Contrabanda Asimilata, Savarsirea Infractiunii De Ultraj   » Consultă Avocat
Plangere Penala
Contestatii penale, Cereri de inlocuire a masurii arestarii preventive
31 martie 2020
caut avocat bun
Cooperarea inculpatului cu organele judiciare, Revocarea masurii controlului judiciar
31 martie 2020

Contrabanda asimilata, Savarsirea infractiunii de ultraj  

caut avocat bun

caut avocat bun

Contrabanda asimilata, Savarsirea infractiunii de ultraj  

Fapta imputata inculpatului a fost savarsita de acesta cu intentia indirecta de a ucide si avand reprezentarea ca actioneaza impotriva unui politist aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, motive pentru care intemeiat s-a apreciat ca fapta inculpatului intruneste conditiile de tipicitate ale infractiunii de ultraj prin tentativa la omor calificat prevazuta de art. 257 alin. 1 si 4 Cod penal cu aplicarea art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal si art. 189 alin. 1 lit. c Cod penal.

In art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 este incriminata contrabanda asimilata ca fiind colectarea, detinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea si vanzarea bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscand ca acestea provin din contrabanda sau sunt destinate savarsirii acesteia.

Este real ca prin transportarea tigarilor se inlesnea vanzarea tigarilor catre martorul [...], insa in conditiile in care fapta de inlesnire are ca obiect bunuri care trebuie plasate sub un regim vamal si care provin din contrabanda este incidenta norma speciala de incriminare prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, iar nu norma generala prev. de art. 270 Cod penal.

In considerentele Deciziei in interesul legii nr. 17 din 18 noiembrie 2013 s-a precizat ca, in considerarea sustragerii de la plata taxelor datorate statului, prin art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, legiuitorul a incriminat o forma de tainuire a bunurilor provenind din contrabanda, avand aceleasi cerinte referitoare la obiectul juridic cu cele de la infractiunea de contrabanda.

Aceste considerente vin sa intareasca aprecierea ca fapta comisa de inculpat este o forma speciala de tainuire, care se incadreaza in conformitate cu regimul juridic derogatoriu stabilit prin art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, nefiind aplicabile prevederile generale din Codul penal, ca o consecinta a principiului specialia generalibus derogant care impune inlaturarea de la aplicare a legii generale ori de cate ori exista o dispozitie speciala.

Art. 257 alin. 1 si 4 Cod penal cu aplicarea la art. 32 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal si art.189 alin. 1 lit. c Cod penal Art. 270 alin.3 din Legea nr.86/2006 RIL nr. 17 din 18 noiembrie 2013 Art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal Decizia ICCJ nr. 7 din 26 mai 2014 - dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala

Prin sentinta penala nr. 45/05.02.2016 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul penal nr. 484/118/2015 s-au hotarat urmatoarele:

Respinge, ca nefondate, cererile de schimbare a incadrarii juridice formulate de inculpatul [...]

[.].

In baza art.386 Cod procedura penala,

Schimba incadrarea juridica a faptelor retinute in sarcina inculpatului [...] [...] din infractiunile de ultraj prevazuta de art. 257 alin. 1 si 4 Cod penal si tentativa la omor calificat prevazuta de art. 32 Cod penal in referire la art. 188 Cod penal combinat cu art. 189 alin. 1 lit. c Cod penal intr-o unica infractiune de ultraj prin tentativa la omor calificat prevazuta de art.257 alin.1 si 4 Cod penal cu aplicarea art.32 alin.1 Cod penal raportat la art.188 Cod penal si art.189 alin.1 lit.c Cod penal.

In baza art.257 alin.1 si 4 Cod penal cu aplicarea art.32 alin.1 Cod penal raportat la art.188 Cod penal si art.189 alin.1 lit.c Cod penal cu aplicarea art.75 alin.2 lit.b Cod penal raportat la 76 alin. 1 Cod penal,

Condamna inculpatul [...] [...] la pedeapsa de 7 ani si 5 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de ultraj prin tentativa la omor calificat.

In baza art.67 alin.2 Cod penal raportat la art. 189 Cod penal,

Aplica inculpatului [...] [...] pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art.66 lit.a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si b (dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat) Cod penal pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.

In baza art.65 alin. 1 Cod penal,

Aplica inculpatului [...] [...] pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art.66 lit.a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si b (dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat) Cod penal, care se executa din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa principala privativa de libertate a fost executata sau considerata ca executata.

In baza art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 cu aplicarea art.75 alin.1 lit.d Cod penal raportat la 76 alin. 1 Cod penal,

Condamna inculpatul [...] [...] la pedeapsa de 1 an si 4 luni inchisoare pentru infractiunea de contrabanda.

In baza art.67 alin.2 Cod penal raportat la art. 270 alin.3 din Legea nr.86/2006,

Aplica inculpatului [...] [...] pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art.66 lit.a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si b (dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat) Cod penal pe o durata de 2 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.

In baza art.65 alin. 1 Cod penal,

Aplica inculpatului [...] [...] pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art.66 lit.a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si b (dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat) Cod penal, care se executa din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa principala privativa de libertate a fost executata sau considerata ca executata.

In baza art.38 alin.1 Cod penal raportat la art.39 lit.b Cod penal,

Aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani si 5 luni inchisoare la care se adauga un spor de o treime din cealalta pedeapsa stabilita, urmand ca inculpatul [...] [...] sa execute in final pedeapsa principala de 7 ani, 10 luni si 10 zile inchisoare.

Pedeapsa principala se executa prin privare de libertate in conformitate cu art.60 Cod penal.

In baza art.45 alin.3 lit.a Cod penal,

Aplica inculpatului [...] [...], alaturi de pedeapsa principala de 7 ani, 5 luni si 10 zile inchisoare, pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art.66 lit.a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si b (dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat) Cod penal pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.

In baza art.45 alin.3 lit.a si alin.5 Cod penal,

Aplica inculpatului [...] [...] pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art.66 lit.a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si b (dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat) Cod penal, care se executa din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa principala privativa de libertate a fost executata sau considerata ca executata

In baza art.399 alin.1 Cod procedura penala,

Mentine masura controlului judiciar a inculpatului [...] [...] .

In baza art.72 Cod penal,

Deduce din pedeapsa aplicata inculpatului [...] durata retinerii si arestarii preventive de la 05.12.2014 si pana la 23.06.2015 inclusiv.

In baza art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 cu aplicarea art.75 alin.1 lit.d Cod penal raportat la 76 alin.1 Cod penal si art.396 alin.10 Cod procedura penala,

Condamna inculpata [...] la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru infractiunea de contrabanda.

In baza art.67 alin.2 Cod penal raportat la art. 270 alin.3 din Legea nr.86/2006,

Aplica inculpatei [...] pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art.66 lit.a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si b (dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat) Cod penal pe o durata de 2 ani.

In baza art.65 alin. 1 Cod penal,

Aplica inculpatei [...] pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art.66 lit.a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si b (dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat) Cod penal.

In baza art. 91 Cod penal raportat la art.92 Cod penal,

Dispune suspendarea executarii sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatei [...] pe un termen de supraveghere de 2 ani, care se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii.

In baza art. 93 alin. 1 Cod penal,

Pe durata termenului de supraveghere inculpata [...] trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:

  1. sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Constanta, la datele fixate de acesta;
  2. sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;
  3. sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;
  4. sa comunice schimbarea locului de munca;
  5. sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

In baza art. 93 alin.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata [...] va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii in cadrul Caminului pentru persoane varstnice Constanta sau Muzeul de Arta Constanta, pe o perioada de 60 zile.

In baza art. 404 alin. 2 Cod procedura penala,

Atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 91 alin. 4 Cod penal si art.96 Cod penal referitoare la revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere in cazul nerespectarii masurilor de supraveghere, a neexecutarii obligatiilor ce ii revin sau savarsirii unei noi infractiuni pe parcursul termenului de supraveghere.

In baza art.68 alin. 1 lit.b Cod penal,

Pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor incepe de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii sub supraveghere a pedepsei.

Ia act ca prejudiciul a fost recuperat si A.N.A.F. prin D.G.F.P. Galati - A.J.F.P. Constanta a renuntat la constituirea de parte civila.

Ia act ca persoana vatamata [...] nu s-a constituit parte civile in cauza.

In baza art.112 alin. 1 lit.f Cod penal,

Dispune confiscarea speciala a cantitatii de 10.000 tigarete marca Assos 1Red netimbrate de provenienta Grecia cod bare 7622100998594, ambalate in 50 cartoane ridicate conform dovezii din 04.12.2014 - fila 36 U.P.

Dispune restituirea catre persoana vatamata [...] a obiectelor de la ord.181/2015 pct.3 (pantalon raiat, model jeans, culoare neagra, cu emblema „Bandolli jeans", la partea superioara interior betelie; pantalon, fibre sintetice, elastice, culoare gri la betelie, partea interioara spate prezinta emblema „Bershka", pantof tip sport, model gheata, culoare neagra, cu sireturi, din inlocuitori din piele, prezinta in lateral pe exterior, emblema OUECHUA) din registrul de corpuri delicte la ramanerea definitiva a hotararii.

Dispune restituirea catre [...] a obiectelor de la ord.181/2015 pct.2 (un maiou din fibre textile de culoare alba, cu emblema „EZGI" la partea interioara superior - posterioara; un bluzon din fibre textile de culoare gri, cu model la baza gatului, avand pe partea anterioara exterior inscriptia „NORTH ELSTON AV").

