreptul său;

– decăderea din dreptul de uzufruct, pronunţată de instanţa de judecată la cererea nudului proprietar;

– rezoluţiunea sau nulitatea titlului prin care cel care a constituit uzufructul a dobândit dreptul de proprietate

– rezoluţiunea, revocarea sau anularea titlului prin care s-a constituit dreptul de uzufruct;

– prin exproprierea imobilului; uzufructuarul are drept la despăgubire potrivit Legii 33/1994.

Lichidarea uzufructului

La data stingerii uzufructului, uzufructuarul trebuie să înceteze actele de folosinţă a lucrului şi nu mai poate dobândi fructele neculese care se cuvin proprietarului. Totodată uzufructuarul trebuie să restituie proprietarului posesia bunului respectiv, excepţie: stingerea prin consolidare, pieirea totală a lucrului, uzucapiune.

Restituirea se face de bună voie, în caz contrar nudul proprietar poate exercita acţiunea în revendicare ori acţiunea personală accesorie actului de constituire.

Lucrul se restituie în starea în care a fost primit. Dacă bunul a fost consumptibil se restituie bunuri de aceeaşi natură, cantitate şi calitate ori preţul lor.

Dacă bunul a fost un mobil se restituie în starea în care se găseşte – cu uzurile normale – dacă acestea nu se datorează abuzului de folosinţă.

Dacă bunul obiect a pierit ori s-a deteriorat din culpa uzufructuarului, acesta datorează despăgubiri nudului proprietar.

Uzufructuarul este ţinut şi la plata de despăgubiri în cazul altor obligaţii faţă de nudul proprietar.

Nudul proprietar este obligat să restituie uzufructuarului sumele de bani pe care acesta le-a plătit pentru el.

Uzufructuarul nu este îndreptăţit să ceară la încetarea uzufructului, despăgubiri pentru îmbunătăţirile pe care le-a făcut, chiar dacă prin ele a sporit valoarea lucrului.

Descopera serviciile noastre de specialitate vizualizand pagina Avocat drept civil.