Desfiintarea Sentintei Apelate Si Trimiterea Cauzei Primei Instante Pentru A Fi Solutionata » Consultă Avocat
avocati bucuresti
Culpa soferului de pe ambulanta, Respectarea principiului prezumtiei de nevinovatie
31 martie 2020
avocat bucuresti on line
Detinerea unui pistol cu aer comprimat achizitionat cu forme legale in Spania
31 martie 2020

Desfiintarea sentintei apelate si trimiterea cauzei primei instante pentru a fi solutionata

Desfiintarea sentintei apelate si trimiterea cauzei primei instante pentru a fi solutionata 2

consultanta juridica avocatura


Desfiintarea sentintei apelate si trimiterea cauzei primei instante pentru a fi solutionata

Curtea constata ca prima instanta nu a readministrat integral mijloacele de proba administrate in faza de urmarire penala, limitandu-se la audierea inculpatului si a persoanei vatamate [...], cu toate ca in cauza mai exista o persoana vatamata si prin rechizitoriu fusesera nominalizati doi martori, audiati in cursul urmaririi penale.

Conform art. 374 alin. 7 Cod procedura penala, probele administrate in cursul urmaririi penale si necontestate de parti nu se readministreaza in cursul cercetarii judecatoresti; acestea sunt puse in dezbaterea contradictorie a partilor si sunt avute in vedere de instanta la deliberare.

In art. 376 Cod procedura penala, aplicabil in cazul in care nu se recunoaste invinuirea si se contesta probele, se prevede ca instanta are obligatia de a efectua cercetarea judecatoreasca, audiind inculpatul, persoana vatamata, partea civila, precum si celelalte probe incuviintate, in cazul de fata fiind in discutie martorii propusi prin rechizitoriu.

O componenta a dreptului la un proces echitabil il constituie principiul nemijlocirii, care include si readministrarea in fata instantei a probelor administrate in cursul urmaririi penale.

In numeroase hotarari pronuntate impotriva Romaniei (de exemplu cauzele Beraru impotriva Romaniei, Cutean impotriva Romaniei) Curtea europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca „un aspect important al unui proces penal echitabil este posibilitatea pe care o are inculpatul de a fi confruntat cu martorii in prezenta judecatorului care, in cele din urma, se pronunta asupra cauzei. Principiul nemijlocirii este o garantie importanta in procesul penal in cadrul caruia observatiile facute de instanta cu privire la comportamentul si credibilitatea unui martor pot avea consecinte importante pentru inculpat”.

Art. 374 alin. 7 Cod procedura penala Art. 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale CEDO - cauzele Beraru impotriva Romaniei, Cutean impotriva Romaniei

Prin sentinta penala nr. 202/06.02.2015 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul penal nr. 5867/327/2014 s-au hotarat urmatoarele:

In temeiul art. 32 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal anterior si art. 5 NCP, condamna inculpatul [...] ..., cu antecedente penale, la pedeapsa de 6 luni inchisoare, sub aspectul savarsirii infractiunii de
nerespectare a hotararii judecatoresti.

In temeiul art. 71 Cod penal anterior, raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal anterior, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat.

In temeiul art. 180 alin. (1) Cod penal anterior, cu aplicarea art. 5 NCP, condamna inculpatul [...] la pedeapsa de 2 luni inchisoare, sub aspectul savarsirii infractiunii de
lovire sau alte violente.

In temeiul art. 71 Cod penal anterior, raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal anterior, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat.

In temeiul art. 193 alin. (1) Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal anterior si art. 5 NCP, condamna inculpatul [...] la pedeapsa de 6 luni inchisoare, sub aspectul savarsirii infractiunii de
amenintare.

In temeiul art. 71 Cod penal anterior, raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal anterior, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat.

In temeiul art. 39 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal anterior si art. 5 NCP, condamna inculpatul [...] la pedeapsa de 6 luni inchisoare, sub aspectul savarsirii infractiunii de
amenintare savarsita impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta.

In temeiul art. 71 Cod penal anterior, raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal anterior, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat.

In temeiul art. 34 alin. (1) lit. b) Cod penal anterior, cu aplicarea art. 5 NCP, contopeste pedepsele de 6 luni inchisoare, 2 luni inchisoare, 6 luni inchisoare si 6 luni inchisoare, aplica pedeapsa cea mai grea de 6 luni inchisoare, pe care o sporeste cu 4 luni, inculpatul [...] urmand sa execute pedeapsa rezultanta de 10 luni inchisoare.

In temeiul art. 71 Cod penal anterior, raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal anterior, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat.

In temeiul art. 83 alin. (1) Cod penal anterior, raportat la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, revoca suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 4 luni inchisoare aplicata inculpatului prin Sentinta penala nr. 1050/18.09.2012 a Judecatoriei Tulcea, definitiva prin decizia penala nr. 182/27.11.2012 a Tribunalului Tulcea.