Dispune restituirea catre Garda de Coasta - Serviciul Teritorial al Politiei de Frontiera Constanta, Biroul C.M.I.I.T. a obiectelor de la ord.181/2015 pct.1 din registrul de corpuri delicte (8 tuburi cartuse cu inscriptia SADU 08 9x19 calibru 9 mm, ambalate in plic de hartie nr.1) la ramanerea definitiva a hotararii.

In baza art.7 alin.1 din Lege nr. 76 din 08.04.2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, modificat de art.91 pct.6 din titlul II din Legea 255/2013,

Dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul [...] [...] in vederea adaugarii profilelor genetice in Sistemului National de Date Genetice Judiciare.

In baza art.7 alin.2 din Lege nr. 76 din 08/04/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare,

Prelevarea probelor biologice de la inculpat in vederea adaugarii profilelor genetice in

S.N.D.G.J. se va realiza la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, la introducerea condamnatului definitiv in penitenciar, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de paza si in prezenta unui politist, fara nici o alta notificare prealabila din partea instantei de judecata.

In baza art.5 din Lege nr.76 din 08/04/2008,

Dispune informarea condamnatului cu privire la faptul ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului genetic.

In baza art.274 alin.1 Cod procedura penala,

Obliga inculpatul [...] [...] la plata sumei de 4.000 lei reprezentand cheltuieli judiciare catre

stat.

In baza art.274 alin.1 Cod procedura penala,

Obliga inculpata [...] la plata sumei de 3.500 lei reprezentand cheltuieli judiciare catre stat.

Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut ca persoana vatamata [...] are calitatea de ofiter de politie judiciara si gradul de comisar, desfasurandu-si activitatea profesionala in cadrul Garzii de Coasta - Serviciul Teritorial al Politiei de Frontiera Constanta.

La data de 3 decembrie 2014, politistii de frontiera au desfasurat activitati specifice pe linia combaterii activitatilor de contrabanda cu tigari derulate pe raza Municipiului Constanta, in baza planului de actiune intocmit in acest scop, urmarindu-se valorificarea unor informatii referitoare la activitatile ilicite intreprinse de inculpatii [...] [...] si [...], astfel cum rezulta din adresa nr.[...] din 22 ianuarie 2015 a Serviciului Teritorial al Politiei de Frontiera Constanta - Biroul Combaterea Migratiei Ilegale si Infractionalitatii Transfrontaliere.

Adresa mentionata arata ca inculpatul [...] [...] s-a aflat in atentia lucratorilor politiei de frontiera inca de la inceputul anului 2014, cand numitul [...] ar fi fost surprins in flagrant detinand 13.000 tigarete de contrabanda, pe care le-ar fi preluat de la inculpatul [...] [...] din imobilul acestuia situat pe str. Radu Calomfirescu nr.23, fiind inregistrat dosarul nr. 19/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta; ca pe timpul desfasurarii unei perchezitii la imobilul inculpatului, sau ridicat 7.621 tigarete, majoritatea ambalajelor fiind distruse prin ardere, existand suspiciuni ca [...] [...] ar fi incercat sa le distruga prin incendiere.

Constatarea organelor de politie face obiectul urmaririi penale in dosarul nr. 19/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, dosar reunit la dosarul nr. 345/P/2012 al aceluiasi parchet unde, de asemenea inculpatul [...] este cercetat pentru savarsirea infractiunii de contrabanda prev. de art. 270 alin.3 din Legea 86/2006 avand ca obiect detinerea unor cantitati de tigarete provenite din contrabanda.

In vederea valorificarii informatiilor referitoare la activitatile ilicite intreprinse de inculpatii [...] [—] si [—], respective ca inculpatul impreuna cu sotia acestuia urmeaza sa livreze cantitatea de cinci baxuri de tigari de contrabanda unor persoane de pe strada [...], la data de 3 decembrie 2014 lucratorii de politie din cadrul Serviciului Teritorial al Politiei de Frontiera Constanta - Biroul Combaterea Migratiei Ilegale si Infractionalitatii Transfrontaliere au organizat doua echipe care urmau sa actioneze pentru punerea in aplicare a planului de actiune.

Prima echipa a fost formata din comisar de politie [...], in calitate de coordonator grup, agent sef adjunct [...] si inspector [...], in calitate de sef al Compartimentului Sprijin Operativ din cadrul Garzii de Coasta Constanta, iar cea de-a doua echipa a fost formata din inspector principal de politie [...] , coordonatorul echipei, agent de politie [...] si [...], cei doi desfasurandu-si activitatea in cadrul Compartimentului Sprijin Operativ.

Echipa coordonata de persoana vatamata organizase un dispozitiv de supraveghere operativa pe strada [...] din Municipiul Constanta, astfel cum rezulta din declaratiile persoanei vatamate - comisar de politie [...] si a martorilor [...] si [...] - filele 47 - 51 U.P. si 54 - 55 fond, iar echipa de interventie coordonata de inspector principal de politie [...], cu autospeciala cu lumini, a fost pusa in asteptare pe str.B.P. Hasdeu, urmand sa asigure interventia la locul faptei pentru a nu da posibilitatea persoanei depistate sa se sustraga de la urmarire, existand date ca [...] [...], inainte sa livreze marfa, face cateva tururi de recunoastere a strazilor din zona.

Legatura dintre cele doua echipe a fost asigurata prin statiile cu care erau echipati lucratorii de politie.

In jurul orelor 19

40

, in zona supravegheata si-a facut aparitia inculpatul [...] [...] la volanul unui autoturism marca BMW inmatriculat in Bulgaria care, initial, a facut o recunoastere a zonei in sensul ca s-a deplasat de mai multe ori cu masina fiind atent la persoanele prezente precum si la autoturismele parcate, apoi a parcat autoturismul pe strada [...] colt cu strada [...], aspecte ce rezulta din procesul - verbal de constatare a infractiunii de contrabanda de la filele 105 - 107 dosar U.P. coroborat cu declaratiile persoanei vatamate (“a aparut inculpatul la volan cu sotia in dreapta, au facut ture de recunoastere in zona si au parcat autoturismul in apropierea imobilului vizat, dar pe str. [...], adica la intersectie”) si declaratiile martorilor [...] (“dupa ce s-au plimbat de cateva ori pe acea strada, inculpatii au parcat masina pe str. [...] in dreptul numarului 1, care se afla foarte aproape de adresa [...]”), [...] (“autoturismul a facut mai multe ture de strada, iar la un moment dat s-a oprit la intersectia strazii [...] cu strada [...]”).

Impreuna cu inculpatul, in autoturism se afla sotia acestuia, respectiv inculpata [...] care, dupa stationarea autoturismului, a coborat, in timp ce inculpatul [...] [...] a ramas la volanul autoturismului cu motorul pornit.

Inculpata [...] a intrat in imobilul situat pe strada [...] la numarul 13 si la scurt timp a iesit fiind insotita de o persoana de sex masculin identificata in persoana martorului [...], persoana cunoscuta de organele judiciare a facand parte dintre persoanele care comercializeaza tigarete de contrabanda in Piata Tomis III din Municipiul Constanta, potrivit declaratiilor martorilor [...] si [...].

Inculpata [...] si martorul [...] s-au indreptat spre portbagajul autoturismului la volanul caruia se afla inculpatul [...] [...] iar inculpata a scos din interior o cutie care continea, astfel cum s-a stabilit ulterior, 10.000 tigarete marca Assos 1Red netimbrate de provenienta Grecia cod bare 7622100998594, ambalate in 50 de cartoane.

Lucratorii de politie si-au luat vestele reflectorizante peste haine, si-au scos insignele si au intervenit strigand somatiile legale -
Stai, Politia de Frontiera,
aspect confirmat de persoana vatamata (“am luat vestele peste haine, am scos insignele de pe sub camasa si am intervenind strigand somatiile legale -
Stai, Politia de Frontiera
’) si martorii [...] (“am auzit strigandu-se ”Politia!”, “Cred ca la unul - din politisti am vazut geci reflectorizante ca cele de gunoieri”), [...] (“Peste hainele civile ne-am echipat cu vestele reflectorizante inscriptionate ”Politia de Frontiera”, “Am procedat la efectuarea somatiilor legale, strigand ”Politie de Frontiera, stati, incetati orice activitate”), [...] (“eu, [...] si [...], ne-am echipat cu vestele reflectorizante pe care le purtam sub hainele civile si ne-am indreptat catre autoturism”), [...] (“Am recunoscut persoanele de pe strada ca fiind colegi de-ai mei, respectiv lucratori in cadrul Politiei de Frontiera, dupa inscriptiile de pe vesta, respectiv ”Politie de Frontiera”, inscriptii aflate pe spatele vestelor si care sunt reflectorizante”), [...] (“Colegii cu care ma aflam eu erau in tinuta de interventie, iar eu in civil. Ceilalti colegi din primul grup erau in civil si purtau veste reflectorizante.”), [...] (“Tarna avea vesta reflectorizanta cu insemnele Politiei de Frontiera pe fata si pe spate”, “[...] avea pe el vesta reflectorizanta cu insemnele Politiei de Frontiera”), [...] (“[...] era in civil si purta vesta reflectorizanta cu insemnele Politiei de Frontiera“, “[...] era in civil si cu vesta reflectorizanta”).

