Darea In Plata, Aplicarea Procedurii Notificarii Si In Situatia In Care Imobilul Ipotecat A Fost Vandut » Consultă Avocat
cabinet avocat
Contestatie tabel preliminar formulata de banca impotriva inscrierii in tabelul preliminar a fidejusorului
31 martie 2020
avocatura bucuresti
Daune morale Raspunderea civila delictuala
31 martie 2020

Darea in plata, Aplicarea procedurii notificarii si in situatia in care imobilul ipotecat a fost vandut

avocat bucuresti online

avocat bucuresti online

Darea in plata, Aplicarea procedurii notificarii si in situatia in care imobilul ipotecat a fost vandut

Curtea de Apel Iasi — Sectia civila, Decizia civila nr. 502/9 mai 2019

Prin decizia civila nr. 2534/18.12.2017 Tribunalului Iasi a respins apelurile formulate de X., Y. si Banca „Z.” SA impotriva sentintei civile nr. 14991/22.12.2016 a Judecatoriei Iasi, sentinta pe care a pastrat-o.

Impotriva acestei decizii au formulat recurs X. si Y., pentru urmatoarele motive:

Considera decizia Tribunalului Iasi nelegala, nelegalitate ce imbraca forma motivelor de casare prevazute de art. 488 alin. 1 pct. 5, 6 si 8 C.proc.civ.

Examinand motivele de recurs, decizia recurata, raportat la dispozitiile legale aplicabile, Curtea a retinut in ce priveste primul motiv de recurs ca se invoca lipsa motivarii hotararii, acesta circumscriindu-se dispozitiilor art. 488 alin. 1 pct. 6 si nu 5 cum s-a aratat in cererea de recurs.

Potrivit art. 488 alin. 1 pct. 6 din Codul de procedura civila poate fi ceruta casarea unei hotarari, daca aceasta nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei. Recurentii au invocat atat lipsa motivarii deciziei instantei de apel, cat si motivarea lacunara, insuficienta si a motivelor straine de natura cauzei. In primul rand, motivarea insuficienta sau retinerea unei situatii de fapt diferite de cea prezentata de recurent nu se circumscrie acestui motiv de nelegalitate. De asemenea, desi se invoca motive straine, aceste critici se refera la aplicarea dispozitiilor legale, critici ce vor fi analizate in cadrul motivului de nelegalitate prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ.

Se mai sustine lipsa motivarii deciziei instantei de apel, dar instanta de recurs constata ca filele 11-12 din decizia examinata cuprind considerentele avute in vedere care au stat la baza adoptarii solutiei in cauza. Faptul ca rationamentul instantei de apel nu este identic cu al recurentilor sau ca nu sunt luate in considerare anumite sustineri ale acestora, nu poate atrage casarea hotararii, motivul de nelegalitate invocat nefiind incident in cauza.

In ce priveste motivul de nelegalitate prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ., acesta se refera la situatia in care hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material. Recurentii au indicat dispozitiile legale interpretate sau aplicate gresit de instanta, art. 5 si art. 8 alin. 5 din Legea nr. 77/2016, aratand, in special, ca instanta de apel a ignorat considerentele Deciziilor nr. 623/2016 si nr. 95/28.02.2017 ale Curtii Constitutionale, cu referire la imprejurarea ca in procedura notificarii negocierea directa are loc si in situatia in care bunul imobil ipotecat a fost vandut.

Astfel, in paragrafele 44, 45 ale Deciziei cu nr. 95/28 februarie 2017, Curtea Constitutionala a retinut cu privire la criticile de neconstitutionalitate, formulate din perspectiva art. 44 din Constitutie, a dispozitiilor art. 11 teza intai, raportate la dispozitiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, ca mecanismul procedural reglementat de legiuitorul ordinar in vederea aplicarii art. 8 alin. (5) din lege are in vedere, ca si in cazul art. 8 alin. (1) din aceeasi lege, doua etape cu o semnificatie deosebita in economia acesteia. Astfel, o prima etapa, obligatorie, se subsumeaza unei negocieri directe intre parti si priveste procedura notificarii reglementate de art. 5 alin. (1) din lege, partile putand, ele insele, sa constate stingerea datoriilor izvorate din contractul de credit, prin darea in plata a imobilului. Aceasta etapa se aplica si trebuie parcursa indiferent ca bunul imobil ipotecat a fost sau nu vandut in cadrul unei proceduri executionale la data intrarii in vigoare a legii. Cea de-a doua etapa, judiciara, facultativa prin natura sa, vizeaza interventia instantelor judecatoresti la cererea debitorilor, in vederea aplicarii Legii nr. 77/2016, respectiv constatarea stingerii datoriei izvorate din contractul de credit. Astfel, debitorul obligatiilor de plata a sumelor de bani in cadrul unui contract de credit trebuie sa parcurga, in mod obligatoriu, prima etapa procedurala, in sensul ajungerii la un consens cu creditorul si al evitarii, pe cat posibil, a interventiei in cadrul raporturilor contractuale a instantei judecatoresti. Legiuitorul a reglementat acest mecanism procedural in doua etape pentru a da posibilitatea incetarii contractului, ca rezultat al acordului de vointa al partilor, fara interventia instantelor judecatoresti, apelarea la forta de constrangere a statului realizandu-se, in mod evident, numai atunci cand partile nu ajung la un consens.