Dispune executarea in intregime a pedepsei de 4 luni inchisoare, care se adauga la pedeapsa aplicata prin prezenta hotarare, urmand ca inculpatul sa execute in regim de detentie pedeapsa rezultanta de 1 an si 2 luni inchisoare.

In temeiul art. 71 Cod penal anterior, raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal anterior, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat.

In temeiul art. 19 NCPP si art. 397 NCPP, raportat la art. 1357 Cod civil, admite in parte actiunea civila a partii civile [...] si obliga inculpatul la plata catre aceasta a sumei de 2500 euro, la cursul oficial al BNR la data platii, cu titlu de daune morale.

In temeiul art. 19 NCPP si art. 397 NCPP, raportat la art. 1357 Cod civil, admite in parte actiunea civila a partii civile [...] si obliga inculpatul la plata catre aceasta a sumei de 500 euro, la cursul oficial al BNR la data platii, cu titlu de daune morale.

In temeiul art. 276 alin. (1) NCPP, obliga inculpatul la plata a 500 lei catre partea civila [...], respectiv la plata a 500 lei catre partea civila [...], cu titlu de cheltuieli judiciare.

In temeiul art. 274 alin.(1) NCPP, obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de catre stat, in cuantum total de 900 lei.

Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut ca prin sentinta civila nr. 3215/27.09.2013 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr. 5873/327/2013, definitiva prin decizia penala nr. 924/16.12.2013 a Tribunalului Tulcea, a fost admisa actiunea formulata de catre
reclamanta [...] in contradictoriu cu paratul [...], si s-a emis un ordin de protectie a reclamantei fata de parat pe o perioada de 6 luni.

Prin hotararii de referinta, pe durata ordinului de protectie, s-au dispus in sarcina paratului urmatoarele masuri:

  • evacuarea din imobilul situat in [...];
  • obligatia de a pastra o distanta minima de 200 m fata de reclamanta si fata de locuinta acesteia;
  • interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu victima.
  1.  Pe fondul celor sus-mentionate, la data de 23.12.2013 orele 19:30, urmare unei sesizari prin intermediul SNUAU 112 a partii vatamate [...], organele de cercetare penala deplasate la imobilul din [...] l-au gasit pe inculpatul [...] in curtea imobilului.

Din cuprinsul procesului-verbal intocmit de organele de politie cu aceasta ocazie, instanta retine ca la fata locului acestia au fost intampinati de catre numitul [...] care a declarat faptul ca este avocatul partii vatamate [...] si care a prezentat sentinta civila nr. 3215/27.09.2013.

S-a mai retinut totodata faptul ca potrivit celor relatate de partea vatamata [...] organelor de politie, inculpatul nu numai ca nu i-a permis accesul in locuinta ci a agresat-o verbal si fizic, lovind- o in zona capului si a mainilor.

Potrivit actului constatator de referinta, in curtea imobilului a fost identificat inculpatul [...] care a iesit din imobil si care se afla sub influenta bauturilor alcoolice prezentand halena alcoolica; acesta, la vederea partii vatamate [...] i-a adresat acestuia injurii si expresii jignitoare.

Mai mult, potrivit celor consemnate in procesul-verbal in cauza, inculpatul precizeaza ca in jurul orelor 18:00, in momentul in care a sosit la domiciliu le-a gasit aici pe partea vatamata [...] si fiica acestora [...], iar urmare unei discutii in contradictoriu cu fosta sotie ([...]) cea din urma a solicitat interventia organelor de politie.

Retine instanta ca, potrivit declaratiei martorei [...] data in fata organelor de cercetare penala, in data de 23.12.2013 a mers impreuna cu partea vatamata [...] si fiul sau la imobilul din str. [...] [...]; inculpatul, imediat cum i-a vazut, a inceput sa tipe la partea vatamata [...] intreband-o ce cauta in locuinta.

In conditiile date, arata martorul, partea vatamata l-a sunat pe avocatul acesteia pentru a-i cere un sfat, moment in care inculpatul s-a apropiat de fosta sotie si a lovit-o cu pumnul in cap si peste mana, [...] scapand telefonul; in acel moment martora a intervenit si l-a tinut pe inculpat, care continua sa tipe, sa o injure si ameninte cu moartea pe partea vatamata

Potrivit declaratiei martorei, in momentul in care inculpatul a observat prezenta partii vatamate [...] la fata locului - sosit urmare solicitarii lui [...] - a inceput sa il injure, sa-l jigneasca si sa ii adreseze amenintari cu moartea, mentionand ca numai din cauza acestuia s-au intamplat aceste fapte.