In raport de aceste declaratii, Tribunalul nu poate retine apararile inculpatului [...] [...] care a sustinut ca politistii erau imbracati in civil, nu aveau imbracaminte cu insemne special si a fost in eroare cu privire la calitatea acestora.

Potrivit planului de actiune stabili, persoana vatamata s-a indreptat in fuga spre conducatorul autovehiculului, martorul [...] s-a indreptat catre inculpata [...] iar martorul [...] catre martorul [...].

La somatia martorului [...], numitul [...] s-a intins pe jos in mod voluntar, aspect confirmat atat de acesta (“am auzit strigandu-se ”Politia!”, m-am pus pe burta in spatele masinii”), cat si de
martorii [...] (“l-am somat de [...] sa ramana pe loc, acesta conformandu-se somatiei”) si [...] (“numitul [...] s-a intins pe jos in mod voluntar”).

Inculpata [...] a aruncat baxul de tigari si a incercat sa fuga in diagonala in spatele masinii, dar a fost ajunsa din urma dupa cativa metri de catre [...] si imobilizata.

Concomitent cu aceste actiuni ale colegilor sai, persoana vatamata - comisar de politie [...], care purta vesta cu insemnele specifice politiei de frontiera, s-a indreptat catre portiera stanga - fata a autoturismului condus de inculpatul [...] [...], a procedat la deschiderea portierei si la somarea inculpatului prin folosirea expresiilor : " Stai, Politia, actele la control, scoate cheia din contact, opreste motorul

Aceste somatii au fost percepute si de martorul [...] care a declarat urmatoarele: “colegul meu [...] s-a dus in dreptul portierei din fata stanga, respectiv in dreptul soferului si a adresat dispozitii de a opri motorul si de a scoate cheile din contact. Am auzit efectiv aceste dispozitii, eu fiind aproape, aflandu-ma in partea din fata - dreapta a masinii”.

In raport de aceste aspecte, respectiv faptul ca politistii purtau insemnele Politiei de Frontiera (veste reflectorizante, insigne), precum si somatiile adresate direct inculpatului [...] [...] de persoana vatamata [...], nu se poate retine apararea inculpatului cu privire la eroarea in care s-ar fi aflat in legatura cu calitatea persoanei care a incercat sa-l coboare de autoturism.

De altfel, s-a stabilit faptul ca inculpatul il cunostea pe comisarul [...], iar acesta a expus faptul ca “eram fata in fata cu el (cu inculpatul), obraz langa obraz, dar el se uita la mine, asa ca nu avea cum sa nu ma recunoasca”. Mai mult, era improbabil ca inculpatul sa nu auda somatiile comisarului, atat timp cat martorul [...] a auzit aceste somatii in conditiile in care se afla pe partea din fata - dreapta a masinii.

Contrar solicitarilor formulate de persoana vatamata, inculpatul [...] [...] a procedat la punerea in miscare a autoturismului.

In descrierea momentelor ulterioare, persoana vatamata a relevat ca inculpatul incerca sa introduca in viteza insa nu reusea din cauza emotiilor, si a dat in marsarier cativa metri, timp in care [...] era “cu mana de gatul lui”. A aratat ca vazand actiunea sa fizica, inculpatul s-a incordat, tinandu- se foarte bine de volan, aplecandu-se foarte mult pe cotiera, unghi in care persoana vatamata nu putea sa exercite forta asupra acestuia, fapt pentru care, combinat cu miscarea de deplasare in spate a autoturismului, [...] a pierdut controlul asupra deplasarii sale, fiind tarat. Inculpatul a reusit sa bage in viteza a -I-a si a inceput sa se deplaseze vertiginos spre o masina parcata pe trotuar, timp in care persoana vatamata a fost tarata, neavand control asupra picioarelor. Inculpatul s-a deplasat catre masina parcata pe sensul opus, persoana vatamata sesizand intentia acestuia de a scapa de lucratorul de politie prin strivire cu portiera autoturismului sau de autoturismul parcat. Realizand pericolul la care era expus prin lovirea cu autoturisamul parcat, persoana vatamata a aratat ca a abandonat si s-a desprins din propria vointa, iar datorita vitezei pe care a prins-o din miscarea autoturismului accelerat, a cazut pe borura, primul impact avandu-l piciorul care a luat tot socul, suferind cea mai mare trauma.

Faptul ca inculpatul a deplasat autoturismul in marsarier rezulta si din alte depozitii. Martorul [...] a aratat ca in momentele in care se afla intins la sol in spatele masinii, aceasta “a dat de 2-3 ori inainte si inapoi, mi-a prins hainele, insa nu mi-a provocat leziuni si apoi a plecat din acel loc”, aspect sustinut inclusive de aspectele fixate in plansa fotografica din dosarul U.P.

Subliniem declaratia martorului [...], care a perceput in mod nemijlocit aceasta faza a incidentului si a descris momentul in mod amanuntit: “Deoarece avea motorul pornit, inculpatul a pus in miscare masina executand o manevra inapoi pentru a scapa de colegul meu [...], mergand circa 10 metri, atingandu-l putin si pe numitul [...] cu partea din spate a masinii. Vazand aceste lucruri, am scos armamentul din dotare si am adresat cu voce tare somatiile legale ”
Politia, stai ca trag
” de mai
multe ori, insa nici de aceasta data nu s-a conformat. In acest timp inculpatul a pus in miscare masina in sensul de miscare in fata, in timp ce colegul meu incerca sa-l scoata pe inculpat din masina. Vazand ca nu a reusit colegul meu si ca se tinea foarte strans de inculpat, fiind tarat pe jos circa 10 metri, am armat pistolul, am executat un foc de avertisment in aer, dar fara nici un efect, apoi vazand ca [...] este tarat am executat circa patru focuri asupra pneului din dreapta - fata a masinii, partea in care eu ma aflam. Nici de aceasta data inculpatul nu a oprit, astfel ca vazand ca nu poate sa scape de colegul meu, a acrosat o masina care stationa pe acelasi sens de mers, timp in care colegul meu si-a dat drumul, pentru a nu fi strivit intre cele doua masini. In timp ce se deplasa, am executat trei focuri in pneul din partea dreapta - spate a masinii, dar nu am reusit sa opresc masina, inculpatul reusind sa plece de la fata locului si sa se piarda pe strazile din apropiere”.

In momentul in care inculpatul [...] [...] a reusit sa fuga cu autoturismul marca BMW, a zgariat bara stanga fata a autoturismului marca Volkswagen Polo cu numarul de inmatriculare [...], proprietatea martorei [...], aspect ce rezulta din declaratia acestei martore, precum si din procesul - verbal de cercetare a locului faptei insotit de planse fotografice.

In ciuda actiunilor desfasurate de lucratorii de politie, inculpatul [...] [...] a reusit sa fuga de la locul faptei la volanul autoturismului marca BMW, desi a fost urmarit de membrii celui de-al doilea echipaj de politie.

Urmare acestor actiuni ale inculpatului, persoana vatamata - comisar de politie [...] a suferit leziuni traumatice la nivelul membrului stang, leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire de corpuri dure si prin suprasolicitarea articulatiei gleznei stangi, necesitand pentru vindecare 121 4 zile ingrijiri medicale, astfel cum rezulta din cuprinsul Raportului de constatare medico - legala.

Dupa ce inculpatul [...] [...] a fugit de la locul faptei, organele de politie din cadrul Serviciului Teritorial al Politiei de Frontiera Constanta au procedat la verificarea continutului cutiei pe care inculpata [...] o scosese din portbagajul autoturismului condus de sotul sau si s-a constatat ca aceasta continea 10.000 tigarete ambalate in 50 de cartoane de tigari marca ASSOS 1 RED netimbrate, provenienta Grecia destinate vanzarii exclusive in magazine DUTY FREE, potrivit procesului - verbal si dovada de ridicare a tigaretelor.

De remarcat este faptul ca autoturismul marca BMW condus de inculpat in acea noapte nu a mai fost gasit, fiind instrainat de catre inculpat unei persoane necunoscute, a carei identitate nu a putut fi stabilita.

Acesta este si motivul pentru care, cu ocazia efectuarii procedurii reconstituirii faptei (fixata prin inregistrarea audio video), a fost necesara utilizarea unui autoturism marca BMW cu caracteristici similare celor avute de autoturismul pe care inculpatul 1-a condus in seara zilei de 3 decembrie 2014

Fapta inculpatilor [...] [...] si [...] care, in seara zilei de 3 decembrie 2014, au detinut si transportat cantitatea de 10.000 tigarete de contrabanda constituie infractiunea de contrabanda prev. de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006.

Potrivit art. 270 alin.1 din Legea nr.86/2006 „Introducerea in sau scoaterea din tara, prin orice mijloace, a bunurilor sau marfurilor, prin alte locuri decat cele stabilite pentru control vamal, constituie infractiunea de contrabanda si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi” , iar alin.3 al aceluiasi articol stabileste ca „sunt asimilate infractiunii de contrabanda si se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, detinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea si vanzarea bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscand ca acestea provin din contrabanda sau sunt destinate savarsirii acesteia.”