Prin urmare, a apela direct la instanta judecatoreasca, cu nesocotirea primei etape, cea a notificarii, echivaleaza cu caracterul inadmisibil al unei asemenea actiuni promovate in temeiul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, instantele judecatoresti fiind in drept, in aceasta ipoteza, sa respinga ca atare actiunea debitorului. Acesta a fost si este sensul Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, in care Curtea Constitutionala a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate, pe motiv ca insasi actiunea principala era inadmisibila (a se vedea, de exemplu Decizia nr. 171 din 8 februarie

  1. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 324 din 14 mai
  2. Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016, paragraful 18, Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016, paragraful 22, sau Decizia nr. 101 din 7 martie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 297 din 26 aprilie 2017, paragraful 16). De altfel, in cauza antereferita, cererea de chemare in judecata, avand ca obiect constatarea stingerii datoriilor rezultate din contractul de credit, intemeiata pe art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, a fost formulata in mod direct de catre debitor, fara a urma procedura obligatorie a notificarii.

Prin urmare, indiferent daca bunul imobil constituit drept garantie pentru executarea contractului de credit a fost vandut anterior sau ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 77/2016, debitorul este obligat, din punct de vedere procedural, sa parcurga mai intai etapa notificarii si de- abia dupa aceea sa solicite concursul instantelor judecatoresti pentru constatarea stingerii datoriei.

Intr-o prima etapa, instanta de apel a retinut inaplicabilitatea dispozitiilor art. 5 din Legea nr. 77/2016, avand in vedere ca in cauza imobilul ar fi fost executat silit, dar si faptul ca nu a fost formulata o cerere reconventionala pentru aplicarea dispozitiilor art. 8 al. 5 din Legea nr. 77/2016.

Concluzia instantei de apel in ce priveste inaplicabilitatea art. 5 in situatia data este insa contrara interpretarii dispozitiilor Legii nr. 77/2016 privind darea in plata, astfel cum rezulta din considerentele deciziilor de neconstitutionalitate redate anterior.

Totodata, trimiterea la dispozitiile art. 8 alin. 5 din Legea nr. 77/2016 nu este necesara, nefiind finalizata prima etapa, cea a notificarii, intrucat doar in situatia in care creditorul nu se conformeaza dispozitiilor prevazute de lege, debitorul poate cere instantei sa pronunte o hotarare prin care sa se constate stingerea obligatiilor nascute din contractul de credit ipotecar si sa se transmita dreptul de proprietate catre creditor.

Ca atare, avand in vedere modul eronat de aplicare a dispozitiilor legale, procedura notificarii aplicandu-se indubitabil si in situatia in care imobilul ipotecat a fost vandut, Curtea apreciaza ca motivul de nelegalitate invocat este incident, astfel incat urmeaza a admite recursul si a casa decizia instantei de apel in tot, in temeiul art. 496 alin. 2 din Codul de procedura civila.

In rejudecare, Curtea are in vedere analiza anterioara, fara a mai relua aspectele privind lipsa calitatii de proprietari a recurentilor. Totodata, in cauza sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 4 din lege, mentionate si in cuprinsul notificarii din 10.08.2016, nefiind solicitate conditii suplimentare, astfel cum invoca intimata recurenta.

In consecinta, Curtea a admis apelul formulat impotriva sentintei civile cu nr. 14991/22.12.2016 a Judecatoriei Iasi, fiind respinsa contestatia impotriva notificarii de dare in plata formulata de creditoarea Banca „X.”, prin reprezentant conventional, formulata in contradictoriu cu debitorii-recurenti.



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.