Pe cale de consecinta, instanta retine ca nefondate sustinerile inculpatului, atat din cursul urmaririi penale cat si urmare declaratiei date in sedinta de judecata din data de 03.02.2015, potrivit carora nu a lovit-o sau amenintat-o pe fosta sotie, partea vatamata [...], respectiv ca nu l-a amenintat pe avocatul acesteia sosit la fata locului, partea vatamata [...].

  1. Instanta retine ca la data de 24.12.2013, in jurul orelor 10:35, urmare unei sesizari a IPJ Tulcea, organele de cercetare penala s-au deplasat la acelasi imobil situat in [...], ocazie cu care l-au gasit pe inculpatul [...] in curtea locuintei.

Potrivit procesului-verbal intocmit de organele de politie, a fost depistat inculpatul in timp ce adresa injurii partii vatamate [...] si incerca sa patrunda in locuinta lovind cu piciorul usa de acces; la vederea organelor de politie [...] a descuiat usa iar inculpatul a patruns in imobil.

Partea vatamata a prezentat organelor de politie sentinta civila emisa de Judecatoria Tulcea aducandu-le la cunostinta ca inculpatul a incalcat prevederile acesteia.

Urmare legitimarii inculpatului, acesta a precizat ca s-a deplasat la imobil cu scopul de a-si lua bagajele, fosta sotie nu a descuiat poarta motiv pentru care a sarit gardul si a incercat sa patrunda in locuinta.

Potrivit martorei [...], la data de 24.12.2013 in jurul orelor 10:00, fiind la domiciliul mamei sale [...], a observat cum inculpatul a patruns in curte si tipa sa i se deschida usa locuintei; cum partea vatamata [...] nu a fost de acord, inculpatul a inceput sa loveasca usa cu picioarele si sa o ameninte cu moartea pe fosta sotie, care a solicitat interventia organelor de politie.

  1. La data de 24.12.2013, in jurul orelor 15:25, urmare unei sesizari prin intermediul SNUAU 112 formulata de partea vatamata [...], organele de cercetare penala deplasate la fata locului l-au identificat pe inculpatul [...] la o distanta de aproximativ 40 m de imobilul situat in [...], locatie de care nu avea voie sa se apropie la o distanta mai mica de 200 m potrivit sentintei civile nr. 3215/27.09.2013.

Din cuprinsul procesului-verbal intocmit de organele de cercetare penala instanta retine ca acestea au luat legatura cu [...] odata ajunsi la fata locului, care le-a aratat pe inculpatul [...] pe str. [...] in dreptul imobilului cu nr. [...].

Fiindu-i solicitat sa se legitimeze, inculpatul a refuzat acest lucru si a devenit recalcitrant adresand injurii organelor de politie, motiv pentru care a fost condus la sediul unitatii de politie.

Potrivi mentiunilor din cuprinsul actului constatator intocmit de organele de cercetare penala, locul unde a fost identificat inculpatul se afla la o distanta de aproximativ 50 m de locuinta partii vatamate [...].

Retine instanta ca potrivit declaratiei martorei [...], inculpatul a revenit in dreptul curtii locuintei mamei sale in data de 24.12.2013 jurul orei 15:00, tipand, injurand-o si amenintand-o cu moartea pe fosta sotie [...], care a solicitat din nou interventia organelor de politie.

Potrivit martorei, inculpatul a incercat sa sara in curte pana la sosirea politistilor insa a alunecat si cazut pe troturar, context in care a plecat fiind gasit de organele de politie la o distanta de 50 m de imobil.

Mai mult, arata martora ca odata cu sosirea de la unitatea de politie a mamei sale aceasta era insotita si de avocatul sau, partea vatamata [...], dar si de inculpat respectiv un echipaj de politie.

In timp ce inculpatul isi lua din bagaje acesta a jignit-o si amenintat-o pe partea vatamata [...], reprosandu-i ca acesta este vinovat de faptul ca el a ajuns in strada.

  1. La data de 09.01.2014 in jurul orelor 19:00, inculpatul a revenit la imobilul din mun. Tulcea str. [...] [...], amenintand-o pe partea vatamata [...] ca ii da fac la casa.

Potrivit martorei [...] inculpatul a venit la poarta tipand, injurand si amenintand ca va incendia imobilul, context in care [...] a solicitat interventia organelor de politie, pana la sosirea carora inculpatul a plecat.

Potrivit martorei [...], la inceputului lunii ianuarie 2014, in jurul orelor 10:00, fiind la domiciliu cu sotul sau, acesta din urma a fost sunat de catre inculpat care i-a cerut sa o informeze pe fiica sa [...] sa iasa din locuinta intrucat el are un recipient cu benzina si urmeaza sa incendieze imobilul.