Definitia infractiunii asimilate infractiunii de contrabanda a fost clarificata prin Decizia nr.32/2015 a I.C.C.J. pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept vizand interpretarea dispozitiilor art. 270 alin.3 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, care a stabilit ca notiunea de „contrabanda” utilizata de legiuitor in dispozitiile art.270 alin.3 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, in sintagma „cunoscand ca acestea provin din contrabanda” priveste contrabanda constand in introducerea in tara a bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea in tara a acestor bunuri sau marfuri prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal

In consecinta, pentru a exista infractiunea de contrabanda asimilata prevazuta de art.270 alin.3 din Legea 86/2006 este necesar ca produsele care se detin, transporta/comercializeaza sa provina din contrabanda prevazuta la art.270 alin.1 si 2 din aceeasi lege, iar in cauza nu s-a stabilit modalitatea in care au fost introduse in tara.

Tribunalul a observat ca inculpatii au fost identificati detinand o cantitate mari de tigari, respectiv 10.000 tigarete marca Assos 1 Red netimbrate de provenienta Grecia, pentru care nu au prezentat documente de provenienta (fabricatie in tara/import).

In aceasta situatie s-a nascut o prezumtie relativa de introducere ilegala a tigarilor pe teritoriul tarii, care putea fi rasturnata prin mijloace de proba de catre inculpati. Imposibilitatea inculpatilor de a prezenta astfel de documente, care sa justifice modul legal de introducere a acestor tigari in tara (sau, eventual, fabricarea lor pe teritoriul Romaniei) au determinat ca aceasta prezumtie sa se transforme in certitudine.

De altfel, se observa faptul ca inculpata [...] a recunoscut integral acuzatia care i se aduce, iar inculpatul [...] [...] nu a negat provenienta de contrabanda a acestor tigari.

Apararile inculpatului [...] [...] referitor la aceasta infractiune sunt in sensul ca nu lui i-au apartinut tigarile, ci inculpatei [...], iar actiunea sa de deplasare cu autoturismul a reprezentat numai o insotire a coinculpatei.

Instanta retine ca actiunile inculpatului se suprapun peste elementele constitutive ale infractiunii de contrabanda asimilata intrucat inculpatul a cunoscut faptul ca transporta tigari ce proveneau din contrabanda, atat din perspectiva declaratiei acestuia („In seara zilei de 03.12.2014, in jurul orelor 20

00

, sotia mea [...] mi-a solicitat sa merg cu aceasta cu masina, sa duca un bax de tigari Assos la un barbat pe care aceasta il cunostea” cu „scopul de i-l arata si a i-l vinde”), cat si a imprejurarii ca personal a pus baxul cu tigari Assos in portbagajul masinii.

Mai mult, este putin probabil ca inculpatul sa nu fi cunoscut detalii cu privire la actiunile coinculpatei, avand in vedere ca sunt casatoriti, ca a participat direct la manipularea baxului de tigari (fara insemne de timbraj) si la transportul acestuia si cunostea ca scopul deplasarii era acela de a-l vinde.

Ori, art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 sanctioneaza variante alternative ale elementului material (colectarea, detinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea si vanzarea bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal), infractiunea existand atat in situatia comiterii unei singure actiuni, cat si in situatia comiterii mai multor actiuni din cele enumerate de legiuitor, respectiv detinere si transport pentru inculpatul [...] [...].

In acest sens indicam faptul ca inculpatul a actionat in calitate de coautor atat la detinerea tigarilor de contrabanda, cat si la transportul acestora, actiunile fiind efectuate concomitent cu cele ale inculpatei [...], eforturile lor fiind conjugate si imbracand forma participatiei a coautorilor.

In considerarea acestor aspecte, nu se poate retine ca actiunile comise de catre inculpat ar imbraca forma infractiunii de tainuire prevazuta de art.270 Cod penal, care presupune actiuni ulterioare ale tainuitorului in raport de infractiunea de contrabanda prevazuta de art.270 alin.3 din Legea 86/2003, distincta de infractiunea de contrabanda din care provin bunurile prevazuta de art.270 alin.1 si 2 din Legea nr.86/2006.

Extrapoland analiza comparata a celor doua infractiuni, Tribunalul observa ca unele din variantele alternative ale infractiunii de contrabanda prevazuta de art.270 alin.3 Legea nr.86/2006, respectiv colectarea, detinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea si vanzarea bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal pot fi forme speciale ale tainuirii, incriminata de legiuitor in cadrul infractiunii asimilate de contrabanda (care este o infractiune distincta, ulterioara si cu autonomie proprie fata de reglementarile de la alin.1 si 2 din acelasi articol de lege).

Astfel, prin „colectare” (art.270 alin.2 Legea nr.86/2006) se intelege „strangerea la un loc a diferite lucruri sau materii si depozitarea lor” conform dexonline, iar sintagma “primire” din art.270 Cod penal, astfel cum s-a subliniat in doctrina de specialitate, se refera la “a lua bunul in posesie sub orice titlu (depozit, gaj)” - prof. Tudorel Toader, Vasile Dobrinoiu); prin „detinere” (art.270 alin.2 Legea nr.86/2006) se intelege “a avea in stapanire sau in pastrare un bun material” - dexonline, iar prin „dobandire” din art.270 Cod penal se intelege „luarea bunului in stapanire in mod definitiv”, indiferent de modul de dobandire - prof. Tudorel Toader, a deveni „proprietarul bunului” - Vasile Dobrinoiu.

Pentru aceste considerente, constatand ca fapta inculpatului [...] [...] care, impreuna cu [...], in seara zilei de 3 decembrie 2014, a detinut si transportat cantitatea de 10.000 tigarete de contrabanda, cu vinovatie sub forma intentiei directe, calificata prin indeplinirea conditiei cunoasterii provenientei din contrabanda a acestora, constituie infractiunea de contrabanda prev. de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006, s-a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice a acestei infractiuni in cea de tainuire prev de art.270 Cod penal formulata de inculpat.

Fapta inculpatului [...] [...] care, in seara zilei de 3 decembrie 2014 fiind depistat de organele de politie din cadrul Garzii de Coasta - Serviciul Teritorial al Politiei de Frontiera Constanta detinand 10.000 tigarete de contrabanda, pentru a se sustrage de la tragerea la raspunderea penala pentru aceasta infractiune, desi a fost somat de comisarul de politie [...], aflat in exercitiul atributiilor de serviciu ce implica exercitiul autoritatii de stat, sa coboare din autoturismul marca BMW la volanul caruia se afla, a pus autoturismul in miscare efectuand manevre de deplasare spre inapoi si spre inainte apoi a demarat cu ofiterul de politie care se prinsese cu mainile de corpul lui [...] [...], inculpatul efectuand un viraj de apropiere de autoturismul [...] stationat pe marginea carosabilului existand pericolul strivirii ofiterului de politie care s-a desprins de autoturism suferind, in cadere, leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 12 -14 zile ingrijiri medicale, constituie infractiunea de ultraj prin tentativa la omor calificat prevazuta de art.257 alin.1 si 4 Cod penal cu aplicarea la art.32 Cod penal raportat la art.188 Cod penal si art.189 alin.1 lit.c Cod penal.

Contrar celor sustinute prin actul de sesizare a instantei, actiunile desfasurate de inculpat reprezinta o infractiune unica de ultraj, comisa in modalitatea tentativei la omor calificat.

Potrivit art.257 alin.1 Cod penal, varianta tip a infractiunii de ultraj consta in “amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime”, iar varianta agravata exista atunci cand oricare dintre faptele anterioare sunt comise asupra unui politist sau jandarm, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii.

Legiuitorul nu a inclus si forma tentata a infractiunii de omor in continutul infractiunii de ultraj prin raportare la insasi ratiunile pentru care a inteles sa incrimineze forma tentata a infractiunii de omor in forma simpla sau calificata. Astfel, nu ar fi fost necesara indicarea expresa a comiterii ultrajului prin infractiunea de tentativa la omor, atat timp cat se face trimitere in mod expres la infractiunea de omor, care poate avea forma consumata sau tentata, fiind sanctionabila in ambele variante.

Intentia legiuitorului nu a fost de a sanctiona de doua ori aceeasi fapta, ci de a instaura un regim juridic special pentru infractiunea de omor (in varianta simpla sau calificata, consumata sau tentata) comisa impotriva unui subiect pasiv circumstantiat - functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat/ politist/ jandarm aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii, urmarind protejarea atat a relatiilor sociale referitoare la respectul datorat autoritatilor de stat si functionarilor din cadrul acestora, cat si a relatiilor sociale referitoare la viata, libertatea psihica, integritatea corporala a functionarului public.

De altfel, nu ar fi in consonanta cu spiritul legii a se retine pentru aceeasi fapta penala un concurs ideal intre o infractiune de ultraj comisa prin omor calificat prevazuta de art. 257 alin. 1 si 4 Cod penal si tentativa la omor calificat prevazuta de art. 32 Cod penal in referire la art. 188 Cod penal comb. cu art. 189 alin. 1 lit. c Cod penal, atat timp cat urmarea faptei nu s-a materializat in suprimarea efectiva a vietii persoanei vatamate, ci intr-o tentativa.

Aceasta interpretare rezulta si din analiza modului de redactare a art.257 Cod penal, care nu stabileste o pedeapsa distincta pentru infractiunea de ultraj, ci face trimitere la pedeapsa aplicabila prin dispozitiile ce reglementeaza infractiunea asimilata ultrajului, respectiv amenintarea, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul.

