Cuprinsul cererii de chemare în judecată - Update

Cererea de chemare în judecată va cuprinde:

1. a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
2. b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dovada calităţii de reprezentant, se va alătura cererii;
3. c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;
4. d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
5. e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor.
6. f) semnătura.

Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare necesar pentru comunicare și un exemplar pentru instanță.

Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă.

Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie. În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a fost invocată nulitatea.

Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant prin acoperirea acesteia.

Cuprinsul cererii de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata reprezinta actul de procedura prin care partea interesata se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, punand in miscare actiunea civila.

Cuprinsul cererii de chemare in judecata

Principala semnificatie a art. 112 C.proc.civ. este aceea de a determina elementele pe care trebuie sa le cuprinda o cerere de chemare in judecata, respectiv:

1. „Numele, domiciliul sau resedinta partilor, ori pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in Registrul Comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate se va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza a i se face toate comunicarile privind procesul”.

In cazul in care partile sunt persoane fizice, in cererea de chemare in judecata trebuie indicate atat numele si domiciliul sau resedinta reclamantului, cat si numele si domiciliul sau resedinta paratului ori, in cazul in care cheama in judecata mai multe persoane ale fiecarui parat.

Cat priveste numele, trebuie avut in vedere ca potrivit art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelui persoanelor fizice, aprobata prin Legea nr. 323/2003, numele cuprinde numele de familie si prenumele.

Textul pune pe acelasi plan, domiciliul cu resedinta paratilor, deoarece ceea ce intereseaza nu este domiciliul asa cum este definit de art. 13 din decretul nr. 31/1954 si art. 25 alin. 1 din Legea nr. 105/1996 privind evidenta populatiei si cartea de identitate, ci locul unde partea locuieste efectiv, pentru a-i putea fi facute toate comunicarile in legatura cu procesul. Regula se va aplica si pentru ipoteza in care partea are si domiciliu si resedinta, astfel incat va fi ales locul unde ea locuieste efectiv la data sesizarii instantei. Domiciliul poate fi cel real, dar poate fi si un domiciliu ales. Alegerea de domiciliu se face fie prin conventie, fie prin simpla manifestare de vointa unilaterala. Efectele juridice ale domiciliului ales se limiteaza insa numai la operatiile si procesele pe care partile le-au avut in vedere.

Daca pe parcursul procesului una dintre parti isi schimba domiciliul, art. 97 C.proc.civ. prevede ca, sub pedeapsa neluarii in seama, schimbarea de domiciliu, trebuie adusa la cunostinta instantei prin petitie la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata, a carei recipisa de predare se va depune la dosar odata cu petitia prin care este instiintata instanta de schimbarea domiciliului. Pedeapsa „neluarii in seama” consta in aceea ca partii ii vor fi comunicate actele de procedura, si dupa schimbarea domiciliului, la vechea adresa, iar citarea indeplinita in acest mod va fi considerata valabila.

Daca reclamantul nu cunoaste domiciliul paratului, el va trebui s mentioneze aceasta imprejurare in cerere, iar apoi sa dovedeasca faptul ca a facut tot posibilul pentru a afla domiciliul partii adverse, inclusiv prin cerere adresata serviciului de evidenta a populatiei.

Reclamantul care locuieste in strainatate trebuie sa-si aleaga un domiciliu in Romania, unde i se vor face toate comunicarile privind procesul. Alegerea de domiciliu se va face cu respectarea cerintelor art. 93 C.proc.civ., prin indicarea unei persoane careia sa i se faca toate

comunicarile, pentru ca altfel comunicarea ar trebui facuta la domiciliul real, ceea ce contravine scopului urmarit prin instituirea acestei obligatii

In ceea ce priveste persoanele juridice, in cerere vor fi indicate urmatoarele atribute de identificare: denumirea, sediul, numarul de inregistrare in Registrul Comertului sau, dupa caz, numarul de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si codul bancar.

Identificarea partilor prin aceste atribute prezinta importanta sub mai multe aspecte:

- sunt stabilite limitele cadrului procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti;

- se verifica daca la data sesizarii instantei acestea avea capacitate si calitate procesuala;

- se determina competenta instantei;

- se determina locul unde se va face comunicarea actelor de procedura.

2. „Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional”.

Art. 112 pct. 2 C.proc.civ. are in vedere situatia in care cererea de chemare in judecata este facuta de altcineva decat titularul dreptului dedus judecatii, adica de un reprezentat (conventional sau legal) al titularului, precum si situatia in care cererea este indreptata impotriva reprezentatului unei persoane fizice sau juridice.

Neindicarea calitatii de reprezentant faca sa se prezume ca reclamantul lucreaza la nume propriu. Consecinta unei asemenea situatii este respingerea actiunii, intrucat aceasta a fost exercitata de o persoana fara calitate.