  1. La data de 10.01.2014, inculpatul, dupa ce a urmarit-o si amenintat-o cu moartea pe partea vatamata [...], s-a intors in dreptul imobilului din mun. Tulcea str. [...] [...] tipand si amenintand ca va incendia locuinta.

Retine instanta ca, potrivit declaratiei martorei [...], in dimineata zilei sus-mentionate, dupa ce [...] a plecat la serviciu, urmand ca in prealabil sa mearga la sediul organului de politie pentru sesizarea aspectelor petrecute in seara anterioara, a ramas acasa cu fiul sau; la scurt timp in fata imobilului si-a facut aparitia inculpatul care ameninta ca la da foc locuintei, aruncand totodata cu mai multe pietre in peretii si geamurile casei.

Situatia de fapt descrisa rezulta din declaratiile partilor vatamate, declaratiile martorilor [...] si [...], procesele verbale intocmite de organele de politie in 23.12.2013, respectiv 24.12.2013, sentinta civila nr. 3215/27.09.2013 a Judecatoriei Tulcea.

In ceea ce priveste legea penala mai favorabila inculpatului, instanta retine ca regimul sanctionator al concursului de infractiuni prevazut de Noul Cod penal este mai defavorabil inculpatului, prevazand necesitatea aplicarii obligatorii a unui spor, pe langa pedeapsa cea mai grea.

Pe cale de consecinta, instanta retine ca dintre legile penale succesive intervenite, inculpatului ii este mai favorabil Codul penal anterior.

  1. In drept,
    faptele repetate ale inculpatului [...] care, in 23.12.2013, 24.12.2013. 09.01.2014 si 10.01.2014, a nesocotit obligatia de a pastra o distanta minima de 200 m fata de partea vatamata [...] si locuinta acesteia situata in [...], jud. Tulcea, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de nerespectare a hotararii judecatoresti, in forma continuata, prevazuta de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 217/2003
    privind prevenirea si combaterea violentei in familie,
    cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal anterior si art. 5 NCP.
  2. In drept,
    fapta inculpatului [...] care, la data de 23.12.2013, a exercitat violente fizice asupra partii vatamate [...], intruneste elementele constitutive ale infractiunii de
    lovire sau alte violente,
    prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. (1) Cod penal anterior, cu aplicarea art. 5 NCP.
  3. In drept,
    faptele repetate ale inculpatului [...], care in 23.12.2013, 24.12.2013, 09.01.2014 si 10.01.2014, a amenintat-o pe partea vatamata [...] cu savarsirea unor infractiuni sau a unor fapte pagubitoare indreptate impotriva ei ori a unei rude apropiate, de natura sa ii produca o temere grava si temeinica, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de amenintare in forma continuata, prevazuta de art. 193 alin. (1) Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal anterior si art. 5 NCP.
  4. In drept,
    faptele succesive ale inculpatului [...], care in 23.12.2013 si 24.01.2013, a amenintat-o pe partea vatamata [...], in timp ce aceasta reprezenta interesele clientei sale, cu savarsirea unor infractiuni sau a unor fapte pagubitoare indreptate impotriva sa, de natura sa ii produca o temere grava si temeinica, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de
    amenintare savarsita impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta
    in forma continuata, prevazuta de art. 39 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal anterior si art. 5 NCP.

Pe cale de consecinta, apreciind ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 396 Noul Cod de procedura penala (NCPP), in sensul ca faptele exista, constituie infractiuni si au fost savarsite de inculpat, instanta a tinut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevazute de art. 72 Cod penal anterior, respectiv : dispozitiile partii generale ale codului penal, limitele de pedeapsa ale infractiunii, gradul de pericol social al faptei, modalitatea si imprejurarile in care a fost savarsita fapta, persoana inculpatului si comportamentul din tot cursul procesului penal.

Din cuprinsul certificatului de cazier judiciar rezulta ca inculpatul nu se afla la primul conflict cu legea penala, prin sentinta penala nr. 1050/18.09.2012 a Judecatoriei Tulcea, definitiva prin decizia penala nr. 182/27.11.2012 a Tribunalului Tulcea acesta fiind condamnat la pedeapsa de 4 luni inchisoare, sub aspectul savarsirii infractiunii de amenintare in forma continuata.

Executarea pedepsei a fost suspendata conditionat pe durata unui termen de incercare de 2 ani si 4 luni.