La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatei [...] s-au avut in vedere criteriile generale prevazute de art.74 Cod penal si anume: dispozitiile din partea generala a Codului penal, imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, imprejurarea ca a detinut si transportat cunoscand imprejurarea ca respectivele marfuri fusesera introduse in mod fraudulos pe teritoriul Romaniei si, deci, proveneau din contrabanda, actiuni care se circumscriu laturii obiective a infractiunii incriminate de Codul Vamal; de urmarea produsa si relatiile sociale incalcate, prejudiciul cauzat la bugetul statului - infractiunea de contrabanda prev. de art.270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal fiind o infractiune de prejudiciu prin care s-a adus atingere relatiilor sociale privind regimul vamal, parte a regimului fiscal.

Din analiza elementelor de natura a caracteriza persoana inculpatei, instanta constata ca aceasta are 33 de ani, se afla la primul conflict cu legea penala, este casatorita din anul 2002 cu inculpatul [...] [...], are 2 copii minori, a recunoscut comiterea infractiunii retinuta in sarcina sa, asumandu-si responsabilitatea pentru comiterea acesteia si accesand procedura simplificata a recunoasterii vinovatiei, urmand a se aplica reducerea cu 1/3 a limitelor speciale ale pedepsei prevazute de lege, potrivit art.396 alin.10 Cod procedura penala.

Totodata, s-a dat eficienta circumstantei atenuante prevazuta de art.75 alin.1 lit.d Cod penal raportat la art.76 alin.1 Cod penal, respectiv acoperirea integrala a prejudiciului cauzat prin infractiune, avand in vedere ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, respectiv:

  • a achitat suma de 5.673 lei anterior primului termen de judecata conform chitantei seria A/2014 nr.01184399 din 28.01.2015.
  • nu a mai beneficiat niciodata de aceasta circumstanta;
  • infractiunea comisa nu este exceptata de legiuitor de la beneficiul acestei atenuante.

Totodata, s-a constatat ca sunt intrunite cumulativ conditiile prevazute de art.91 alin.1 Cod

penal, respectiv pedeapsa aplicata nu depaseste 3 ani inchisoare, inculpata nu a mai fost condamnat anterior, si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii si se apreciaza, in raport de persoana inculpatei, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de eforturile depuse de aceasta pentru acoperirea prejudiciului, precum si de posibilitatile sale de indreptare, astfel cum acestea au fost expuse in evaluarea Serviciului de Probatiune de pe langa

Tribunalul Constanta, ca aplicarea pedepsei, chiar fara executare, este suficienta si nu va comite alte infractiuni.

Referitor la inculpatul [...] [...], in procesul de individualizare a pedepsei s-au avut in vedere criteriile generale prevazute de art.74 Cod penal si anume: dispozitiile din partea generala a Codului penal, imprejurarile si modul de comitere a infractiunilor, imprejurarea ca a detinut si transportat cunoscand imprejurarea ca respectivele marfuri fusesera introduse in mod fraudulos pe teritoriul Romaniei si, deci, proveneau din contrabanda, actiuni care se circumscriu laturii obiective a infractiunii incriminate de Codul Vamal; de faptul ca, in incercarea de a se sustrage cercetarii penale cu ocazia prinderii sale in flagrant, cu intentie indirecta, a atentat la viata unui politist aflat in exercitiul functiei, de urmarea produsa si relatiile sociale incalcate, prejudiciul cauzat la bugetul statului - infractiunea de contrabanda prev. de art.270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal fiind o infractiune de prejudiciu prin care s-a adus atingere relatiilor sociale privind regimul vamal, parte a regimului fiscal, dar si relatiilor sociale referitoare la respectul datorat autoritatilor de stat si functionarilor din cadrul acestora, cat si a relatiilor sociale referitoare la viata, libertatea psihica, integritatea corporala a politistului.

La intregirea tabloului de natura a determina pedeapsa ce va fi aplicata inculpatului, s-a avut in vedere si aspecte ce tin de personalitatea acestuia. Astfel, inculpatul [...] [...] este la primul conflict cu legea penala, fiind infractor primar, nu a recunoscut elementul subiectiv al faptei comise,

Tribunalul a retinut in referire la infractiunea de contrabanda comisa de catre acesta, circumstanta atenuanta prevazuta de art.75 alin.1 lit.d Cod penal raportat la art.76 alin.1 Cod penal, respectiv acoperirea integrala a prejudiciului cauzat prin infractiune, avand in vedere ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege respectiv:

  • a achitat suma de 5.673 lei anterior primului termen de judecata conform chitantei seria A/2014 nr.01184399 din 28.01.2015.
  • nu a mai beneficiat niciodata de aceasta circumstanta;
  • infractiunea comisa nu este exceptata de legiuitor de la beneficiul acestei atenuante.

Cu privire la infractiunea de ultraj prin tentativa la omor calificat prevazuta de art.257 alin.1 si 4 Cod penal cu aplicarea la art.32 Cod penal raportat la art.188 Cod penal si art.189 alin.1 lit.c Cod penal, instanta a apreciat ca se impune retinerea circumstantei atenuante prevazuta de art.75 alin.2 lit.b Cod penal raportat la 76 alin.1 Cod penal, retinand ca imprejurari legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii, respectiv intentia indirecta, spontana, nefiind o fapta preordinata, dar si urmarile concrete produse asupra integritatii corporale a persoanei vatamate, care a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 12 -14 zile ingrijiri medicale.

Impotriva sentintei penale nr. 45/05.02.2016 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul penal nr. 484/118/2015 au declarat apel inculpatii [...] [...] si [...].

Inculpatul [...] [...] a solicitat achitarea in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala pentru infractiunea prev. de art. 257 alin.1 si 4 Cod penal cu aplicarea art.32 alin.1 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal si art. 189 alin. 1 lit. c Cod penal, iar in cazul in care se retine ca fapta exista a solicitat schimbarea incadrarii juridice in infractiunea prev. de art. 257 alin. 1,4 Cod penal raportat la art. 193 Cod penal; pentru infractiunea de contrabanda a solicitat achitarea in temeiul art.16 alin. 1 lit. c Cod procedura penala, iar in subsidiar schimbarea incadrarii juridice in infractiunea de tainuire prev. de art.270 Cod penal. Se sustine ca nu s-a produs un accident de circulatie si este exclusa actiunea inculpatului cu autoturismul impotriva persoanei vatamate, iar surprinderea inculpatului la scurt timp dupa comiterea unei infractiuni prin neraspundere la solicitarea organului de cercetare de a se preda nu constituie nici infractiunea de ultraj si nici infractiunea de tentativa de omor; cel mult se poate retin infractiunea de ultraj prin lovire, deoarece persoana vatamata nu a suferit leziuni grave, nu i-a fost pusa in pericol viata, iar inculpatul nu a actionat cu intentia de a ucide. S-a invocat ca inculpatul nu a cunoscut calitatea de politist a persoanei vatamate, care a si actionat contrar dispozitiilor legale prin utilizarea armei. Nu se poate retine in sarcina inculpatului nici infractiunea de contrabanda, intrucat tigarile nu apartineau acestuia, ci sotiei sale, pe care a insotit-o in vederea valorificarilor tigarilor, astfel ca a savarsit infractiunea de tainuire in modalitatea vanzarii tigarilor, iar calitatea de sot al inculpatei [...] determina pronuntarea unei solutii de incetare a procesului penal pentru infractiunea de contrabanda. S-a mai solicitat ca in cazul retinerii vinovatiei pentru infractiunea prev. de art. 257 alin. 1,4 Cod penal raportat la art. 193 Cod penal sa se aplice o pedeapsa spre minimul special, in conditiile art. 91 Cod penal.

Inculpata [...] a solicitat pronuntarea unei solutii de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei, sustinand ca limitele de pedeapsa ce trebuie avute in vedere sunt cele rezultate din aplicarea dispozitiilor art.396 alin. 10 Cod procedura penala.

Examinand sentinta penala apelata prin prisma criticilor formulate de apelanti, precum si din oficiu, conform art. 420 Cod procedura penala, Curtea constata ca apelurile declarate de inculpatii [...] [...] si [...] sunt nefondate.

Prima instanta a stabilit in mod corect starea de fapt, incadrarea juridica si vinovatia inculpatilor [...] [...] si [...], fiind indeplinite conditiile prev. de art. 396 alin. 2 Cod procedura penala pentru pronuntarea unei solutii de condamnare, conform incadrarii juridice stabilita de prima instanta.

Cu referire la inculpatul [...] [...],
Curtea retine ca in data de 03.12.2014 persoana vatamata [...], ofiter de politie judiciara cu gradul de comisar in cadrul Garzii de Coasta - Serviciul Teritorial al Politiei de Frontiera Constanta, facea parte dintr-o echipa care desfasura o actiune pe linia combaterii activitatilor de contrabanda cu tigari derulate pe raza Municipiului Constanta, in baza planului de actiune intocmit in acest scop, existand informatii referitoare la activitatile ilicite intreprinse de inculpatii [...] [...] si [...], aspecte conformate prin adresa nr. [...] din 22 ianuarie 2015 a Serviciului Teritorial al Politiei de Frontiera Constanta - Biroul Combaterea Migratiei Ilegale si Infractionalitatii Transfrontaliere.

Conform art. 7 din O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera este unitatea centrala a Politiei de Frontiera Romane, cu personalitate juridica si competenta teritoriala pentru intreaga zona de responsabilitate a politiei de frontiera, care exercita conducerea si raspunde de intreaga activitate a politiei de frontiera, desfasoara activitati de investigare si cercetare a infractiunilor deosebit de grave circumscrise crimei organizate, migratiei ilegale si criminalitatii transfrontaliere comise in zona de competenta teritoriala a Politiei de Frontiera, precum si orice alte atributii date in competenta sa prin lege.