In practica este posibil ca o persoana sa actioneze in justitie intr-o dubla calitate, respectiv atat in nume propriu, cat si in numele altei persoane. Este insa esential ca in toate aceste imprejurari cel in cauza sa faca precizarile de rigoare privitoare la participarea sa intr-o dubla calitate.

Dovada calitatii de reprezentat se face in conditiile art. 83 C.proc.civ..

3. „Obiectivul cererii si valoare lui, dupa pretuirea reclamantului,  atunci cand pretuirea este cu putinta”.

Pentru a fi valabil, obiectul cererii trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:

- sa fie licit, deci sa nu contravina legii:

- sa fie posibil, astfel incat instanta, obligandu-l pe parat la executare, acesta sa poata realiza; un exemplu de obiect imposibil este predarea unui bun individual determinat care a pierit fortuit;

- sa fie determinat sau determinabil, in fata instantei se rezolva o neintelegere concreta, iar nu o problema de principiu; spre exemplu, nu sar putea cere instantei sa constate ca reclamantul nu are niciun fel de datorie fata de parat.

Cuprinsul cererii de chemare in judecata

Reclamantul nu est detinut de obiectul indicat initial in cererea de chemare in judecata, ci, in conditiile prevazute de art. 132 C.proc.civ., el poate sa il completeze ori sa il modifice.

Determinarea obiectului cererii de chemare in judecata prezinta interes practic sub multiple aspecte:

- fixeaza limitele judecatii, instanta fiind tinuta de acest obiect, in sensul ca nu poate sa acorde mai mult, mai putin sau altceva decat s-a cerut (art. 129 alin. final C.proc.civ.);

- poate determina competenta generala, materiala sau teritoriala;

- atrage o anumita constituire a instantei;

- determina un anumit cuantum al taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar;

- influenteaza admisibilitatea sau inadmisibilitatea unor mijloace de proba:

- se analizeaza atunci cand se invoca litispendenta, conexitatea, autoritatea de lucru judecat.

Evaluarea facuta de reclamant poate fi contestata de parat sau de instanta, situatie in care se poate dispune efectuarea unei expertize pentru stabilirea valorii reale a obiectului.

Cuprinsul cererii de chemare in judecata

4. „Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea”.

Aratarea motivelor de fapt si de drept in cuprinsul cererii de chemare in judecata contribuie la determinarea cadrului in care se va desfasura intreaga activitate de solutionare a litigiului. Determinarea elementelor mentionate este importanta pentru ca instanta de judecata sa aiba posibilitatea de a cunoaste toate imprejurarile relevante pe care se sprijina pretentiile deduse in justitie. Asemenea mentiuni sunt deosebit de importante si pentru parat, intrucat in acest mod el este in masura sa-si pregateasca apararea.

Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica, clara si precisa a acelor imprejurari faptice care constituie izvorul material al pretentiilor deduse in justitie.

Motivele de drept constituie temeiul juridic al cererii, cauza cererii de chemare in judecata, care este fundamentul raportului juridic dedus judecatii. Aceasta nu inseamna insa ca reclamantul este tinut sa indice in cuprinsul cererii sale textul de lege in care se incadreaza faptele ce au generat conflictul dintre parti, intrucat incadrarea in drept a faptelor este si trebuie sa fie opera magistratului.

Atunci cand instanta da o calificare juridica exacta, ea va fi obligata sa puna in prealabil in discutia partilor temeiurile de fapt si de drept, pentru ca ele sa nu fie surprinse si sa-si poata face o aparare corespunzatoare.

Acest element al cererii de chemare in judecata este important pentru ca:

- alaturi de obiect, contribuie la determinarea calitatii procesuale a partilor;

- intereseaza in problema litispendentei si autoritatii de lucru judecat.

5. „Aratarea dovezilor pe care s e sprijina fiecare capat de cerere”.

Indicarea dovezilor pe care se sprijina cererea de chemare in judecata urmareste un dublu scop: sa confere instantei posibilitatea de a proceda la administrarea probelor fara a se tergiversa judecarea procesului si sa puna partile intr-o pozitie de egalitate juridica. Intr-adevar, nu este suficient ca paratul sa cunoasca pretentiile si motivele ce fundamenteaza cererea reclamantului, ci este imperios necesar ca acesta ca cunoasca si mijloacele de aparare ale adversarului. Iar in interesul unei bune administrari a justitiei probele de care intelege sa se foloseasca reclamantul trebuie cunoscute din chiar faza initiala a procesului.

6. „Semnatura”.

Semnatura atesta in mod neechivoc nu numai vointa partii de a se judeca, ci si exactitatea continutului cererii de chemare in judecata.

Tocmai de aceea ea trebuie situata la sfarsitul redactarii, iar nu in cuprinsul textului cererii de chemare in judecata, caci numai in atare conditii ea poate constitui o atestare integrala a continutului ei, in conditiile art. 112 pct. 5 C.proc.civ.

Pentru detalii suplimentare accesati pagina principala Avocat.