In considerarea celor anterior mentionate, avand in vedere pozitia procesuala exprimata de catre inculpat, precum si conduita sa anterioara:

  1. in temeiul art. 32 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal anterior si art. 5 NCP, instanta urmeaza
    sa condamne inculpatul [...] la pedeapsa de 6 luni inchisoare
    , sub aspectul savarsirii infractiunii de
    nerespectare a hotararii judecatoresti.
  2. in temeiul art. 180 alin. (1) Cod penal anterior, cu aplicarea art. 5 NCP, instanta urmeaza sa condamne inculpatul
    [...] la pedeapsa de 2 luni inchisoare
    , sub aspectul savarsirii infractiunii de
    lovire sau alte violente.
  3. in temeiul art. 193 alin. (1) Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal anterior si art. 5 NCP, instanta urmeaza sa condamne inculpatul
    [...] la pedeapsa de 6 luni inchisoare
    , sub aspectul savarsirii infractiunii de
    amenintare.
  4. in temeiul art. 39 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal anterior si art. 5 NCP, instanta urmeaza sa condamne inculpatul
    [...] la pedeapsa de 6 luni inchisoare
    , sub aspectul savarsirii infractiunii de
    amenintare savarsita impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta.

Instanta retine ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 33 Cod penal anterior, infractiunile savarsite de inculpat fiind concurente.

In context, tinand seama si de Decizia Curtii Constitutionale nr. 265/06.05.2014, in temeiul art. 34 alin. (1) lit. b) Cod penal anterior, cu aplicarea art. 5 NCP, instanta va contopi pedepsele de 6 luni inchisoare, 2 luni inchisoare, 6 luni inchisoare si 6 luni inchisoare, va aplica pedeapsa cea mai grea de 6 luni inchisoare, pe care o va spori cu 4 luni, inculpatul [...] urmand sa execute pedeapsa rezultanta de 10 luni inchisoare.

Sporul de 4 luni aplicat pe langa pedeapsa cea mai grea a inchisorii de 6 luni este justificat de perseverenta infractionala a inculpatului, aplicarea acestuia fiind de natura a-l determina sa isi corijeze comportamentul.

Din analiza sentintei penale nr. 1050/18.09.2012 pronuntata de Judecatoria Tulcea, definitiva prin decizia penala nr. 182/27.11.2012 a Tribunalului Tulcea, instanta retine ca infractiunile ce fac obiectul prezentei cauze au fost savarsite in cursul termenului de incercare de 2 ani si 4 luni al suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 4 luni inchisoare.

Pe cale de consecinta, in temeiul art. 83 alin. (1) Cod penal anterior, raportat la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, instanta a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 4 luni inchisoare aplicata inculpatului prin Sentinta penala nr. 1050/18.09.2012 a Judecatoriei Tulcea, definitiva prin decizia penala nr. 182/27.11.2012 a Tribunalului Tulcea.

De asemenea s-a dispus executarea in intregime a pedepsei de 4 luni inchisoare, care se va adauga la pedeapsa aplicata prin prezenta hotarare de 10 luni inchisoare, inculpatul urmand sa execute in regim de detentie pedeapsa rezultanta de 1 an si 2 luni inchisoare.

Sub aspectul actiunii civile, s-a avut in vedere faptul ca, desi ne aflam in cadrul unui proces penal, in solutionarea laturii civile trebuie urmarite,
mutatis mutandis
si in masura in care legea procesual penala nu contine dispozitii contrare, regulile care guverneaza sarcina probei in procesul civil
.

In raport de situatia de fapt retinuta prin prisma probelor administrate, sunt aplicabile dispozitiile art. 1357 Cod civil conform carora „(1)cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare ” respectiv „(2)autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa ”;

In considerarea celor sus-retinute, rezulta ca in speta dedusa judecatii sunt indeplinite conditiile pentru antrenarea raspunderii civile delictuale a inculpatului, prin existenta atat a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, prin implicarea sa in comiterea acesteia precum si prin existenta unei legaturi de cauzalitate dintre elementele subscrise.

Partea civila
[...]
si-a precizat pretentiile la suma de 80.000 lei cu titlu de daune morale, pentru acoperirea suferintelor fizice si psihice suferite urmare actiunilor inculpatului, iar partea civila
[...]
si-a precizat pretentiile la suma de 80.000 lei cu titlu de daune morale.

Atat in doctrina cat si in practica majoritara a instantelor judecatoresti s-a decis ca atingerea adusa integritatii fizice si/sau psihice a unei persoane, potenteaza existenta unui prejudiciu care trebuie sa fie reparat chiar daca nu intotdeauna poate fi evaluat, pentru ca astfel sa se poata asigura o ocrotire deplina a drepturilor subiective ale celui vatamat.

Ca atare, fara a avea ca si consecinta constituirea unei surse de dobandire a unor venituri suplimentare, repararea prejudiciului trebuie sa raspunda necesitatii de a inlatura integral efectele faptei ilicite.

Partile civile au suferit cu siguranta un prejudiciu nepatrimonial, materializat sub forma suferintelor psihice si fizice (partea civila [...]), respectiv suferinte psihice cauzate de actiunile inculpatului.