Printre atributiile Politiei de Frontiera Romane, care are in structura sa si Garda de Coasta, se numara organizarea actiunilor pentru descoperirea si identificarea persoanelor care au incalcat sau despre care se detin date ca intentioneaza sa incalce normele regimului juridic al frontierei de stat, precum si alte prevederi legale stabilite in competenta, dar si desfasurarea unor activitati pentru constatarea faptelor penale si, prin organele de cercetare penala ale politiei judiciare din cadrul Politiei de Frontiera Romane, efectueaza cercetari in legatura cu acestea, conform legii (art. 21 din

O.U.G. nr. 104/2001).

In conditiile in care existau date privind implicarea inculpatului [...] [...] in activitati de contrabanda cu tigari, Garda de Coasta avea competenta de a organiza actiunea din data de 03.12.2014, prin care se incerca descoperirea unor posibile activitati infractionale in legatura cu incalcarea normelor privind frontiera de stat.

In acest context a fost organizata actiunea de supraveghere a actiunilor desfasurate de inculpatii [...] [...] si [...], organele politiei de frontiera observand cum la ora 19

40

a aparut un autoturism marca BMW inmatriculat in Bulgaria, condus de inculpat, care a parcat autoturismul pe str. [...] in dreptul numarului 1; in timp ce inculpatul [...] [...] a ramas la volanul autoturismului, cu motorul pornit, inculpata [...] a coborat si a intrat in imobilul situat pe strada [...], iar la scurt timp a iesit insotita de martorul [...], dupa care s-au indreptat catre autoturism, iar inculpata a scos din interior o cutie ce continea 10.000 tigarete marca Assos 1Red netimbrate de provenienta Grecia, ambalate in 50 de cartoane.

Echipa formata din persoana vatamata [...], [...] si [...], dupa ce fiecare dintre lucratorii politiei de frontiera si-a pus vesta reflectorizanta si insigna de serviciu, a avertizat inculpatii „Stai, Politia de Frontiera”.

Conform planului stabilit in prealabil, persoana vatamata [...] s-a deplasat catre conducatorul autoturismului, iar ceilalti doi colegi catre [...] si [...]. Acest mod de actiune rezulta din declaratiile persoanei vatamate [...] si ale martorilor [...] si [...], dar si din rapoartele intocmite de lucratorii politiei de frontiera si procesele verbale de cercetare la fata locului intocmite la data de 03.12.2014.

Persoana vatamata declara ca, fiind fata in fata cu inculpatul aflat in autoturism, i-a cerut acestuia sa opreasca motorul si sa coboare din autoturism, pentru a-i prezenta documentele sale si ale marfurilor transportate. Deoarece inculpatul a intentionat sa paraseasca locul, accelerand autoturismul si efectuand o manevra de mers inapoi, persoana vatamata a sarit asupra lui, dupa ce a deschis portiera autoturismului, tinandu-l de gat; in tot acest timp persoana vatamata ii cerea inculpatului sa opreasca si sa prezinte documentele; inculpatul se tinea de volan si s-a aplecat catre cotiera, astfel ca persoana vatamata a pierdut controlul asupra deplasarii sale, fiind tarat; inculpatul deplasat autoturismul catre inainte, spre o masina parcata pe trotuar pe sensul opus, timp in care persoana vatamata a fost tarata, neavand control asupra picioarelor. Persoana vatamata a constientizat ca poate fi strivit de autoturismul parcat, astfel ca i-a data drumul inculpatului si s-a desprins de autoturism, cazand pe bordura, primul impact avandu-l piciorul stang, unde suferit o entorsa la glezna.

Inculpatul sustine, ca si in fata primei instantei, ca nu a avut reprezentarea ca persoanele care i-a cerut sa opreasca erau politisti, insa apararea sa este contrazisa de declaratiile persoanei vatamate si ale martorilor [...] si [...], dar si de declaratiile martorilor [...], [...], [...], [...], care au confirmat ca persoana vatamata purta o vesta reflectorizanta specifica lucratorilor de politie. Trebuie precizat ca martorii [...], [...], [...] erau colegi cu persoana vatamata, fiind a doua echipa implicata in supravegherea activitatilor inculpatului. Martora [...] este o persoana fara legatura cu actiunea lucratorilor politiei de frontiera, fiind intamplator in zona, dar a observat ca persoana vatamata purta o vesta reflectorizanta specifica lucratorilor de politie. Martorul [...] a declarat ca dupa ce inculpata [...] a scos baxul cu tigari din portbagaj au aparut trei politisti cu veste reflectorizante, care au strigat „Stai, Politia!”. La fel, inculpata [...] a recunoscut ca mai multe persoane au venit catre ei si au strigat „Stai, Politia!”.

In conditiile in care persoana vatamata [...] purta vesta reflectorizanta si intreaga echipa de interventie a folosit somatii din care rezulta ca este o interventie a unor lucratori de politie, ce au fost auzite de inculpata [...] si martorul [...], dar si de [...], persoana care se afla intamplator in zona, nu poate fi primita apararea inculpatului in sensul ca nu a cunoscut calitatea de politist in care a actionat persoana vatamata [...] si a crezut ca sunt persoane care vor sa-i sustraga autoturismul.

Astfel, curtea retine ca inculpatul [...] [...] a avut reprezentarea ca este o interventie a unor lucratori de politie, in contextul in care inculpatul desfasura o activitate infractionala, ceea ce l-a determinat sa recurga la actiuni prin care sa-si asigure scaparea, chiar cu riscul de a pune in pericol viata unui lucrator de politie.

Atat din declaratia persoanei vatamate, cat si a martorului [...], implicati direct in derularea incidentului, rezulta ca, in timp ce [...] il tinea de gat pe inculpat, acesta a pus in miscare masina, a executat o manevra inapoi, atingandu-l putin si pe numitul [...] cu partea din spate a masinii, dupa care s-a deplasat catre inainte, acrosand autoturismul parcat in fata sa, continuand sa plece in viteza pentru a-si asigura scaparea, chiar daca il tara pe [...]. In conditiile in care inculpatul se indrepta catre un alt autoturism parcat pe sensul opus, existand riscul ca persoana vatamata sa fie strivita, aceasta sa desprins de autoturismul condus de inculpat.

Manevrele efectuate de inculpat au fost observate de martorul [...], care a realizat pericolul in care se afla colegul sau, motiv pentru care a executat un foc de avertisment in aer si apoi patru focuri asupra pneului din dreapta - fata a autoturismului inculpatului, fara a-l face pe acesta sa opreasca. Dupa ce persoana vatamata s-a desprins de autoturismul inculpatului, martorul [...] a mai executat trei focuri in pneul din partea dreapta - spate a masinii, dar nu am reusit sa opreasca masina, iar inculpatul a scapat.

Se constata ca focurile de arma au fost executate de [...] in timp ce persoana vatamata [...] era tarata de inculpat cu autoturismul, asa incat sustinerile inculpatului privind utilizarea ilegala a armamentului de catre politisti sunt vadit neintemeiate.

Potrivit art. 32 alin. 1, 2 si 3 din O.U.G. nr. 104/2001, in indeplinirea atributiilor de serviciu, politistul de frontiera poate folosi arme neletale destinate pentru autoaparare, bastoane din cauciuc sau tomfe, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene si paralizante, catuse, caini de serviciu, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun in pericol viata sau nu produc o vatamare corporala grava. Folosirea mijloacelor prevazute la alin. (1) se va face in mod gradual, dupa avertizarea prealabila, atunci cand timpul permite, asupra utilizarii unor asemenea mijloace si acordarea timpului necesar pentru incetarea actiunilor si conformarea la solicitarile legale ale politistului de frontiera. Folosirea mijloacelor prevazute la alin. (1) nu trebuie sa depaseasca nevoile reale pentru impiedicarea sau neutralizarea actiunilor agresive.

In art. 32

1

alin. 2 din O.U.G. nr. 104/2001 se mai prevede ca politistul de frontiera poate face uz de arma in caz de legitima aparare sau in stare de necesitate, in conditiile legii.

Totodata, dispozitiile art. 32

1

alin. 1 din O.U.G. nr. 104/2001 permit uzul de arma atunci cand pentru a asigura apararea oricarei persoane impotriva unor violente ilegale si iminente, prin care se poate provoca moartea sau ranirea grava a acesteia, ori pentru a preveni savarsirea unei infractiuni prin acte de violenta ce implica o amenintare grava asupra vietii sau integritatii corporale ale unei persoane; impotriva oricarui mijloc de transport folosit de persoana sau persoanele implicate in situatiile prevazute anterior, precum si impotriva conducatorului acestuia, care refuza sa opreasca la semnalele regulamentare.

Se observa ca martorul [...] a utilizat armamentul din dotare impotriva autoturismului condus de inculpat, abia dupa ce a sesizat ca inculpatul actioneaza intr-un mod prin care se poate provoca moartea sau ranirea grava a persoanei vatamate si a facut somatiile obligatorii, de aceea curtea apreciaza ca politistul a facut uz de arma in conditii de legalitate si nu se poate sustine ca persoana vatamata nu mai beneficiaza de protectia speciala conferita de lege functionarilor insarcinati cu exercitarea autoritatii de stat.