Incalcarea acestor valori genereaza dreptul si obligatia la repararea consecintelor si, chiar daca este adevarat ca prejudiciul nepatrimonial nu are un continut economic, evaluarea acestuia nu inseamna stabilirea echivalentei in bani a valorilor incalcate prin fapta ilicita, insa s-a statuat ca, atingerile aduse acestei valori manifestandu-se concret, permit aprecierea intensitatii si gravitatii lor in raport de toate imprejurarile cauzei, de modul de actiune si de consecinte.

Asadar, dimensiunea prejudiciului moral urmeaza a se stabili nu doar in raport de intensitatea durerilor psihice si fizice suferite de partile civile, dar si a imprejurarilor concrete in care s-au petrecut faptele, gravitatea acestora si de atitudinea manifestata de inculpat dupa producerea faptei. Repararea trebuie sa fie justa si nu este un prilej de imbogatire pentru persoana lezata.

Pentru considerentele expuse, tinand seama si de circumstantele concrete de savarsire a faptei, instanta a admis in parte cererile de acordare a daunelor morale formulate de partile civile.

Impotriva sentintei penale nr. 202/06.02.2015 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul penal nr. 5867/327/2014 a declarat apel inculpatul [...],
care a solicitat pronuntarea unei solutii de achitare, intrucat nu se face vinovat de savarsirea infractiunilor de care este acuzat; a mai sustinut ca i-au fost incalcate drepturile procesuale, prin respingerea cererilor formulate cu privire la reaudierea martorilor si a persoanelor vatamate, despagubirile au fost stabilite gresit in alta moneda decat moneda nationala, iar cheltuielile judiciare stabilite sunt exagerate.

Examinand sentinta penala apelata prin prisma criticilor formulate de apelant, precum si din oficiu, conform art. 420 C. Pr. Pen., Curtea constata ca apelul inculpatului [...] este fondat.

Inculpatul [...] a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal anterior, art. 193 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal anterior, art. 180 alin. (1) Cod penal anterior si art. 39 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal anterior.

Atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata inculpatul [...] a negat savarsirea infractiunilor retinute in sarcina sa. Prima instanta a audiat in cursul cercetarii judecatoresti pe inculpatul [...], persoana vatamata [...] si martorul [...].

Curtea constata ca prima instanta nu a readministrat integral mijloacele de proba administrate in faza de urmarire penala, limitandu-se la audierea inculpatului [...] si a persoanei vatamate [...], cu toate ca in cauza mai exista o persoana vatamata - [...] si prin rechizitoriu fusesera nominalizati doi martori - [...] si [...], audiati in cursul urmaririi penale.

Inculpatul a depus la dosarul cauzei un memoriu prin care a contestat explicit declaratiile martorilor, sustinand ca nu au fost prezenti la locul savarsirii faptelor reclamate si a solicitat reaudierea martorilor de catre prima instanta. Cu toate ca prima instanta a luat act de memoriul

inculpatului, nu a readministrat mijloacele de proba din faza de urmarire penala, rezultand implicit ca a facut aplicarea dispozitiilor art. 374 alin. 7 Cod procedura penala, chiar daca nu a facut trimitere la aceasta dispozitie procedurala.

Conform art. art. 374 alin. 7 Cod procedura penala, probele administrate in cursul urmaririi penale si necontestate de parti nu se readministreaza in cursul cercetarii judecatoresti; acestea sunt puse in dezbaterea contradictorie a partilor si sunt avute in vedere de instanta la deliberare.

Conform art. 8 Cod procedura penala, organele judiciare au obligatia de a desfasura urmarirea penala si judecata cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si ale subiectilor procesuali, astfel incat sa fie constatate la timp si in mod complet faptele care constituie infractiuni, nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, iar orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii, intr-un termen rezonabil.

In art. 376 Cod procedura penala, aplicabil in cazul in care nu se recunoaste invinuirea si se contesta probele, se prevede ca instanta are obligatia de a efectua cercetarea judecatoreasca, audiind inculpatul, persoana vatamata, partea civila, precum si celelalte probe incuviintate, in cazul de fata fiind in discutie martorii propusi prin rechizitoriu.

Curtea constata ca in mod gresit prima instanta nu a procedat la readministrarea tuturor mijloacelor de proba administrate in faza de judecata, afectand substantial dreptul la aparare al inculpatului, in conditiile in care readministrarea probelor in cursul cercetarii judecatoresti constituie

  1. componenta a dreptului la un proces echitabil, principiu care este consacrat de art. 8 Cod procedura penala si art. 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.

In art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale se prevede ca „orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei”.

O componenta a dreptului la un proces echitabil il constituie principiul nemijlocirii, care include si readministrarea in fata instantei a probelor administrate in cursul urmaririi penale.

In numeroase hotarari pronuntate impotriva Romaniei (de exemplu
cauzele Beraru impotriva Romaniei, Cutean impotriva Romaniei
) Curtea europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca „un aspect important al unui proces penal echitabil este posibilitatea pe care o are inculpatul de a fi confruntat cu martorii in prezenta judecatorului care, in cele din urma, se pronunta asupra cauzei. Principiul nemijlocirii este o garantie importanta in procesul penal in cadrul caruia observatiile facute de instanta cu privire la comportamentul si credibilitatea unui martor pot avea consecinte importante pentru inculpat”.

Necesitatea respectarii principiului nemijlocirii si readministrarea probelor in fata instantei a fost subliniata in mod constant in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. In
cauza Colozza contra Italia

s-a precizat ca „desi acest lucru nu este in mod expres mentionat in paragraful

  1. al articolului 6, obiectul si scopul articolului in ansamblu arata ca o persoana „acuzata in materie penala" are dreptul sa ia parte la audieri. Mai mult, subparagrafele (c), (d) si (e) ale paragrafului 3 garanteaza „oricarui acuzat" dreptul de a se apara „el insusi", „de a intreba sau solicita audierea martorilor" si „de a fi asistat gratuit de un interpret daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere" si este dificil de stabilit cum isi poate exercita persoana in cauza aceste drepturi fara a fi prezenta”.

Garantia unui proces echitabil se compune dintr-o serie de drepturi distincte, cum ar fi cele privind o instanta impartiala si independenta, judecata publica sau termenul rezonabil de desfasurare. Pentru unele dintre aceste drepturi se poate admite renuntarea (de exemplu, in ceea ce priveste publicitatea procedurii, asa cum s-a retinut in
cauza Albert si Le Compte contra Belgiei
),
insa, in schimb, altele formeaza insasi esenta notiunii de “proces echitabil”, acesta neexistand in absenta lor. Astfel, este cerinta privind o instanta impartiala si independenta, la care nu se poate renunta.

Importanta deosebita care ii este atribuita dreptului la un proces echitabil intr-o societate democratica face ca insasi renuntarea la el de catre beneficiar sa fie supusa unor conditii, fara de care ea nu poate fi considerata valida.

Din analiza
hotararilor Deweer contra Belgie; Neumeister contra Austria; Le Compte, Van Leuven si De Meyere; Albert si Le Compte; Colozza contra Italiei

se constata ca doua sunt cerintele pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului le considera necesare pentru ca o astfel de renuntare sa poata produce efecte: prima dintre ele vizeaza libertatea actului de vointa, in sensul de a nu fi fost exercitata nici o constrangere asupra beneficiarului dreptului, iar cea de-a doua, lipsa echivocului. Potrivit jurisprudentei stabilite de Curte, renuntarea la exercitarea unui drept garantat de Conventie trebuie stabilita intr-o maniera neechivoca, aceasta conditie interesand cauza de fata.

Inculpatul [...] nu a renuntat la dreptul sau de a solicita readministrarea mijloacelor de proba din faza de urmarire penala, dimpotriva a solicitat expres primei instante readministrarea mijloacelor de proba, cerere ignorata de prima instanta.

Instanta de apel retine ca aplicarea dispozitiilor art. 374 alin. 7 Cod procedura penala presupune existenta unei manifestari exprese de vointa, din care sa rezulte fara echivoc ca toate partile din cauza renunta la dreptul de a solicita readministrarea probelor din cursul urmaririi penale. Instanta nu poate aplica dispozitiile art. 374 alin. 7 Cod procedura penala in lipsa unei manifestari exprese de vointa a partilor, de aceea in cauza nu erau aplicabile dispozitiile art. 374 alin. 7 Cod procedura penala deoarece inculpatul a solicitat readministrarea probelor.

Prima instanta trebuia sa judece cauza potrivit procedurii de drept comun, cu parcurgerea tuturor etapelor judecatii in prima instanta si cu respectarea tuturor principiilor specifice acestei faze procesuale, consacrate de art. 351 Cod procedura penala.

Potrivit art. 351 Cod procedura penala, judecata cauzei se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu. Aceste principii care guverneaza faza de judecata isi gasesc aplicarea in reglementarea judecatii cauzei in prima instanta. Astfel, instanta are obligatia de a proceda la audierea inculpatului si a martorilor, in acest fel fiind respectate principiile nemijlocirii si contradictorialitatii.

Modalitatea in care a procedat prima instanta nu poate echivala cu o solutionare efectiva a cauzei, judecata avand un caracter pur formal, care nu corespunde exigentelor regulilor de baza ale procesului penal, astfel ca se impune rejudecarea cauzei de prima instanta. Totodata, in conditiile in care legea procesual penala prevede doua grade de jurisdictie, este necesar ca judecata sa parcurga toate etape procesuale, pentru a nu priva inculpatul de un grad de jurisdictie, prin solutionarea cauzei direct de instanta de apel, dupa readministrarea probelor in apel.