Persoana vatamata [...] a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire de corpuri dure si prin suprasolicitarea articulatiei gleznei stangi, necesitand pentru vindecare 12-14 zile ingrijiri medicale, conform raportului de constatare medico - legala din 4 decembrie 2014. Inculpatul a suferit o entorsa la glezna stanga, pentru care a fost imobilizat cu o atela gipsata timp de 7 zile, urmare caderii la sol, dupa desprinderea de autoturismul inculpatului.

Persoana vatamata [...] s-a desprins de autoturismul condus de inculpat cand a realizat ca acesta nu intentioneaza sa opreasca si este in pericol de a fi izbit de un alt autoturism parcat pe sensul opus. Chiar daca actiunea persoanei vatamate de a se desprinde de autoturism a fost voluntara, a fost determinata de faptul ca inculpatul nu dorea sa opreasca si de riscul de a fi strivit de un alt autoturism, deci urmarea evitarea producerii unor consecinte mai severe decat cele inerente caderii la sol, cu toate ca si in acest caz consecintele impactului cu solului erau imprevizibile, nefiind excluse leziuni traumatice severe. Actiunea de desprindere a persoanei vatamate de autoturism si caderea la sol sunt consecinta unor acte proprii ale inculpatului, care a plecat de pe loc, a tarat victima, a refuzat sa opreasca si a efectuat manevre prin care in mod real viata victimei a fost pusa in pericol. Astfel, toate aceste actiuni sunt imputabile inculpatului, deoarece persoana vatamata nu a incercat decat sa minimize consecintele faptei inculpatului.

Existenta intentiei inculpatului de a ucide victima nu trebuia analizata numai prin prisma leziunilor traumatice produse si a urmarilor acestora, ci trebuia avute in vedere toate circumstantele concrete de savarsire a faptei, inclusiv rezultatul ce se putea produce in cazul in care victima nu actiona pentru a evita strivirea de un alt autoturism, cu posibilitatea reala de a-si pierde viata.

Inculpatul [...] [...] a cunoscut calitatea de politist a persoanei vatamate, inculpatul desfasura o activitate infractionala, din comportamentul anterior opririi autoturismului rezulta ca era prevazator, anticipand posibile controale ale organelor de politie, a plecat de pe loc cu autoturismul, a efectuat manevre prin care a incercat sa scape de victima, a mers inapoi si inainte, a accelerat, iar in timpul deplasarii se indrepta catre un alt autoturism parcat, ceea ce expunea victima unui risc real, iminent de a fi strivit intre cele doua autoturisme.

In conditiile in care victima se tinea de inculpat, cu portiera deschisa, era tarata, curtea apreciaza ca inculpatul a avut reprezentarea ca prin acest gen de actiuni este pusa in pericol iminent viata victimei. Modul de actiune al inculpatului era apt de a determina in concret uciderea victimei, care in final ar fi cazut la sol cu consecinta producerii unor leziuni ce ar putea conduce la deces. Numai conduita prevazatoare a victimei a facut ca in concret sa nu se produca decesul acesteia.

Atitudinea subiectiva a inculpatului este caracteristica intentiei indirecte, deoarece din modul de actiune rezulta ca inculpatul a prevazut ca pune in primejdie viata victimei, desi nu a urmarit acest rezultat. Primordial pentru inculpat era sa-si asigure scaparea, dar pentru a-si atinge scopul a apelat la actiuni prin care a pus in primejdie viata victimei. Victima nu a avut leziuni traumatice grave si nici nu i-a fost pus in pericol viata prin leziunile suferite, insa viata a fost pusa in pericol de manevrele concrete ale inculpatului, care, in timp ce victima era agatata de masina, a plecat de pe loc, a mers inapoi-inainte, a accelerat si s-a deplasat catre un alt autoturism parcat, existand pericolul iminent ca victima sa fie strivita intre cele doua autoturisme. Toate aceste circumstante reliefeaza starea de pericol grav, iminent in care s-a aflat victima, fiind suficient ca la un moment dat sa cada la o viteza de deplasare mai mare a autoturismului ori la impactul cu autoturismul parcat, ceea ce in mod firesc cauzeaza leziuni grave ce pot duce la deces. Doar atitudinea precauta a victimei a facut sa se desprinda de autoturism inainte de ajunge langa celalalt autoturism ce era parcat, evitand strivirea sa. Chiar daca inculpatul ar fi evitat impactul cu autoturismul parcat, acesta ar fi marit viteza de deplasare, fiind evident ca nu era interesat de siguranta victimei, ci de asigurarea scaparii, asa incat si intr-o asemenea ipoteza victima era in acelasi pericol grav si iminent de a-si pierde viata.

Este vadit pentru orice persoana cu o minima experienta de viata, deci inclusiv pentru inculpat, ca prin tararea unei persoane cu autoturismul urmata de caderea acesteia la sol se pune in pericol viata victimei, de aceea curtea retine, intocmai ca si prima instanta, ca inculpatul a actionat cu intentia indirecta de a ucide victima.

Drept urmare, fapta imputata inculpatului exista, a fost savarsita de inculpat cu intentia indirecta de a ucide si avand reprezentarea ca actioneaza impotriva unui politist aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, motive pentru care intemeiat prima instanta a apreciat ca fapta inculpatului [...] [...] intruneste conditiile de tipicitate ale infractiunii de ultraj prin tentativa la omor calificat prevazuta de art. 257 alin. 1 si 4 Cod penal cu aplicarea la art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal si art.189 alin.1 lit. c Cod penal, nefiind intemeiate criticile inculpatului referitoare la inexistenta faptei si gresita incadrare juridica a faptei.

De aceea, nu se poate aprecia ca fapta intruneste conditiile de tipicitate ale infractiunii de ultraj prin lovire sau alte violente, prin referire la numarul de zile de ingrijiri medicale necesare victimei pentru vindecare, dat fiind ca atitudinea subiectiva a inculpatului, stabilita pe baza analizei tuturor imprejurarilor esentiale ale incidentului, este specifica intentiei indirecte de a ucide.

Cu privire la infractiunea de contrabanda asimilata, curtea constata ca inculpatul [...] [...] a transportat impreuna cu sotia sa [...] un bax continand 10.000 de tigarete marca Assos 1Red netimbrate de provenienta Grecia, ambalate in 50 de cartoane. Inculpatul a condus autoturismul cu care au fost transportate tigarile ce urmau a fi vandute martorului [...]. Desi inculpatul sustine ca nu cunostea provenienta tigarilor, ambii inculpati incercand sa creeze aparenta ca actiunea de vanzare a tigarilor este exclusiv a inculpatei [...], martorul [...] declara ca il cunoaste pe inculpatul [...] [...] de mai multe luni, cumparand anterior de la acesta tigari provenind din contrabanda, dupa care periodic inculpatul ii aducea cate 10-15 cartoane de tigari de aceeasi provenienta.

Declaratia martorului [...], dar si declaratiile persoanei vatamate [...] si ale martorilor [...] si [...], arata ca inculpatul [...] [...] era o persoana care se ocupa frecvent cu activitatea de comercializare a tigarilor provenind din contrabanda, din acest motiv a si fost organizata actiunea din data de 03.12.2014, asa incat curtea retine ca inculpatul si sotia sa au organizat in comun activitatea de transport a tigarilor de contrabanda si incercarea de a vinde tigarile catre martorul [...], inculpatul cunoscand foarte bine provenienta ilicita a tigarilor transportate in scopul vanzarii. Astfel, in mod corect a retinut prima instanta ca inculpatii [...] [...] si [...] au actionat in calitate de coautori atat la detinerea tigarilor de contrabanda, cat si la transportul acestora, actiunile fiind conjugate, specifice formei de participatie a coautoratului. Este real ca in aceasta ipoteza mentionata si de prima instanta ar fi trebuit retinuta forma agravata prev. de art. 274 din Legea nr. 86/2006, dar aceasta neregularitate le profita inculpatilor si nu poate fi inlaturata in apelul acestora, pentru a respecta principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac prev. de art. 418 alin. 1 Cod procedura penala.

In art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 este incriminata contrabanda asimilata ca fiind
colectarea, detinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea si vanzarea bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscand ca acestea provin din contrabanda sau sunt destinate savarsirii acesteia.

Inculpatul sustine ca fapta descrisa anterior intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tainuire prev. de art. 270 Cod penal, in modalitatea inlesnirii valorificarii tigarilor.

Constituie infractiunea de tainuire prev. de art. 270 Cod penal
primirea, dobandirea, transformarea ori inlesnirea valorificarii unui bun, de catre o persoana care fie a cunoscut, fie a prevazut din imprejurarile concrete ca acesta provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, chiar fara a cunoaste natura acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.

Este real ca prin transportarea tigarilor se inlesnea vanzarea tigarilor catre martorul [...], insa in conditiile in care fapta de inlesnire are ca obiect bunuri care trebuie plasate sub un regim vamal si care provin din contrabanda este incidenta norma speciala de incriminare prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, iar nu norma generala prev. de art. 270 Cod penal.

In considerentele Deciziei in interesul legii nr. 17 din 18 noiembrie 2013 (prin care s-a decis ca fapta de a detine in afara antrepozitului fiscal produse accizabile supuse marcarii, fara a fi marcate sau marcate necorespunzator ori cu marcaje false, peste limitele prevazute de lege, cunoscand ca acestea provin din contrabanda, constituie infractiunea prevazuta in art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei) s-a precizat ca, in considerarea sustragerii de la plata taxelor datorate statului, prin art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al

Romaniei, legiuitorul a incriminat o forma de tainuire a bunurilor provenind din contrabanda, avand aceleasi cerinte referitoare la obiectul juridic cu cele de la infractiunea de contrabanda.