Instanta de apel nu ar putea substitui integral faza de judecata care ar fi trebuit sa aiba loc in prima instanta, deoarece o astfel de solutie ar determina eliminarea artificiala a unui grad de jurisdictie, in defavoarea intereselor procesuale ale inculpatului, pentru care legislatia procesuala prevede parcurgerea a doua grade de jurisdictie.

Neregularitatea constatata de curte nu se regaseste printre cele prev. de art. 281 C. pr. pen. care, conform art. 421 pct. 2 lit. b C. Pr. Pen, permit trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.

Cu toate acestea, in conditiile in care nu a avut loc o judecata propriu-zisa in fata primei instante, pentru a nu priva inculpatul de un grad de jurisdictie prin judecarea cauzei de instanta de apel, dupa readministrarea tuturor probelor, se impune desfiintarea sentintei penale si rejudecarea cauzei de prima instanta, in vederea solutionarii fondului cauzei cu respectarea garantiilor procesuale conferite partilor de Codul de procedura penala. Hotararea instantei de apel este definitiva, potrivit art. 552 Cod procedura penala si prin urmare nu exista o alta instanta de judecata care poate examina legalitatea si temeinicia hotararii pronuntate de catre instanta de apel care a administrat si interpretat probele administrate nemijlocit pentru prima oara, in conditiile in care instanta de fond nu a administrat nemijlocit toate probele necesare.

Dublul grad de jurisdictie este un drept recunoscut in materie penala prin Protocolul nr. 7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Acesta presupune ca orice persoana declarata vinovata de savarsirea unei infractiuni de un tribunal, are dreptul de a cere examinarea hotararii prin care i s-a stabilit vinovatia de catre o instanta superioara ierarhic. Dublul grad de jurisdictie vizeaza o judecare devolutiva a cauzei in fata a doua instante de judecata, una de fond, iar cea de-a doua, de control judiciar. In prima instanta nu a avut loc o judecata cu respectarea tuturor garantiilor procedurale, astfel ca in speta primul grad de jurisdictie nu poate fi luat in considerare, de aceea pentru respectarea dreptului la un proces echitabil si asigurarea efectiva a doua grade de jurisdictie, conform art. 2 din Protocolul nr. 7 al Conventia Europeana a Drepturilor Omului, este justificata trimiterea cauzei spre rejudecare.

De altfel, dispozitiile art. 421 pct. 2 lit. a C. Pr. Pen. obliga instanta de apel sa pronunte o
noua hotarare
si sa procedeze potrivit dispozitiilor privind judecata in fond, ceea ce duce la concluzia ca noua hotarare a instantei de apel poate fi pronuntata numai pentru a substitui hotararea anterioara a primei instante, dar care a fost pronuntata dupa desfasurarea unei judecati ce a respectat dispozitiile art. 349 si urm. Cod procedura penala. Hotararea primei instante nu a urmat regulile mentionate, tocmai de aceea ar fi contrar spiritului legii in a impune instantei de control judiciar sa judece direct in apel o cauza care nu a parcurs toate etapele judecatii in prima instanta.

Curtea constata ca inexistenta unui al doilea grad de jurisdictie sub aspectul interpretarii si administrarii nemijlocite a probelor aduce atingere dreptului la un proces echitabil al inculpatului prev. de art.6 par.1 din Conventie pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, dreptul la un proces echitabil fiind in stransa legatura cu dreptul la dublul grad de jurisdictie in materie penala.

Avand in vedere aceste considerente, curtea retine ca prima instanta trebuie sa solutioneze cauza conform procedurii de drept comun, cu respectarea principiilor oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii, inclusiv sub aspect probator.

Drept urmare, se impune cu necesitate desfiintarea sentintei penale apelate si trimiterea cauzei primei instante pentru a solutiona cauza cu respectarea tuturor garantiilor procesuale conferite partilor, mai sus mentionate.

Petru aceste considerente, in baza art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedura penala curtea va admite apelul declarat de inculpatul [...] impotriva sentintei penale nr. 202/06.02.2015 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul penal nr. 5867/327/2014.

In baza art. 423 alin. 1 Cod procedura penala raportat la art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului se va desfiinta sentinta penala apelata si se va dispune rejudecarea cauzei de prima instanta - Judecatoria Tulcea, cu respectarea dispozitiilor art. 374,376 Cod procedura penala.

In baza art. 275 alin.3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat in apel vor ramane in sarcina acestuia.

Decizia penala nr. 445/P/18.05.2015 Judecator redactor Marius Damian Mitea


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.