Aceste considerente vin sa intareasca aprecierea ca fapta comisa de inculpatul [...] [...] este o forma speciala de tainuire, care se incadreaza in conformitate cu regimul juridic derogatoriu stabilit prin art.
270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, nefiind aplicabile prevederile generale din Codul penal, ca o consecinta a principiului
specialia generalibus derogant
care impune inlaturarea de la aplicare a legii generale ori de cate ori exista o dispozitie speciala.

Ca atare, nu este intemeiata solicitarea inculpatului de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 in infractiunea prev. de art. 270 alin. 1 Cod penal. Neretinand incidente dispozitiile art. 270 alin. 1 Cod penal, nu se poate analiza nici aplicarea cauzei de nepedepsire prev. de art.270 alin. 3 Cod penal, care ar fi putut determina incetarea procesului penal in temeiul art. 16 alin. 1 lit. h Cod procedura penala.

In ceea ce priveste individualizarea pedepselor aplicate inculpatului
[...] [...], curtea constata ca prima instanta a aplicat pentru infractiunea prev. de art.
270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 pedeapsa de 1 an si 4 luni inchisoare
, egala cu minimul special prevazut de lege pentru aceasta infractiune si redus in conditiile art. 76 alin. 1 Cod penal, urmare retinerii circumstantei atenuantei prev. de art. 75 alin. 1 lit. d Cod penal.

Infractiunea de ultraj prin tentativa la omor calificat prevazuta de art. 257 alin. 1 si 4 Cod penal cu aplicarea la art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal si art.189 alin.1 lit. c Cod penal este pedepsita cu inchisoarea de la 11 ani si 3 luni inchisoare la 15 ani inchisoare. Aceste limite speciale se determina luand in considerare dispozitiile art. 257 alin. 1,4 Cod penal, in raport de care omorul savarsit asupra unui politist sau jandarm, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite se majoreaza cu jumatate.

Infractiunea de omor calificat prev. de art. 189 Cod penal este pedepsita cu inchisoarea de la 15 la 25 ani, iar prin aplicarea dispozitiilor art. 257 alin. 4 Cod penal rezulta limite cuprinse intre 22 ani si 6 luni si 30 ani inchisoare, fara a se depasi limita de 30 ani, care constituie maximul general al pedepsei inchisorii, conform art. 60 Cod penal.

Intrucat infractiunea este in forma tentata, limitele speciale se reduc cu jumatate, potrivit art. 33 alin. 2 Cod penal. Asadar, limitele speciale de pedeapsa pentru infractiunea prev. de art. 257 alin. 1 si 4 Cod penal cu aplicarea la art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal si art.189 alin.1 lit. c Cod penal sunt cuprinse intre 11 ani si 3 luni inchisoare si 15 ani inchisoare.

Si pentru infractiunea de ultraj prin tentativa la omor calificat a fost retinuta o circumstanta atenuanta, cea prevazuta de art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, deci limitele speciale de pedeapsa se mai reduc cu o treime, potrivit art. 76 alin. 1 Cod penal, rezultand limite speciale de pedeapsa cuprinse intre 7 ani si 6 luni inchisoare si 10 ani inchisoare.

Se constata ca prima instanta a aplicat inculpatului [...] [...] o pedeapsa nelegala pentru infractiunea de ultraj prin tentativa la omor calificat, de doar 7 ani si 5 luni inchisoare, in conditiile in care minimul special redus este de 7 ani si 6 luni inchisoare. Este evident ca nu s-ar putea aplica o pedeapsa mai mica inculpatului pentru infractiunea de ultraj prin tentativa la omor calificat, in conditiile in care aceasta este oricum sub minimul special redus. Neregularitatea mentionata ii profita inculpatului, in considerarea dispozitiilor art. 418 alin. 1 Cod procedura penala si nu poate fi remediata de instanta de apel.

Analiza anterioara arata ca pedepsele aplicate inculpatului [...] [...] nu pot fi reduse, iar pedeapsa rezultanta de 7 ani, 10 luni si 10 zile nu poate fi executata decat in conditii de privare de libertate.

Cu referire la inculpata [...]
,
curtea retine ca aceasta a recunoscut comiterea faptei, solicitand judecarea potrivit procedurii prevazuta de art. 375 Cod procedura penala privind judecata in cazul recunoasterii invinuirii, exclusiv pe baza mijloacelor de proba administrate in faza de urmarire penala, care in speta prezenta ofera elemente suficiente pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.

In sarcina inculpatei s-a retinut savarsirea infractiunii de contrabanda prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, constand in aceea ca
in seara de 3 decembrie 2014, impreuna cu sotul sau
[...] [...],
a detinut si transportat cantitatea de 10.000 tigarete de contrabanda.

Infractiunea prev. de art. art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 este pedepsita cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. Prima instanta a aplicat inculpatei o pedeapsa de 1 an inchisoare, in conditiile art. 91 Cod penal privind suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei. Urmare retinerii in favoarea inculpatei si a circumstantei atenuante prev. de art. 75 alin. 1 lit. d Cod penal, ce a determinat reducerea limitelor speciale de pedeapsa cu inca o treime, potrivit art. 76 alin. 1 Cod penal, rezultand limite speciale cuprinse intre 1 an si 4 luni inchisoare si 4 ani si 8 luni inchisoare. Prin aplicarea si a cauzei de reducere a limitelor de pedeapsa prevazuta de art. 396 alin. 10 Cod procedura penala rezulta limite speciale cuprinse intre 10 luni si 20 zile inchisoare si 3 ani, 1 luna si 10 zile inchisoare.

In conditiile in care limitele speciale prevazute de lege pentru infractiunea prev. de art. art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 sunt cuprinse intre 2 si 7 ani inchisoare, nu este permisa pronuntarea unor solutii de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei.

Potrivit art. 80 alin. 1 lit. d Cod penal, nu se poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea mai mare de 5 ani.

In art. 83 alin. 2 Cod penal se prevede ca nu se poate dispune amanarea aplicarii pedepsei daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de 7 ani sau mai mare.

Notiunea de „pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita” se interpreteaza prin raportare la dispozitiile art. 187 Cod penal, potrivit cu care „prin pedeapsa prevazuta de lege se intelege pedeapsa prevazuta in textul de lege care incrimineaza fapta savarsita in forma consumata, fara luarea in considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei”.

Astfel, in stabilirea posibilitatii de a dispune renuntarea la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii pedepsei nu prezinta relevanta ca in favoarea inculpatei au fost retinute doua cauze de reducere a pedepsei, instanta fiind obligata sa se raporteze la limitele speciale de pedeapsa prevazute in norma de incriminare, fara a tine seama de cauzele de reducere sau de majorare a pedepsei.

Aceeasi interpretare este data si de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care in mai multe decizii a apreciat ca nu se au in vedere cauzele de reducere sau de majorare a pedepsei. Prin Decizia nr. 7 din 26 mai 2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a stabilit ca, in aplicarea legii penale mai favorabile, potrivit art. 6 din Codul penal, in cazul infractiunilor continuate, prin sintagma
„maxim special prevazut de legea noua pentru infractiunea savarsita
” se intelege maximul special prevazut de lege pentru infractiune, fara luarea in considerare a cauzei de majorare a pedepsei prevazuta pentru infractiunea continuata. De asemenea, prin Decizia nr. 8 din 26 mai 2014, inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a statuat ca, in aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea definitiva a cauzei, potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal, la maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea savarsita nu se vor lua in considerare circumstantele atenuante sau agravante retinute condamnatului si care apar valorificate in pedeapsa concreta, atunci cand se compara pedeapsa aplicata cu maximul special prevazut de legea noua. Prin Decizia nr. 14 din 16 iunie 2014 pentru dezlegarea in principiu a problemei de drept s-a stabilit ca, in aplicarea legii penale mai favorabile, dupa judecarea definitiva a cauzei, potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal, atunci cand se compara pedeapsa aplicata cu maximul special prevazut de legea noua, nu se va lua in
considerare cauza speciala de reducere a pedepsei prevazuta de art. 320

A

1 alin. 7 din Codul de procedura penala anterior, retinuta condamnatului si valorificata in pedeapsa concreta.

In consecinta, inculpatei nu i se pot aplica dispozitiile privind renuntarea la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii pedepsei, deoarece maximul special pentru infractiunea prev. de art. 270 alin.3 din Legea nr.86/2006 este de 7 ani inchisoare.

Se constata, asadar, ca toate criticile formulate de inculpatii [...] [...] si [...] sunt neintemeiate.

Pentru aceste considerente, in baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedura penala curtea va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatii [...] [...] si [...] impotriva sentintei penale nr. 45/05.02.2016 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul penal nr. 484/118/2015.

In baza art. 241 alin. 1 lit. c Cod procedura penala se va constata incetata de drept masura preventiva a controlului judiciar dispusa fata de inculpatul [...] [...], avand in vedere solutionarea definitiva a cauzei prin pronuntarea unei solutii de condamnare.

Decizia penala nr. 573/P/13.05.2016 Judecator redactor Marius Damian Mitea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.